Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"sec.21/ punct ro"3447 rezultate

0.02 secundeMeilisearch
40 rezultate
EutropiusE

Eutropius

AutorClasic

Eutropius (sec. IV. d.Hr.) a fost un istoric roman. A scris în jurul anului 367 compendiul Breviarium ab urbe condita în 10 cărți, în care tratează istoria Romei de la începuturile ei până la împăratul Valens (364-378), valoros mai ales pentru studierea evenimentelor petrecute în Dacia în secolele II și III. Eutropius susține în mod neîntemeiat că, la data colonizării romane a Daciei, aceasta fusese secătuită de bărbați și că, odata cu trupele romane a fost retrasă din Dacia și populația romană (271). Poziția lui Eutropius este apropiată de tradițiile istoriografiei senatoriale, care preconiza o monarhie moderată. Numele de Eutropius este forma latinizată a numeului grecesc Ευτροπιος (Eutropios), care se trage din cuvântul grec ευτροπος (eutropos), care înseamnă "versatil"

1 poezii, 0 proze

Eugen NiculescuEN

Eugen Niculescu

AutorAtelier

nascut in Bucuresti sec xx

8 poezii, 0 proze

Dan MetesDM

Dan Metes

AutorAtelier

Intr-o lume pustie si o viata ce se desfasoara anevoios de sec, poezia, este pentru mine o oaza de speranta. Sper insa ca, calea pe care am ales-o nu va insemna divortul meu de cuvinte si ca versul imi va fi mereu alaturi spre a-mi colora existenta.

6 poezii, 0 proze

MD

Mitropolitul Dosoftei

AutorClasic

MITROPOLITUL DOSOFTEI Alaturi de marile personalitati romanesti care au ilustrat viata noastra culturala din sec. al XVII-lea se asaza si figura mitropolitului Moldovei, Dosoftei. “Acest Dosofteiu mitropolitul – scrie Ion Neculce – nu era om prost de felul lui; era neam de mazil, prea invatat; multe limbi stia: elineste, latineste, slovineste si alte. Adinc din carti stia; si deplin calugar, si cucernic, si blind, ca un miel; in tara noastra pre aceste vremi nu se afla om ca acesta”. Datele noi care s-au gasit in ultimul timp au permis a se stabili ca eruditul mitropolit al Moldovei se tragea dintr-o familie de negustori din Lvov, Papara, de origine macedoromana. Mitropolitul Dosoftei a lasat o urma adinca in viata religioasa a Moldovei, dindu-i acestei vieti un impuls nou. Prin reinfiintarea tipografiei, prin tiparirea de carti noi, in special de ritualul bisericesc, Dosoftei este continuatorul direct al operei culturale din epoca lui Vasile Lupu. Principala opera...

2 poezii, 0 proze

MC

Miron Costin

AutorClasic

MIRON COSTIN (1633-1691) Cea mai proieminenta si cea mai expresiva figura a culturii romanesti din Moldova, din sec. al XVII-lea, a fost Miron Costin. Carturar distins, iesit din scoala umanista a Poloniei, diplomat iscusit in mediul viciat de intrigi si de framintari politice ale sec. al XVII-lea, scriitor si patriot-Miron Costin intruchipeaza toate trasaturile vietii politice si culturale ale Moldovei din acea epoca. Alaturi de Nicolae Milescu si mitropolitul Dosoftei, Miron Costin ilustreaza epoca de tranzitie in viata culturala a Moldovei, iar in istoriografia noastra el marcheaza cea mai constienta si cea mai clara afirmare a ideii individualitatii noastre nationale, a unitatii de neam si a latinitatii poporului roman. Prima lucrare istorica a lui Miron Costin este scrisa intre anii 1675-1677. Dupa cum marturiseste cronicarul in Voroava catra cititoriul, el isi scrie letopisetul ca sa nu se uite lucrurile si cursul tarii. O alta opera a lui Miron Costin este intitulata De neamul...

1 poezii, 0 proze

IN

Ion Neculce

AutorClasic

ION NECULCE (1672-1745) Ion Neculce si-a scris letopisetul [Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija Voda pina la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat] dupa anul 1732, adica el apartine sec. al XVIII-lea. Opera lui insa continua sirul marilor cronicari din secolul precedent. Prin continutul ei, ca si prin forma, prin conceptia de care este patrunsa, ea nu se apropie nici de opera erudita a lui Dimitrie Cantemir, nici de compilatiile putin reusite a[le] cronicarilor din sec. al XVIII-lea. Nici unul din cronicarii nostri mari si mici ai epocii n-a stiut sa-si imbrace gindul si sentimentul intr-o haina mai aleasa a graiului stramosesc ca Ion Neculce. Letopisetul lui este dovada cea mai stralucita ca limba poporului nostru este in stare sa redea sentimentele omenesti si cele mai gingase, sa ne zugraveasca pictural orice imagine si sa ne povesteasca cu toate amanuntele intimplarile trecutului. Sinceritatea si marea pricepere a lucrurilor, durerea pentru nevoile altora, iubirea calda...

0 poezii, 0 proze

Ermin-Mircea IvanofEI

Ermin-Mircea Ivanof

AutorAtelier

Azi dimineata m-am nascut intr-o iurta la marginea unei stepe pe o planeta ce acum nu mai exista...Eh,de azi dimineata si pana acum...ochii mei au vazut...douazeci de secole de civilizatie au dat nastere unui inocent.. Sunt o fiinta a sec XVI pierduta in sec XXI....

16 poezii, 0 proze

Thomas AquinasTA

Thomas Aquinas

AutorClasic

Nascut la Roccasecca, în apropiere de oraselul Aquino, într-o familie înstarita A fost încredintat spre educare calugarilor de la manastirea Monte Cassino 1239 pleaca la Neapole la universitate; dupa care hotarsate sa se calugareasca, intrînd în Ordinul calugarilor dominicani (reunea în sec.XIII “sofistii” medievali) – întelepti pelegrini care încercau sa lumineze oamenii Pleaca la Paris devenind discipol al lui Albert Magnus ( scolastic renumit, admirator al lui Aristotel) 1256 - obtine titlul de doctor în teologie si ramâne profesor la Universitate A calatorit mult, contribuind la raspândirea stiintei S-a angajat în dispute cu avveroistii ( si ei adepti ai lui Aristotel) si cu franciscanii (adepti ai Sf. Augustin) Opera sa însumeaza cca 18 – 19 mii de pagini, în care a sistematizat si sintetizat armonios dogmele bisericii cu Aristotel si Augustin ( un sistem care a rezustat pâna azi ca un model al filosofiei catolice); A scris trei categorii de lucrari: comentarii; “Summae” si...

1 poezii, 0 proze

GU

Grigore Ureche

AutorClasic

GRIGORE URECHE (1590?-1647) Primul cronicar care isi imbraca opera in limba romana si, in acelasi timp, ne da si un nou tip de cronica este Grigore Ureche. Din datele sarace care s-au pastrat cu privire la viatalui, aflam ca el e fiul boierului moldovean Nestor Ureche, care, pe la sfirsitul sec. al XVI-lea, ocupa in Moldova postul de mare vornic al Tarii de Jos. El ridica manastirea Secu, pe care o inzestreaza cu danii mari. Nu se cunoaste cu preciziune data nasterii lui Grigore Ureche. Se crede ca el s-a nascut in jurul anului 1590 si, deci, el isi petrece o parte din copilarie si din anii de scolaritate in Polonia. Miron Costin, in Descrierea Moldovei si a Munteniei, scrisa in poloneza, afirma ca “Ureche [a fost] mare vornic in Tara de Jos a Moldovei el a invatat la scolile libere”. Grigore Ureche a lasat o singura opera, care, in forma in care s-a pastrat, are urmatorul titlu: Carte ce se cheama letopiset, ce intr-insa spune cursul anilor si descalecarea Tarii Moldovei si...

2 poezii, 0 proze

Mitropolitul VarlaamMV

Mitropolitul Varlaam

AutorClasic

MITROPOLITUL VARLAAM In activitatea sa culturara Vasile Lupu fu secondat de catre mitropolitul Varlaam, un carturar distins din acea epoca. Ca scriitor , mitropolitul Varlaam se remarca prin claritatea si plasticitatea limbii pe care el si-o formeaza in regiunea Neamtului. Mitropolitul Varlaam, ca toti carturarii epocii, cunostea bine si limba slava bisericeasca si, probabil, si limba rusa. Prin activitatea sa carturareasca, mitropolitul Varlaam deschide sirul traducerilor in limba romana a unui numar mare de carti religioase, care umplu sec al XVII-lea si, al XVIII-lea. Desigur, aceste carti astazi au un interes pur stiintific. Ele insa contribuie la dezvoltatrea limbii literare romanesti. Limba romana in aceste traduceri capata putere de expresivitate pe care noi n-o gasim in sec. al XVI-lea. Ea gaseste o larga raspindire printre carturari. Cea dintii traducere a mitropolitului Varlaam este Leastvita (Scara) lui Ioan Scarariul traducere ce n-a vazut lumina tiparului. Opera lui...

0 poezii, 0 proze

sec.21/ punct ro

de Anghel Geicu

în fiecare dimineață după ce merg la baie, rup fila din calendarul agendă 2018. o mototolesc, o strâng în pumni și o arunc în wc. asta e. iar aia a fost o zi din viața mea, după care trag apa. acum...

PoezieAtelier

femeia tuning sec 21.d.Hr.

de paparuz adrian

până și limbile plictisite ale șoferilor matinali rămân suspendate între plafon și frâna de mână la roșu când tu nepăsătoare (din nou) că banii nu ți-au ajuns nici săptămâna aceasta să-ți cumperi o...

PoezieAtelier

Pironus degustibus

de mardale stefan

“Nici vorbă c-o să-i punem să muncească, dar în orele libere (acum și la servici -nota.mea.) vom căuta să le înjghebăm o viață plăcută, ca un joc de copii, cu cântece naïve, cu coruri și dansuri...

Atelier

apelul 2012

de mardale stefan

Începând din 2005, odată pe an, am trimis radiourilor autohtone materiale scrise în care atrăgeam atenția asupra proastei promovări a muzicii românești. Nu m-am oprit, pentru că de mai bine de trei...

Atelier

21 sec

de Viku Leoxescu- Curleac

Tracii cu păr moale și roșcat Și-au plîns viitorul slavonizat cu puține cuvinte latine De ce pieri tu,Republica?

PoezieAtelier

adagio - 21

de marin badea

pe strada 9, din titu, trece ea cu părul în flăcări ar părea ca poate călca pe ape, atât de duios îi e mersul nu există explozii, ci doar o sfânta mare tandrețe în felul în care ea rătăcește de pe un...

PoezieAtelier

Camera 21

de Bocse Bogdan

I „...Ceea ce trebuie să înțelegi este că toate filmele lui Lynch au ca temă centrală abuzul. Diane a fost abuzată, nu mai este nimic de făcut și acum mai trebuie să și moară pentru asta. Ca dovadă,...

ProzăAtelier

Lebedei nr.21

de Marinescu Victor

Cărțile de joc îmi trec printre degete, păstrez la întâmplare câte una și îmi pun dorințe așezat în gura sobei. Degeaba de inimă roșie și nimeni nu iubește, degeaba de treflă și norocul nu intră pe...

ProzăAtelier

Ne-stare

de Gabriela Petrache

Matura, imatura, mai caut pe aiurea ce am pierdut cindva. Iubesc inca albastrul si blestem violetul, dar toamnele mahmure ma pustnicesc asa. As da orice, - aproape - sa pot din nou surisul sa il...

PoezieAtelier

femeia cu cizme roșii

de tania cozianu

david f. colecționa de la o vreme antichități din plictiseală probabil ~~ în seara aceea ea ajunse târziu avea un zâmbet vag disprețuitor privi în treacăt un kauffman ulei pe pânză o pendulă de podea...

Atelier