"rana era foarte adâncă" – 20158 rezultate
0.07 secundeMeilisearch
GDGeorgiana Duțǎ
Am venit pe lume in a 17-a seara din luna iulie,pentru ca era cald si luna plina.Anul nu l-am ales eu,ci mama mea care a decis:1982.Necesitatea de a scrie s-a nascut in mine, inainte de a invata alfabetul, pe vremea cand imi inregistram poeziile pe casete audio.Spun necesitate, pt ca scrisul a fost o forma de a evada din colivia de aur, de a compensa visele ucise inainte de a prinde contur si nu in ultimul rand o reala terapie a tuturor tulburarilor sufletesti.Dupa ce am studiat temeinic abecedarul am scris 3 volume de poezie Petale de toamna, Alb incert si Eden si infern, ganduri si un roman Vara aceea.Am absolvit liceul teoretic Eugen Lovinescu, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Psihologie si stiintele educatiei, masterul Terapie si recuperare in psihopedagogia speciala, in cadrul aceleiasi facultati. De 3 ani lucrez la o scoala speciala ca si consilier, profesor psihopedagog.Am ales sa ma dedic acestor copii, in speranta ca printre ei voi gasi macar o frantura din copilaria...
23 poezii, 0 proze
Cristina Bucoveanu
La data publicarii poeziei \"Ctitorie\" in cadrul rubricii \"Tinere talente\" a revistei \"Limba si literatura romana\", in 1986, era studenta la Liceul de Matematica-Fizica din Slobozia si membra a cenaclului \"Raza de luceafar\". Deasemena la acea data mai publica si in \"Tribuna Ialomitei\"
1 poezii, 0 proze
NCNina Cassian
Nina Cassian, născută Renée Annie Cassian (n. 27 noiembrie 1924, Galați), este o poetă, eseistă și traducătoare româncă. S-a născut într-o familie de origine evreiască (tatăl Ninei, I. Cassian-Mătăsaru, era un traducător cunoscut); avea apoi să se mute pe rând cu familia la Brașov, unde Nina Cassian intră la Liceul Principesa Elena, și la București, unde urmează cursurile Institutului Pompilian. Frecventează cercuri intelectuale de stânga și intră la vârsta de 16 ani în organizația Tineretului Comunist, aflată atunci în ilegalitate, visând "să mântui lumea de toate antagonismele fundamentale dintre sexe, rase, popoare, clase etc." În paralel, primele ei încercări literare sunt generos încurajate de Tudor Arghezi și Ion Barbu, ultimul fiind chiar îndrăgostit de tânara poetă. Debutează editorial în 1947, cu volumul de versuri suprarealiste La scara 1/1. În urma unui atac ideologic lansat în ziarul Scânteia la adresa sa, începe să scrie treptat și poezie proletcultistă. "După un ocol de...
73 poezii, 0 proze
Alexandru Ciobanu
Părinții, Ion și Ecaterina, oameni obișnuiți; s-au întâlnit și s-au plăcut. După un scurt circuit de câțiva ani, fiecare a mers pe drumul lui. Din flamă, M-am născut eu, la 27 ianuarie 1947 în București. Am avut o copilărie minunată, la bunici. Minunată copilărie am avut, undeva într-un ținut neiubit de nimeni, fiindcă era prea departe de toți. Un ținut pe care toate administrațiile l-au ignorat fiindcă le era peste mână. A fost pe rând când de Vlașca, când de Teleorman, când de Videle, când de Alexandria, cand de Giurgiu, dar nu s-a lipit nicăieri și a rămas pe loc. De oriunde ar fi venit banii bugetari până acolo se terminau. Acolo nu era asfalt, nu era canalizare, nu era electricitate; apa și-o scotea fiecare de lângă casă, ca să-i ajute circuitul în natură. De acolo lumea pleca, dar eu veneam. Acolo nimeni nu se întoarcea fiindcă peste tot era mai bine. Era un fel de never land, dar era nevărlendul meu, pe care îl iubesc și acum. Un nevărlend la 65 de kilometri de București. Acolo...
66 poezii, 0 proze
MRmoisoaie razvan
Acum am inceput sa vad demoni in ceata Sa ii aud cum imi soptesc : "Renunta la viata!" Dar niciodata nu o sa renut la ea, Voi continua sa lupt pana voi ceda. O sa continui sa traiesc Si o sa dobor demonii ce stau si ma pandesc Precum o cioara Din intunericul infinit si satanic numit. Ceata am vazut si penele unui inger doborat Caci am fost printre putinii ingeri Ce pe diavol l-au infruntat. Mi s-a parut ciudat la inceput... Dar apoi am inteles.... Scrisul "Deschis NON-STOP" de pe poarta de la intrarea in iad... Era pentru sufletele invinse si ispitite de pacat, Care odata ajunse acolo sunt precum Frunzele ce cad pe pamantul inegrit Blestemate sa moara putrezite.... Rar mai apare o raza de speranta Care pare sa puna capat Demonilor ce ma pandeau etern Si care in suflet imi provocau un freamat Dar nu sunt indeajuns de puternic Sa ii infrunt de unul singur. Stand in intuneric neajutorat aAsteptandu-mi sufletul ce mi-a cazut in pacat Sperand ca imi va da puterea Si sa-mi implinesc menirea...
1 poezii, 0 proze
SPSully Prudhomme
René Armand François Prudhomme (n. 16 martie 1839,Paris – d. 6 septembrie 1907,Châtenay-Malabry), (Sully Prudhomme), a fost primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură la 10 decembrie 1901. Motivația Juriului Nobel: "...Ca o recunoaștere specială a artei lui poetice vădind un înalt idealism, perfecțiune artistică și o rară îmbinare dintre calitățile inimii și cele ale intelectualului." Viața S-a născut la Paris. Încă din adolescență era pasionat de științele exacte.După un stagiu în administrația uzinei metalurgice de la Creusot și un început de studii de drept, se consacră literaturii, beneficiind de o moștenire care îi asigură independența materială. În cadrul societății literare "Conférence de La Bruyère" își citește primele versuri. Îi cunoaște pe Leconte de Lisle și pe José Maria de Heredia.În anul 1865 publică volumul de versuri de factură parnasiană Stances et poèmes. În volumele următoare Les solitudes și Les Vaines Tendresses, se manifestă un lirism personal...
1 poezii, 0 proze
APAlexandr Sergheevici Pușkin
Aleksandr Sergheevici Pușkin (n. 6 iunie [S.V. 26 mai] 1799, d. 10 februarie [S.V. 29 ianuarie] 1837) este un poet și dramaturg clasic rus din perioada romantică, considerat a fi cel mai mare poet rus și fondatorul literaturii ruse moderne. Pușkin a fost inițiatorul folosirii dialectului local în poeziile și piesele sale, creând un stil propriu de amestec al narațiunii cu teatrul, idila și satira—asociate cu literatura rusă și influențând major scriitorii ruși care i-au urmat. Tatăl lui Pușkin, Sergei Lvovich Pușkin (1767–1848), era descendentul unei distinse familii nobile rusești, cu strămoși din secolul al XII-lea. Mama lui Pușkin, Nadezhda (Nadja) Ossipovna Hannibal (1775–1836) avea strămoși, pe linia bunicii paterne, din nobilimea germană și scandinavă. Ea a fost fiica lui Ossip Abramovich Gannibal (1744–1807) și a soției lui, Maria Aleksejevna Pushkina, iar bunicul ei patern, adică străbunicul lui Pușkin, un paj ridicat în rang de către Petru cel Mare, a fost Abram Petrovich...
47 poezii, 0 proze
DBDon Pedro Calderon de la Barca
DON PEDRO CALDERÓN DE LA BARCA (1601-1681) Don Pedro Calderon de la Barca s-a născut la Madrid, în 1601. Tatăl său a fost, Don Diego, descendent al unei familii de nobili. Se pare că numele lui de familie vine de la unul dintre strămoșii săi, ce părea să se fi născut mort, apoi conform obiceiului vremurilor, a fost pus în apă fierbinte, pentru a verifica dacă este cu adevărat fără viață, apoi la contactul cu apa cu temperatură ridicată, a izbucnit în primul lui scâncet. În 1625 s- a înrolat sub steagul Ducelui de Alba, mergând în Flandra și în Italia, în primul rând, în Flandra trebuie să-i fi fost plăcută șederea, pentru ca multe personaje din dramele sale sunt flamande și de asemenea, datorită nobilei sale mame, dona Ana Maria Henao, care era de origine flamandă. Din păcate campaniile militare la care a luat parte nu au fost glorioase și de aceea nu sunt menționate de Don Pedro în niciuna din operele sale. În schimb, în viața sa academică a fost mai mult decât genial: tatăl său,...
1 poezii, 0 proze
DTDarjan Tanta
Pe tine te iubesc ca pe o rană, În care-am fost complice și chirurg, Pe tine te iubesc ca pe-un amurg, Sau ca pe-o jefuire de icoană. Cât apele spre mări încă mai curg Și ochii stau în cuiburi de sprânceană, Eu, totuși, te iubesc ca pe o rană, Și ca pe-o remușcare de chirurg. Tu nu ești rana ta, ești rana mea Atâta doar ca trupul tău o poartă. Pe tine te iubesc ca pe o poartă Ce-aș sfărâma-o ca să pot intra. Iar restul cât se poate întâmpla Sunt ciorne la o operă de artă. Preluată pentru că mi-a plăcut mult din biografia Dianei Slavu.
75 poezii, 0 proze
Mariana Pacurariu
S-a spart albastrul si ...soarele e tot o rana la apus.
3 poezii, 0 proze
rana era foarte adâncă
de Victor Ciobanu
rana era foarte adâncă ar fi vrut să se învelească într-un sac îi descântase șira spinării ea emigrase atât de frumos femeie cu nisipul măcinat pe tălpi în ce vizuină te vei ascunde?
Strigăt de durere
de Mircea Braslasu
Știu singur, știu numai eu Ce fost și ce este în sufletul meu Durerea mea este destul de mare De tine băiatul meu mă doare Simt că pe inimă mă apasă Și totuși nu mă lasă Simt o durere înăuntrul meu...
ticalosul 3
de Larisa Runceanu
Era incredibil cât de mult ținea la mine această fată. Ne cunoșteam de trei ani și în tot acest timp reușisem să păstrăm o legatură emoțională destul de puternică. Am devenit prieteni din prima clipă...
Coșmarul
de Mihai Gindu
Am parcurs, cu mare greutate, sute de metri dintr-o pădure pustie, stranie, lipsită de viață. Îmi curgea sânge din piept, căpătasem o rană adâncă ce, în pofida bandajelor improvizate din plante, încă...
Spre necunoscut
de nicolae tomescu
Vâjâitul continua, chinuitor de mult, să persiste. Și parcă era din ce în ce tot mai puternic. Obuzul ar fi trebuit să treacă demult pe deasupra lor, pe urma celorlalte. S-o fi oprit timpul în loc?...
Furtuna
de enache ion
Ne strecuram in sir indian, printre coltii de stanca, lucitori in lumina soarelui,pe poteca caprelor negre, eu inainte,urmat de Monica si apoi de Mihai. Aerul incepuse sa se incinga, prevestitor de...
Pustnicul
de Radu Lupu
Pustnicul Vârfurile golașe ale munților sfâșiau seninul cerului neclintit. Peșteri adânci își deschideau hăurile spre soarele fierbinte, iar brazii falnici își mișcau leneș ramurile sub adierea...
Noaptea cafelelor fierbinti
de Sorin Teodoriu
- Ati completat fisa? Da, e bine asa, luati loc in sala, va rog. In cateva minute o sa va cheme domnul Mihai. Acum o saptamana m-am decis sa apelez la profesionisti, respectiv la agentia H, firma...
Afrodita
de Nicolae Diaconescu
AFRODITA Întîmplare povestită de Traian Rotărescu nepoatei sale Delia Trei zile bătuseră tunurile fără să oprească. Apoi o liniște adâncă se așternuse peste dealuri. Satul scăpase încă o dată...
Început
de Alexandra Grigoras
Venea întotdeauna când era singură și lipsită de ajutor…de obicei apărea când noaptea era adâncă și grea, când singurătatea bântuia apartamentul gol, când întunericul o sufoca. Venea pe nesimțite dar...