"prin frunze roșii în formă de inimi" – 20774 rezultate
0.09 secundeMeilisearchScarlat Callimachi
Scarlat Callimachi (n. 20 septembrie 1896, București - m. 2 iunie 1975, București) este un scriitor român în vecinătatea mișcării de avangardă, cultivând o poetică între constructivism și expresionism. A fost licențiat în drept și a fost gazetar în presa comunistă, colaborând la Facla, Chemarea, Clopotul și altele. A fost redactor-șef la revista Punct și director al ziarului Glasul nostru din Botoșani. În 1933 a fost închis pentru pamfletul Căderea Babilonului. Opera Frunze, 1920 Tăceri imobile, 1921 (copertă și ilustrații de Dall Zamphiropol) Alb și negru, 1927 Erotice, 1933 Octombrie 1917, Colecția Orizont, București, 1946 (cu un portret și două desene de Aurel Mărculescu) Căderea Babilonului, E.S.P.L.A., București, 1956 Un călător prin U.R.S.S., Editura de Stat pentru literatură și artă, București, 1960 Ritmuri de clopote, Editura pentru Literatură, București, 1968 Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Scarlat_Callimachi_(scriitor)
5 poezii, 0 proze
Viorel Frunza
nascut prin 79 crescut in urbe modelat & automodelat modest nu cred ca sunt iubesc cultura (dar nu de ghebe) renasc in fiecare viitorul trecut iubesc femeia, o vad in hindic cult doresc in viata asta sa reusesc sa traduc existenta
16 poezii, 0 proze
Ligotchi Ovidiu
Am aparut din iubire si am fost intampinat in primele zile de viata cu un covor multicolor de frunze uscate, intr-o frumoasa zi de septembrie, langa aleile Copoului lui Eminescu. Adolescenta mi-am petrecut-o iubind tot ce era frumos in jurul meu:prieteni,parinti,scoala,natura. Pasii sortii m-au purtat pe multe meleaguri, care de care mai frumoase si mai primitoare, dar freamatul reantoarcerii la locurile in care ai inceput sa iubesti nu l-am simtit decat in Iasul plin de istorie si poezie, oras in care e foarte greu sa nu scrii o poezie si sa nu admiri toamnele aburinde de deasupra Colinelor Cotnarului si primaverile exuberante ale livezilor de meri ce inconjoara orasul. Facultatea si tot ce a insemnat studii tehnice le-am desavarsit in Iasi, lucru de care sunt mandru. Poezia a ramas in sufletul meu ca reflexia iubirii pe albul colii de hartie.
8 poezii, 0 proze
Stoica Alexandra
Imi place vantul. Imi plac norii care ascund in spatele lor speranta soarelui. Caut sa ma cuibaresc prin munti. Ei sunt casa mea. Nicaieri nu ma simt mai libera ca acolo. Urc pe culmi ca sa pot fi mai departe de realitate. Primul meu „succes literar“ a fost in clasa a V-a, cand am scris compunerea „Frunza”. Era o poveste trista despre trecerea timpului si greutatea cu care ne despartim de trecut, apoi de viata. Bineinteles, pe vremea aceea nu cunosteam complexitatea de care vorbesc acum. Pe atunci eram multumita ca am reusit sa personific o frunza si sa creez o poveste deosebita. Apoi au urmat alte publicari in culegeri de eseuri si reviste ale liceului –am fost eleva a Colegiului National I. L. Caragiale, din Bucuresti – din cadrul unor seminare interdisciplinare. Apoi am scris doar pentru mine. Dar mi-am dat seama ca mi-ar placea ca numele meu sa insemne ceva, pentru ca in lumea asta exista un loc si pentru mine. Imi sunt foarte dragi lucrurile provocatoare. sau imi place sa-mi...
4 poezii, 0 proze
Alexandru D. Xenopol
1847 - 1920 Istoric, filosof, sociolog, economist și scriitor. Profesor la Universitatea din Iași (din 1883) și rector (1898 - 1901). Membru al Academiei Române. Autorul primei mari sinteze de istoria românilor (Istoria românilor din Dacia Traiană, 6 vol., 1888-1893). Filosof al istoriei de faimă mondială ( Les principes fundamentaux de l'histoire, 1899; La théorie de l'histoire, 1908). Cel mai mare istoric român, alături de Nicolae Iorga. Contribuții În galeria personalităților remarcabile care au ilustrat știința și cultura românească al sfârșitul veacului trecut și începutul secolului nostru, servind, prin creația lor, lupta poporului român pentru progres social, se numără, la loc de frunte, istoricul, filosoful, sociologul și economistul Alexandru D. Xenopol. Obținând în 1878, prin concurs, catedra de istorie a românilor la Universitatea din Iași, iar în 1891 și pe cea de istorie unievrsală, va lucra îână în 1915, când pleacă la București. Numirea sa în învățământul superior va...
1 poezii, 0 proze
Umberto Eco
Umberto Eco (n. 5 ianuarie 1932) in Alessandria, Piemont) este un scriitor, semiotician și filosof italian. Studii universitare la Torino, luîndu-și licența în estetică. Din 1971 este profesor de semiotică la Universitatea din Bologna. A predat la cele mai faimoase universități din lume, fiind Doctor Honoris Causa a peste 50 dintre ele. Conduce revista VS. Quaderni di studi semiotici. In anii '60 a fost unul dintre reprezentanții de frunte ai avangardei culturale italiene, numărîndu-se printre fondatorii revistelor Marcatre și Quindici. Din 1959 este consilier editorial al celebrei edituri Bompiani. A primit nenumărate premii și distincții culturale, inclusiv Legiunea de Onoare (1993). Autor de romane, eseuri, tratate academice și cărți pentru copii. Profesor de semiotică la câteva dintre cele mai celebre universități europene și americane, Umberto Eco a abordat din această perspectivă aspecte cruciale ale culturii zilelor noastre. Prin opera sa științifică, Eco este socotit unul...
26 poezii, 0 proze
Simion Giurgeca
S-a născut la 13. 02. 1922 în comuna Bolda, județul Timiș, unde a copilărit și a urmat (de la 6 ani) 5 clase primare. Din 1933 până în 1938, urmează cursurile Școlii Normale de învățători din Timișoara și totodată, se înscrie la Conservatorul Municipal din Timișoara, studiind vioară și compoziție. În clasa a V-a, la 16 ani, în 1938, odată cu introducerea dictaturii regale, este arestat și întemnițat la penitenciarul și închisoarea militară din localitate, ca făcând parte din organizația F.D.C., unitatea C.gr. 71. După procesul care a durat doi ani, în 1940, i se aprobă continuarea școlii la liceul „C.D. Loga”. În 1942, prin descoprirea unei acțiuni F.D.C, în frunte cu Sadovan Ion, comandantul de atunci al F.D.C pe țară, cu Ionel Moldovan, Tripa Octavian ș.a., fiind urmărit, se refugiază pe la stânele din munții Semenic, la ciobanul Băncilă, originar din părțile Bozoviciului. În toamna aceluiași an este recrutat. Participă la război în Est și Vest, până la terminare, în 9. 05. 1945, în...
3 poezii, 0 proze
Bogdan
Sunt unul dintre cei "doua mii si ceva" de indivizi de pe acest site,ce isi posteaza cateva dintre scrierile lui,scriu pentru ca asa simt,traiesc din plin viata cu toate placerile si neplacerile ei,ma refugiez intr-un alt unghi undeva in partea neutra a realitatii,observ,analizez,refulez idei si "ma hranesc cu carti",savurez inteligenta unor genii(a celor care au murit de mult dar inca mai traiesc si astazi),nu caut celebritatea(ea singura te gaseste daca intr-adevar ai talent!),blestem ignoranta si stupiditatea unora si ma revolt asupra inculturii voite. Prefer "refugiul spasmodic in realitate" si nu doresc sa ma ascund in visuri,corespondez cu trecutul,ma lupt cu prezentul si conversez cu viitorul,las melancolia sa ma mangaie pe frunte si realitatea sa ma pocneasca peste ceafa! in rest...eu pentru mine,lumea peste mine si altii peste voi! Sa ne minunam de tot si sa ma bucur de mine!
6 poezii, 0 proze
Virgil Carianopol
Virgil Carianopol (n. 29 martie 1908, Caracal - d. 6 aprilie 1984) a fost un poet român. Versuri avangardiste (Un ocean, o frunte in exil), lirica neoclasica, traditionalista (Flori de spini, Elegii si elegii) si care exalta sentimentul national ( Stergar Romanesc); memorialistica ( Scriitori care au devenit amintiri). Oltean de fel, strănepot, după mamă, al lui Iancu Jianu, născut la Caracal, în 29 Martie 1908, învață carte la "Liceul Ionită Assan" din urbea-i natală, până ce absolvă clasa III-a, când lasă baltă si învătătură și tot, și pleacă în lume, cu toate ca deabia împlinise patrusprezece ani. După ce trece timp de doi ani printr'o sumedenie de peripeții, este prins, când voia să treacă granita ceho-slovacă, întorcându-se acasă, pe scurtă vreme și ajungând după câțiva ani de pribegie, elev al Școalei de artificieri dela Arsenalul Armatei. Dragostea de libertate si de cultură îl subjugă, începându-si activitatea de scriitor cu deplin succes, dela întâii pasi, ieșind la iveală...
26 poezii, 0 proze
Ion Vatamanu
1937 / 1993 S-a manifestat ca luptator fervent pentru eliberarea nationala a romanilor din Republica Moldova si Bucovina, in 1987 si mai incoace scriind unele poezii preponderent retorice, de o larga au dienta: Ce vor scriitorii?, Unire, moldoveni!, Celor ce pun graiul la vot, Un popor de felul nostru, Matern la Bucovina etc. Ion Vatamanu a fost un reformator indraznet al poeziei roma nesti din stanga Prutului, riscand in 1962 sa dea o carte de versuri libere, albe, deosebite de cele cultivate la noi in epoca. Apoi a tra dus din Walt Whitman, din Imant Ziedonis, asimiland creator un vers cu care nu prea eram obisnuiti. Apoi si-a ales drept metafora si simbol frunza, explorand acest motiv intr-o carte intreaga De ziua frunzei si punandu-ne din nou la incercare gusturile si pri ceperile. Dupa care se intorcea in Tara Fagilor, de unde ne aducea multe si surprinzatoare Secunde cu munti. Pana ne-am obisnuit cu el si l-am simtit Atat de mult al pamantului (e titlul volumului sau din 1990)...
3 poezii, 0 proze
prin frunze roșii în formă de inimi
de Ștefania Pușcalãu
simt noiembrie în oase și-aduc o-nsingurare în parfum din casa în care nu locuiește nimeni cu mine, acolo unde mi-am zugrăvit peste tot toamna în ocru și-n amar, iar când plouă înalt îmi fac bărci de...
Livezi
de I. M. Rascu
Ca-n văi de paradise în vis întrezărite, Pășesc pe verzi velințe crestate de cărări... Pe trupu-mi plouă pomii cu brațele dospite Și-absorb ale luminei tiranice chemări. Se coace vara-n aer... și...
patetica - grave allegro di molto
de Sorin Teodoriu
Accelerația mașinii și instictele șoferești mă duc până dincolo de Săftica. Opresc undeva lângă pădure și pornesc mai departe pe jos, fără vreun țel anume, fără intenții precise. Las în urmă șoseaua,...
strada orelor
de Antrei Kranich
-Am venit, am venit! Încetați cu aplauzele, ce Dumnezeu? Răduțu e roșu-n obraji, verde fularul, ca iarba fragedă, foșnind sfioasă pe câmpul cu maci. Pulovărul vărgat îl transformă într-un motan....
copilărie 3
de Cristina-Monica Moldoveanu
pe atunci soarele curgea ca mălaiul măcinat proaspăt la scocul morii galben era chiar și iarna când îl apăsam cu degetul mare ca pe un bumb neîncheiat la piept tăiam greu cărare cu bâta prin lanul de...
Boli de lemn 1
de Coculeanu Paul
Am fost într-un ținut îndepărtat. Fusesem cu o seară înainte într-un club trăznit, la o petrecere a burlacilor. Nu prea știu ce s-a întâmplat la apogeul petrecerii, că tare sunt neserioși amicii mei....
Povestea sclavului răzvrătit
de Stancu Leliana
Povestea ce o voi spune azi s-a petrecut în Ras Shamra, un oraș pe atunci înfloritor de pe țărmul Mării Mediterane, Ugarit, înainte de completa lui distrugere din secolul XII, I.C. Frământam cu râvnă...
Nebunelele
de Adela Setti
Poarta aceea din scânduri albe, văruite, încadrată de stâlpi din fier ruginit, se afla în spatele grădinii, împleticită în ramuri de nebunele. Tare aș fi vrut să gust din ele, dar mă țineam deoparte...
Un rătăcit
de Paula Buzatu
Zilele mi se scurgeau liniștite într-un orășel de provincie unde nu se întâmpla nimic care să mă smulgă din monotonia în care trăiam. Rătăcesc pe străzile înguste, pietruite. Nu știu cum fac, dar o...
Mimica
de Maria Zirra
Stau in fata ecranului lichid, urias si big brotheresc si simt ca imi zambesti din fiecare pixel cand incerc sa scriu lucruri care sa-ti spuna ceva si tie. Pictez poza ta in cele mai ciudate locuri,...
