Mediu
Dorințele de pân’ acuma
S-au sfătuit să-mi răscolească mintea...
Doar una s-a-ntrecut cu gluma,
Cerându-mi s-o las a fi cea dintâi...
Le depăn ca pe-un fir de lână,
Formând un ghem pestriț ca curcubeul;
Mă fac... că scap ghemul din mână,
Să pot gusta un pic plăcerea lor...
Dorințele-mplinite-s multe
Și parcă le-aș dori din nou, aievea,
Ca pe un coș ticsit cu fructe...
Dar și mai multe au rămas doar vis.
De ce-mi-se răzvrătesc în minte?
De ce se-ntorc să-mi tulbure gândirea?
Să dau răspuns? Eu n-am cuvinte!
Sunt prins în vraja lor. Dar, cum să scap?
Răspunsul e doar unul singur:
\"Iubește-i pe cei dragi cu puritate!
Nu-ngădui să-ți zboare gândul\"...
Căci gândurile-n șir s-or face-un ghem...
........................................
Ca în povești, lăsat-am ghemul
Să se destrame... să se schimbe-n astre...
Și văd luceferi umplând cerul...
Sunt stele formate din dorinți.
001.419
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Miclăuș Silvestru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 142
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Miclăuș Silvestru. “Dorințele.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/miclaus-silvestru/poezie/13929761/dorinteleComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.