"rana de a fi" – 20159 rezultate
0.03 secundeMeilisearchCatalin Oprea
nascut in Bucuresti, initial am pendulat intre cele 2 bunici ale mele, foarte simpatice in felul lor, una in Bucuresti, cealalta in Brasov, dupa care am urmat scoala 56, liceul mihai viteazul (cu accent pe l final), facultatea de automatica si chiar un master in afaceri comerciale. scriu poezii din clasa a patra. am scris poezii in principal din nevoia de a-mi potoli sentimentele de nebunie in dragoste, ratacirile, patimile.. poezia a fost pentru mine o cura, o dezintoxicare.. o rana sangeranda.
1 poezii, 0 proze
Ion Rosca
Nascut si copilarit tare demult in com Bulzesti, jud Dolj Acum... Sunt un arhanghel coborât De pe un zid de mănăstire Și căruia i s-a urât De-atâta searbădă iubire. Privirea nu-mi mai cată-n cer Fiindcă la mine, sub sutană, Se află-ascuns un lucifer, Simțind iubirea ca pe-o rană....etc etc In rest... inginer... mi-e dor... A,am publicat doua volume de poezii: Ninsori târzii, în 2006 la editura MJM Craiova și Decor în asfințit în 2008,la aceeași editura. Lansare de carte, critici literari locali, sinceri, fericiti ca au citit aceste cărți (cunoașterea nu aduce totdeauna nefericire)
1 poezii, 0 proze
PPPier Paolo Pasolini
"Pasolini apare pe scena literară și culturală italiană încă de foarte tînăr, la jumătatea anilor '50, și de atunci nu o mai părăsește, traversînd-o și ocupînd-o în mod răsunător, adesea în chip de protagonist, pînă în anul morții sale, 1975, și chiar mult timp după aceea. Într-adevăr, la mai bine de treizeci de ani de la sfîrșitul lui violent se vorbește în continuare despre el ca despre un protagonist al timpului său și se discută despre ideile și provocările sale cu o pasiune cîtuși de puțin îmblînzită. Moartea lui este o rană necicatrizată, o pierdere pe care, din fericire, societatea italiană contemporană nu a reușit încă s-o metabolizeze." "Ultimul film al lui Pasolini, Salò sau cele 120 de zile ale Sodomei, este proiectat în avanpremieră la Paris, pe 22 noiembrie 1975. Cu numai 20 de zile înainte, în noaptea de 2 noiembrie, viața lui Pasolini fusese frîntă pentru totdeauna în portul de la Ostia, la cîțiva kilometri de Roma. Prin acea moarte, s-au frînt și vena creativă și...
1 poezii, 0 proze
Mihai Nebeleac
romancier ucrainean născut în Rona de Sus la 17 ianuarie 1949, decedat la 18 februarie 2003 Poetul și prozatorul Myhailo Nebeleac s-a născut la 17 ianuarie 1949 în comuna Rona de Sus, județul Maramureș, într-o famile de țărani. «M-am născut între munții albaștri/ din aleanul cântecului de oier,/ pe unde timpul șerpuie într-una, doar în răsuflări de primăvară/ apropiindu-se cu sete/ de cofa cu apă rece/ pe unde ierburile zboară/ tot printre șiruri de cocori…», va scrie într-una din poeziile sale, despre locul său de naștere, care a devenit pentru Myhailo Nebeleac alfa și omega a scurtei și neliniștitei sale vieți – «Aici este liniștea nașterii mele,/ aici este soarele plopilor mei,/ aici începe urcușul/ drumului meu către stele!..» Drumul către stele al poetului, ajuns el însuși o «stea» a literaturii ucrainene din România s-a dovedit a fi nedrept de scurt și deseori un «urcuș» greu. După terminarea școlii elementare din satul natal, unde-l avea profesor de limbă și literatură...
0 poezii, 0 proze
ICIovița Camelia
Văzînd lumina zilei intr-un oraș plin de flori din partea de vest a României.Trăiesc departe de țara mea,dar văzând că toate străzile duc la Roma,pot spune că sunt aproape.Legătura mea cu poesia e un copil mic ce are nevoie de multă dragoste,e multă dragoste ce simt să exprim.Legătura cu natura,meditând asupra ei,a avut un rol important pentru că eu sunt aicea.Creșterea mea ca și persoană ma ajutat să văd mai departe de tot răul ce ne înconjoară.Trăire interioră puternică,dorința de a mă cunoaște și nu în ultimul rând de a cunoaște persoanele ce sunt aproape de mine.Tot ceea ce am făcut până acuma nu are nimica în comun cu poesia,dar trăind zi după zi până acuma,are totul.Mă consider o personă norocoasă ce reușește să găsească fericirea in lucruri simple.Nu a fost mereu ușor și nu este nici măcar astăzi,mergând împotriva cursului de apă nu va fi niciodată,dar dând iubire fără să se ceară nimica în schimb,se primește iubire.Este mai multă fericire dând că primind.Iubesc animalele având...
6 poezii, 0 proze
OPOctavio Paz
În 1990 i s-a acordat Premiul Nobel pentru Literatură. Motivația Juriului Nobel "Pentru a onora scrierile pasionate de orizonturi largi, caracterizate de inteligență senzuală și integritate umanistă" Octavio Paz (31 martie 1914 - 19 aprilie 1998) a fost un poet, eseist și diplomat mexican, una din figurile literare de prima mărime ale Americii Latine. Debutează în 1933 cu volumul de poeme Luna silvestre. Pleacă in Spania, unde se apropie până la identificare de cauza republicană din Războiul civil (reflexiile acestei experiențe apar în Spania, în 1937, sub titlul Bajo in clara sombra y otros poemas, anunțându-l pe marele poet de mai târziu. După o ședere la Paris se întoarce în Mexic, unde va înființa și edita mai multe reviste literare de renume (Taller, El hijo prodigo și, În anii '70, Plural). Influențat pe rând de marxism, suprarealism, existentialism, budism și hinduism, tema sa de predilecție este capacitatea de a-și depăși singuratarea existentiala prin dragoste, erotism și...
10 poezii, 0 proze
iulian
Sunt o picatura de ploaie strivita intre pleoapele tale grele de visuri. Sunt un gand hoinar, ratacit in parul tau, roua diminetii tarzii incendiate de soare, secunda boaba de nisip cazuta in clepsidra fara de sfarsit.Sunt firul de iarba peste care treci acum grabita, sunt frunza pe care o tii ingandurata intre degete!Sunt raza de soare care iti mangaie privirea, sunt ultima silaba pe care as dori sa o rostesti inainte de a visa si primul tau gand... Iubita mea, ochii tai deschid spre mine universuri, zambetul tau ma imbata de o betie cereasca. Atingerea ta e pentru mine curcubeul, sarutul tau... sfarsitul unei lumi si nasterea alteia. Iubita mea esti vis si... durere...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta alaturi de tine, nu mi-as dori alta. O clipa sa ma privesti, sa-mi zambesti, sa ma atingi, sa ma saruti. Te mai astept o viata... Si ce altceva as mai putea sa iti ofer decat doi ochi caprui, frumosi si un zambet cald, care sa-ti calauzeasca pasii zi de zi! Cred ca o sa va placa...
19 poezii, 0 proze
MIMircea Ivănescu
Mircea Ivănescu (n. 26 martie 1931) este un scriitor, poet, eseist și traducător român contemporan. A absolvit în 1954 Facultatea de Filologie (secția franceză) a Universității din București. A fost, pe rând, redactor la Agerpres, la revista „Lumea”, la Editura pentru Literatură Universală și la revista „Transilvania” din Sibiu. De la volumul de debut din 1968 și până la versurile recente, incluse în selecția „din periodice și inedite” a antologiei de autor Poesii vechi și nouă (1999), de-a lungul a peste trei decenii, poezia lui Mircea Ivanescu a rămas egală cu ea însăși, atât în ritmul producerii, cât și în calitatea ei estetică. S-a spus despre el că e un poet „care nu încape într-o antologie” (Ion Bogdan Lefter). Titlurile volumelor sale de poezii sunt banale, puțin spectaculoase. A scris poeme despre personajul Mopete, numele acestuia conține o anagramă a cuvintelor poet și poem. Este considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți români contemporani și un pionier al...
40 poezii, 0 proze
MBMatteo Maria Boiardo
1440 (sau 1441) - 1494 Născut la Scandiano, lângă Reggio Emilia, într-o familie nobilă. În paralel cu importante funcții politice (a fost, pe rând, gentilom al curții ducelui de Ferrara, guvernator al Modenei și guvernator de Reggio, unde a și murit) a știut să trăiască în cultul poeziei. A scris numeroase poeme, atât în italiană cât și în latină, dar meritul său cel mai important rămâne acela de a fi creat modelul epocii cavalerești italiene prin capodopera sa, Orlando innamorato. Canțonierul său, intitulat Amorum libri tres (Cele trei cărți ale Iubirii) este probabil cel mai important produs al liricii italiene din secolul XV. Lucrarea parcurge bucuriile, suferințele și regretele iubirii sale pentru Antonia Caprara. Sonetele se disting printr-un decorativism prețios, de factură gotică, aplicat peste o vie sensibilitate peisagistică, înfiorată de briza hedonismului.
2 poezii, 0 proze
APAlexandr Sergheevici Pușkin
Aleksandr Sergheevici Pușkin (n. 6 iunie [S.V. 26 mai] 1799, d. 10 februarie [S.V. 29 ianuarie] 1837) este un poet și dramaturg clasic rus din perioada romantică, considerat a fi cel mai mare poet rus și fondatorul literaturii ruse moderne. Pușkin a fost inițiatorul folosirii dialectului local în poeziile și piesele sale, creând un stil propriu de amestec al narațiunii cu teatrul, idila și satira—asociate cu literatura rusă și influențând major scriitorii ruși care i-au urmat. Tatăl lui Pușkin, Sergei Lvovich Pușkin (1767–1848), era descendentul unei distinse familii nobile rusești, cu strămoși din secolul al XII-lea. Mama lui Pușkin, Nadezhda (Nadja) Ossipovna Hannibal (1775–1836) avea strămoși, pe linia bunicii paterne, din nobilimea germană și scandinavă. Ea a fost fiica lui Ossip Abramovich Gannibal (1744–1807) și a soției lui, Maria Aleksejevna Pushkina, iar bunicul ei patern, adică străbunicul lui Pușkin, un paj ridicat în rang de către Petru cel Mare, a fost Abram Petrovich...
47 poezii, 0 proze
rana de a fi
de Ștefan Petrea
mirare-mbrățișează taina sferei și-o-mbracă-n umbre-n flăcări făurite cu mersul de peniță în sanscrite cuvântului parfum de rost tu cere-i. pe buze șoaptele-ți sunt înflorite suind spre sânul septic...
Departe de a fi poet!
de Luci Frederiksen
Departe de a fi un poet, Mi-arunc pe hirtie un gind Imi scriu un al vietii sonet, Iubesc!. Ca un muritor de rind. In minte s-aprinde ideea Iar gindul e sec si e mort. Inchid usa , dar nu-mi lua cheia...
de-a fir a par
de Grecu Cristian
Am apucat sa te strig,\"asteapta Lara ca ma doare piciorul\"(dimineata buimac de somn , am alunecat pe trepte si....)schiopatand pana la ea,\"ia uita-te la mine!\" -ce mai vrei? -Lara,trebuie sa te...
originile ideii de dragoste
de Leonard Ancuta
I îți miști arătătorul prin întuneric și te aștepți să izbucnească o flacără în vîrf. cu flacăra asta să pictezi războiul ori dragostea. apoi să îmi atingi buzele cu degetul cuvintele să fiarbă ca...
originile ideii de dragoste
de Leonard Ancuta
I îți miști arătătorul prin întuneric și te aștepți să izbucnească o flacără în vîrf. cu flacăra asta să pictezi războiul ori dragostea. apoi să îmi atingi buzele cu degetul cuvintele să fiarbă ca...
în rest totul e o simplă decojire
de Ștefan Petrea
în hălăduirea omului rana de a fi se dezbracă de coajă bucățele de viață însă se rostogolesc spre crepuscul, bisturiul morții va amputa plaga tu vei fi în interiorul lui astăzi în veșminte de...
Perfuzie cu magia candorii
de Maria Elena Chindea
uneori piciorul atinge dala greșită a clipei mă strigă fiul meu încă nenăscut fără intenție glezna declanșează o furtună-n ursită colibriul din pumnișor descuie auriul din soare blândețea din raza...
Lumini vegheau mormintele să tacă
de Ștefan Petrea
Lumini vegheau mormintele să tacă Sub stele adevărul a încinge Iar noi cu luna-n ape, ca o minge, Ne căutam de blânda noastră joacă. Cu țipăt cucuveaua ne atinge Și parcă hazul din priviri ne pleacă...
Noapte
de Andrei Dumitrescu
Noapte, amantă focoasă luxuriantă imposibilitate întoarsă, Tenebru lux de amănunt al simbriilor nedate la începuturi de punct ale viziunilor nesemanate, Noapte, primordiu sferic întrerupt la mijoc de...
Pe Ceair
de Fanuș Neagu
În nopțile cu lună, popa și hoții lui mîncau împreună cu caii iarba gustoasă, rupînd lacomi cu dinții gherinul, mohorul și otava apărută după ploi. Iar spre zori, popa Lescaie, păstrînd mitra pe...