"s.o.s. carmin" – 21552 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
IBIurie Bojonca
Iurie Bojoncă Date biografice Născut la 28 august 1961 în satul Antonești – Stefan Vodă. Absolvă școala medie în 1978. Studiază la facultatea de Filologie a Universității pedagogice „Ion Crerangă” din Chișinău (1979-1983). Odată cu diploma de calificare primește în dar de le respectiva instituție și romanul „Tac zacalealasi stali” de N. Ostrovski. De o asemenea atenție s-a bucurat toată promoția acelui an. Prima piatră din cariera pedagogică o scoate la Tiraspol, unde lucrează două luni la scoala rusă de cultură generală nr.3 „A.P.Cehov”. Un fel de „călire a oțelului” a început odată cu predarea limbii „moldovenești” într-o școală rusă de elită în care elevii încă de pe atunci refuzau să ne învețe limba, spunând nonșalant: „Zacem nam ătot țaranschii iazâc?” Preferă să-și satisfacă serviciul militar în armata sovietică de cât să vadă armata a 14-ea în fiecate zi pe străzile Tiraspolului. Din 1985 e în căutare de muncă la Chișinău. Este educator în căminele muncitorești ale uzinei de...
22 poezii, 0 proze
Carmen Sylva (Principesa Elisabeta)
Principesa Elisabeta s-a nascut la 17/29 decembrie 1843 in castelul parintilor sai din Monrepos de linga Rin, unde primeste o instructie pe masura rangului priciar, cu profesori renumiti in epoca si in tinutul sau. Cunoaste la perfectie limbile franceza, engleza, italiana, suedeza si bineinteles, romana. La 3/15 noiembrie 1869 se casatoreste cu domnitorul Romaniei, Carol I. Singurul copil din aceasta casatorie, Maria, moare la varsta de numei trei ani si jumatate. Durerea imensa, produsa de moartea fiicei sale este convertita intr-o pilduitoare activitate pe tarim umanitar si cultural. Isi consacra intreaga activitate unor opere de caritate, fondind societati de caritate:\"Painea zilnica\", azilul de orfane\"Elena Doamna\", societatile \"Furnica\"(pentru incurajarea si dezvoltarea industriilor casnice),\"Tesatoarea\", azilul de batrini \"Elisabeta\",\"Vatra Luminoasa\"(pentru adapostirea si ingrijirea orbilor),societatea\"Munca\"(pentru a da femeilor sarace lucru de mina productiv).In...
0 poezii, 0 proze
CSCarmen Sylva
Majestatea Sa Elisabeta, Regina a României, Principesă de Wied - pe numele său complet Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied - (n. 29 decembrie 1843, Neuwied, Germania - d. 18 februarie 1916, Curtea de Argeș) este numele sub care a mai fost cunoscută Regina Elisabeta a României, întâia regină a României, soția lui Carol I Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege român al dinastei Hohenzollern, a fost o patroană a artelor, fondatoare a unor instituții caritabile, poet, eseist, scriitor. Este, de asemenea, cunoscută sub numele de Principesa Elisabeth von Wied, ca patroană a artelor purta pseudonimul Carmen Sylva, iar ca fondatoare de instituții caritabile a fost supranumită de oamenii din popor Mama răniților. S-a născut pe 29 decembrie 1843 în castelul Monrepos din Neuwied (astăzi în unul din cele 16 state federale ale Germaniei, Rheinland-Pfalz) pe Rin și a murit pe data de 2 martie 1916 în București. Mormântul său se găsește la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde sunt îngropați toți...
7 poezii, 0 proze
TTTorquato Tasso
Torquato Tasso s-a născut la Sorrento, fiu al poetului Bernardo Tasso, de origine nobilă, aparţinând familiei Della Torre. A studiat mai întâi la Universitatea din Bologna și apoi, din 1560, Dreptul și Filozofia la Universitatea din Padova. În Padova, scrie prima sa operă, epopea cavalerească \"Rinaldo\" (1562). În 1565 intră în serviciul cardinalului Luigi d\'Este în Ferrara iar în 1572 ocupă o funcţie înaltă la curtea ducelui Alfonso II din Ferrara, fratele cardinalului. Familia d\'Este era cunoscută ca mecenaţi ai artelor, susţinători - printre alţii - ai poeţilor Ludovico Ariosto și Matteo Maria Boiardo. În anul 1573, Tasso termină poemul pastoral \"Aminta\", o prezentare idealiztă în versuri a vieţii de curte. În 1575 termină epopeea pe tema primei cruciade, \"La Gerusalemme liberata\", care va apare în 1581. Opera, în care se amestecă episoade cavalerești cu fantezii romanești,...
2 poezii, 0 proze
GPGiovanni Pascoli
S-a născut la 31 decembrie 1855 la San Mauro di Romagna. Tatăl său moare când poetul are numai 12 ani, iar mama după încă un an. Studiază limbile clasice la Universitatea din Bologna, după care e profesor de latină și greacă mai întâi la diverse licee (Matera, Massa, Livorno) apoi la diverse Universități (Bologna, Pisa și Messina), ca să-i urmeze din 1905 lui Carducci la catedra de literatură italiană de la aceeași Universitate bolognesă. Începând din 1895 se retrage împreună cu o soră a sa (Mariú) la Castelvecchio di Barga (în Garfagnana), unde va scrie o bună parte din operă. Moare la 6 aprilie 1912 la Bologna. Opera: Myricae (1891); Poemetti (1897); Primi poemetti (1904); Nuovi poemetti (1909); Canti di Castelvecchio (1903); Poemi conviviali (1904); Odi e Inni (1906); Poemi italici (1911); Canzoni di Re Enzio (1909); Poemi del Risorgimento (1913). A scris poezii în limba latină (Carmen) pentru care a primit mai multe medalii de aur din partea Academiei din Amsterdam, organizatoare...
1 poezii, 0 proze
KVKarol Vojtyla
Karol Wojty³a (viitorul Papă Ioan Paul al II-lea) s-a născut la Wadowice, un oraș situat la circa 50 de km de Cracovia (Polonia), într-o familie modestă, fiu al unui ofițer în retragere. Când era în vârstă de 9 ani și-a pierdut mama. După absolvirea liceului Marcin Wadowita, s-a înscris, în anul 1938, la cursurile Facultății de Litere și Filozofie a Universității Jagielloniene din Cracovia. În timpul celui de-al doilea război mondial și al ocupației naziste a Poloniei, Universitatea Jagielloniană a fost închisă și Karol Wojtyla a fost nevoit să muncească într-o fabrică de produse chimice. Își pierde tatăl în 1941. Din anul 1942 a urmat studii universitare de teologie la Cracovia, sub îndrumarea cardinalului Adam Sapieha, și la 1 noiembrie 1946 a fost hirotonit ca preot catolic, la Cracovia. La scurt timp după aceea, a fost trimis la Vatican, unde a studiat, la Universitatea Papală Angelicum, sub îndrumarea dominicanului Garrigou-Lagrange. În 1948, a obținut doctoratul în teologie cu o...
1 poezii, 0 proze
Mirela Novicov Hanganu
\"Mirela Nociov Hanganu debutează postum, după 12 ani de la moartea ei. S-a stins tânără, în Decembrie 1989, la ceva peste 25 de ani.\" *** \"Cu greu am putut să adun câteva date biografice. A fost studentă la Filologie, a fost mult timp bolnavă, a avut o scurtă și nefericită căsătorie; ultimul ei domiciliu a fost căminul studențesc Grozăvești.\" - extrase din Viața Românească, Anul XCVII ianuarie, februarie 2002, Nr. 1-2 Ștefan A Lui Nina
1 poezii, 0 proze
AMA. Mirea
Pseudonimul A. Mirea!” sub care se ascund poeții St. O. Iosif (11 septembrie 1875-22 iunie 1913) și Dimitrie Anghel ( 16 iulie 1872- 13 noiembrie 1914) apare prima dată în iulie 1907 în revista „Semănătorul” și apoi în revista „Viața Românească”, în ziarul „Minerva” și alte publicații. Versurile se publicau sub titlul general „Caleidoscopul lui A. Mirea” Cei doi poeți mai colaboraseră și până atunci publicând traduceri din Paul Verlaine, H. Ibsen, Fr. Halm, Lafontaine ș.a. De asemenea mai semnaseră împreună o serie de lucrări originale: poemul dramatic „Legenda funigeilor”, comedia „Cometa”, poemul istoric „Carmen saeculare” precum și două volume de proză: „Cireșul lui Lucullus” și „Portrete” Interesul lui St. O. Iosif pentru temele sociale și verva uimitoare a lui Anghel se împletesc. Este greu de apreciat ce aparține unui poet și ce se datorește celuilalt. Cu toate că au colaborat foarte bine cei doi au iubit aceiași femeie Natalia Negru. Aceasta se căsătorește cu Șt. O.Iosif....
17 poezii, 0 proze
MCMarcel Cepoi
Născut la 31 iulie 1956, la Iași, Marcel Cepoi, după 6 luni a suferit de Poliomielită la membrele inferioare, fapt care l-a determinat în mare măsură să copilărească la un Cămin - Școală din comuna Jucu din județul Cluj; unde a urmat Școala primară. A absolvit Școala Profesională Specială de electricieni auto din București; a profesat câțiva ani în orașul natal Iași, iar din anul 1985, după ce suferise o amputație a membrului inferior drept și a fost pensionat de invaliditate gradul II, s-a stabilit la Căminul - Spital Comănești din județul Bacău. A activat în cenaclurile „Artis - Club” Asău, „Nicolae Labiș” „Tristan Tzara” Moinești și „Nicolae Labiș „ Comănești, unde a debutat ca poet în revista „Plaiuri trotușene” 1995, poeme i-au apărut în „Învingătorul”, publicația Societății Handicapaților Locomotor din România .În primăvara anului 1999 i-a apărut placheta de versuri „Goana dintr-un cal legat și-n vara anului 2003 a văzut lumina tiparului placheta de versuri „Zări colbuite”.
41 poezii, 0 proze
GVGeorge Vâlsan
George Vâlsan (n. 21 ianuarie 1885, București — d. 6 august 1935, Carmen Sylva, Constanța) a fost un geograf român, membru titular (1920) al Academiei Române. Și-a făcut studiile la București, Berlin și Paris. A fost profesor la universitățile din Iași, Cluj și București; președinte al Societății etnografice române și director al Institutului de geografie din Cluj, pe care l-a înființat și în jurul căruia a înființat o școală geografică românească. S-a ocupat de probleme de geografie generală („Sensul geografic ca știință”, editat postum), de geomorfologie („Câmpia Română”, 1915) de geografie umană („O fază în popularea țărilor românești”, 1912), de istorie a geografiei („Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir”, 1926, pe care a descoperit-o în Biblioteca Națională de la Paris), de etnografie („O știință nouă: etnografia”, 1927), de toponimie, de biogeografie etc. George Vâlsan a conceput geografia ca o știință a marilor ansambluri teritoriale, privite în întregul lor, prin integrarea...
1 poezii, 0 proze
s.o.s. carmin
de Vasile Munteanu
în lacul ciurel s-a găsit un geamantan cu un om de zăpadă chinez oftez iarna va fi de-acum cea mai străină limbă în balcani peste ani nu își va aminti nici unul dintre nepoți de ce mașina moștenită e...
umbelă
de Stefania Klein
Teodora nu poate să doarmă. Copacii. Ea iubește copacii, dar ziua, când sunt mari, frumoși și ficși. Noaptea nu-i poate suporta, fiindcă noaptea copacii dansează urât pe pereți. Odată a văzut fața...
Noiembrie, ultimul bal
de Adrian Tarita
După-o lentă piruetă și un monolog banal Toamna-și pune al brumei fard în zenitul de cristal Gândul ei pe dealuri umblă în trăsura desuetă Fugărit de-un aprig spectru, gerul cavaler fatal. Cu...
Femeia din închipuire și femeia din realitate.Efluvii
de razvan rachieriu
Femeia din închipuire îmi țipă în minte să-i țes din gânduri o rochie pe care s-o poarte la banchetul la care participă ideile vestale noaptea doarme pe patul conceptelor somnolente iar ziua citește...
Si poate
de Vadim
Si poate ti-am lasat pudra mea de Santal Si-al meu ruj Carmin Si poate ti-am lasat paharul meu c-o gura de vin Si poate , ti-am lasat semnul dezordonat ca un gand , Si poate-o bratara-n graba ,...
Lumini si umbre
de Pavel Raluca
O clipa am ridicat privirea...si am avut curajul sa privesc cerul in ochi.Lumina lui mi-a ars gandurile...apoi,m-am indragostit de cer...si cand mi-am dat seama ca, de fapt e prea departe, era prea...
Reclamații
de Liviu Nanu
O rază de soare își făcuse loc printre scândurile ce acopereau geamul dinspre stradă, gâdilându-i enervant retina. Ca să tragă draperiile grele de catifea trebuia să se dea jos din pat și asta nu-i...
Dictionar
de razvan rachieriu
Aș vrea să cunosc cuvintele din dicționar În procentul în care mă cunosc pe mine, Anarhia neologismelor cu cuget revoluționar S-o spulber în șuvițe de totem carmine. Să creez o operă exhaustivă, Din...
Între cuvinte și noi
de Silviu Somesanu
Am pentru tine cuvintele pe hârtie rânduite frumos în pagină asemenea unor bobi de rouă pe corola florii arome rispirând. Între cuvinte și noi sunt fagurii de dorințe, mierea lor s-o guști cu...
Capătul întunecat al destinului
de Ioan Grigoraș
- Un spital de nebuni, de aici au scăpat Bucle negre și-un cer plin de stele pe pat. Tu m-aștepți și-i târziu... Am un fel încurcat Să fac slalom zâmbind între vis și păcat. O poveste cu tâlc, poate...