"puritate silvestră" – 12023 rezultate
0.04 secundeMeilisearchbalaci iulia
o fata care inca mai crede in iubire, prietenie si puritate
19 poezii, 0 proze
GBGeo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la "ciorchinul de negi" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele petrolului),...
70 poezii, 0 proze
MLMihaela Lica
Nu-mi place sa vorbesc despre trecut. Poate din lasitate? Ma tem sa vorbesc despre ce am fost, ca nu cumva sa nu-mi mai pot opri lacrimile. Totusi... Am fost jurnalist militar si mi-am iubit meseria. Pro Patria m-a invatat sa traiesc, sa iubesc oamenii, sa-mi iubesc neamul si sa inteleg natura romaneasca. Cine poate crede cata puritate si dragoste de viata poarta uniforma de camuflaj? Am crezut in iubire si am plecat din tara. Am crezut ca iubirea nu are granite. Inca mai cred. Doar ca, de data asta, nu a fost pentru mine... Sunt din 2002 in Germania. Prea mult... Ce mai e de spus? Multi ar vrea sa fie in locul meu. Dar, stiti... e adevarat: fie painea cat de rea, tot mai buna-n tara mea. Ma voi intoarce. Pana atunci am sa fac tot posibilul sa contribui cumva la promovarea unei imagini pozitive pentru Romania in lume. Avem doar atatea minuni!
1 poezii, 0 proze
GBGeo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la \"ciorchinul de negi\" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele...
0 poezii, 0 proze
Geo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la \"ciorchinul de negi\" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele...
0 poezii, 0 proze
MCMargareta Cemârtan-Spânu
Margareta Cemârtan s-a năsut în 1942 la 19 noiembrie, la Mihăilenii Vechi, județul Bălți. În 1949 este deportată în Siberia și se întoarce în satul natal în 1956. În 2002 publică trei eseuri – “Mărul”, “Mustangii” și “Lupii”, iar în 2006 “Lupii (Amintiri din copilărie)”. Grigore Vieru: ”Margareta Cemârtan-Spânu este una din victimele criminalului regim stalinist. Iar tragicul ei destin reprezintă imaginea dramei întregii Basarabii. Întâlnim în “Amintiri din copilărie” care sunt o față opusă luminoasei copilării descrisă de Creangă, pagini tulburătoare pe care le putea așterne pe hârtie numai un suflet ale cărui frumusețe și puritate au fost adânc rănite în copilărie și adolescență.” Margareta Cemârtan-Spânu a fost deportată la 7 iulie 1949, în cadrul operațiunii secrete „IUG”, desfășurată de autoritățile sovietice. Pentru că nu avea mamă, a fost deportată împreună cu bunica, tatăl și fratele ei. În acea perioadă avea 6 ani și jumătate. Au fost urcați cu toții în mașini militare, în...
0 poezii, 0 proze
BBBjørnstjerne Bjørnson
Bjørnstjerne Martinus Bjørnson (n. 8 decembrie 1832 - d. 26 aprilie, 1910, Paris) a fost poet, prozator, dramaturg, ziarist și om politic norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1903, supranumit Victor Hugo al Norvegiei, cel mai de seamă reprezentant al literaturii scandinave moderne, după Ibsen. Motivația Juriului Nobel: "ca recunoaștere a marii, nobilei și variatei sale activități literare, distingându-se întru totul prin prospețimea inspirației și prin minunata puritate a sufletului" S-a născut în localitatea Kvikna din ținutul Østerdalen. Tatăl său era pastor luteran de țară, iar mama era fiica lui Richard Nordraak, compozitor autor, în 1864, al muzicii imnului național norvegian pe versurile din 1856 ale lui Björnson. Studiază dreptul la Christiania. În anul 1857 a fost director al teatrului din Bergen, iar în 1859 a condus ziarul "Aftenbladet" din Christiania. Între anii 1865 - 1868 a fost director al Teatrului național din Christiania și a...
0 poezii, 0 proze
CCANTACUZU
Puritatea se mentine prin intermediul visului,care devine sublin, permitand individului sa fie creativ,intuitiv,plin de imaginatie!In "solitudinea mea infantila" am reusit sa-mi exprim emotiile si starile sufletesti.Astfel ma dezvalui,folosind un limbaj care ma reprezinta ca persoana visatoare,nostalgica,atrasa de metafizica, abstract,arta definita ca un "tot" ,care te invaluie si te poseda!
16 poezii, 0 proze
Paula S.
musc din puritatea conceptelor cu dintii mei lati si puternici... sa te retragi in tine ca intr-un cimitir al elefantilor... sa-ti fii singur cel mai mare dusman, si sa implanti pumnalul in imaginea ta din oglinda...
2 poezii, 0 proze
RRoxana
Dragostea, sub toate formele ei, este drumul unic care duce spre puritatea morala.
5 poezii, 0 proze
puritate silvestră
de FLOARE PETROV
frăția arborilor se măsoară în codri sinceri verticali -fascinante măreții primitori prietenoși puternici tandri ne așteaptă fericiți în drumeții. eu sunt soră cu pădurea de aluni a strâns în ea și...
Dorințele
de Miclăuș Silvestru
Dorințele de pân’ acuma S-au sfătuit să-mi răscolească mintea... Doar una s-a-ntrecut cu gluma, Cerându-mi s-o las a fi cea dintâi... Le depăn ca pe-un fir de lână, Formând un ghem pestriț ca...
Ghicitoare (244)
de Miclăuș Silvestru
Bețe scurte și subțiri Ce-s purtate printre dinți Văd copiii la părinți Și la unii musafiri.
paturi separate
de Miclăuș Silvestru
geaba-încerc să-mi îmbunez nevasta să împartă cozonacul mă-sii iarăși cu mine când m-a prins la pisica vecinei a rupt coada toporului nu când tăia lemne de-atunci e bosumflată-n fiecare zi nu...
Călător prin țara mea
de Maftei Florentin
O toană a sfârșitului de april, cu cerul supus încă norilor iernoși, mițos rostogoliți pe bolta înaltului, și cu oricare creștin încă purtând dorul hainelor călduroase atunci cănd se află în liberul...
Pan Tadeusz
de Adam Mickiewicz
O, voi, contimporanii cu-ai Litvei mîndri cneji, Copaci de prin Ponara, Șwitez și Bialovej, Ce umbra v-ați zvîrlit-o prin codrii Cușelov, Pe fruntea-ncoronată a marelui Mindov Și-a groaznicului...
Ghicitoarea-
de Miclăuș Silvestru
E purtată des de valuri, Urme lasă și pe maluri, Noi o scoatem chiar din oală, Ea-i și-un semn de-o cruntă boală.
Ghicitoare (243)
de Miclăuș Silvestru
Semn purtat de mulți la piept, O povară pe spinare, Pentru omul înțelept De folos în adunare.
Ghicitoare 699
de Miclăuș Silvestru
Au purtat nemții război Provocând popoare multe, De nimeni nevrând s-asculte... Ce-au lăsat oare-ntre noi?
fulgi… de păpădii
de Miclăuș Silvestru
sunt fulgul unei păpădii purtat de vânt hai-hui spre orișiunde slobozit apoi pe-o vatră construită lângă drum voi prinde rădăcini udat fiind cu multe lacrimi fii mei vor fi tot fulgi exact la fel ca...