"prietenul adevărat la nevoie se cunoaște..." – 20228 rezultate
0.04 secundeMeilisearchEpure Ana-Cristina
Eleva in clasa a XI-a la Colegiul National Eudoxiu Hurmuzachi. Nu sunt o persoana iesita din comun, vreau doar sa-mi gasesc telul in viata si sa-l urmez, vreau sa fiu un sprijin, un prieten adevarat pentru cei care ii simt nevoia(pentru ca stiu cat de greu se gasesc prieteni adevarati si sunt situatii la care faci mai greu fata singur).
6 poezii, 0 proze
Balan Florentina Daniela
M-am nascut in Buzau, un orasel mic si prietenos, unde toata lumea cunoaste pe toata lumea...desi daca merg acum acolo, chiar si o saptamana sa ma plimb zilnic pe strazile orasului, este posibil sa nu mai recunosc nici jumatate din oamenii pe langa care voi trece. Am fost (...si cred ca inca mai sunt)..un copil romantic...visator..cu suflet de artist..care din pacate in prezent este prins in mrejele cotidianului artificial si superficial care ne conduce viata prin prisma banilor (sau a nevoii de bani)... Recunosc ca de multe ori uit cum sunt cu adevarat,..si devin un robot economic, o unealta a societatii...insa in momentele cand ma regasesc...incerc sa scot ce e mai frumos din suflet si sa exprim iubirea prin arta...poezie...fotografie...rareori desen... Sunt in Bucuresti deja de 6 ani...nu imi dau seama cand a trecut timpul...lucrez la o banca cu nume...visez la ziua cand o sa traiesc cu adevarat din iubire, pentru iubire, iubind...arta...
5 poezii, 0 proze
Conrad Aiken
Conrad Aiken (1889-1973) a fost un poet la un moment dat prețuit de colegii săi de vocație (a fost prieten personal cu T.S. Eliot și cu Malcolm Lowry, de pildă), dar despre care s-a apreciat că nu a atins gradul de excelență al poeților cu adevărat mari ai vremii. Poate și din cauză că s-a arătat preocupat mai ales de melodicitatea versului, de impresionismul notațiilor (poezia, din punctul său de vedere, este „o serie caleidoscopică de momente incandescente”), de un „joc cu ideile deopotrivă de vesel ca cel cu stările de spirit sau cu senzațiile”. În realitate, spunea singur despre sine însuși, el a fost „în căutarea unui fel de poezie absolută, o poezie în care intenția nu ea tât să stârnească emoții doar, ci să convingă de o anume realitate, să folosească emoțiile sau simțul realității (tangențial și aluziv expus) cu aceeași rece detașare cu care un compozitor folosește notele sau acordurile”. Aceasta a contribut fără îndoială să facă versurile sale „excesiv de melodice” și ca...
1 poezii, 0 proze
Miron Pompiliu
Miron Pompiliu, pe numele său adevărat Moise Popoviciu, s-a născut la 20 iunie 1848 fiind fiul popii Nicolae din Ștei. El a fost unul dintre poeții importanți ai \"Junimii\"(din 1869), folclorist, publicist și prieten intim al lui Eminescu cu care, de altfel, a și locuit câțiva ani. A făcut studii universitare la Budapesta, Iași și București. Stabilit la Iași, a fost profesor la Școala militară și apoi la Liceul Național. Pe lângă poezii a publicat, la Iași în 1870, și o culegere de balade populare, Balade populare române. Se stinge din viață la 20 noiembrie 1897...
1 poezii, 0 proze
Roman Ionela Nicoleta
Numele meu este Ionela, prietenii îmi spun Ioni. Sunt totul pentru unii, iar nimic pentru alții. Nimeni nu știe cum sunt eu cu adevărat, unii mă văd doar în aparențe și mă caracterizează fără să știe ce fel de persoană sunt. Nu-mi pasă ce spun alți despre mine, sunt simplă, dar totuși atât de complicată. Îmi place soarele, dar nu mă supăr când vine ploaia. Iubesc enorm animalele, în special, câinii. Îmi place creația lui Dumnezeu, îmi place natura. Mi-aș dori din tot sufletul să fim o lume mai bună, să iertăm, să uităm, să ne iubim așa cum El ne-a învățat. Am învățat că trebuie să ascult ca să fiu și eu ascultată la rândul meu. Ador să petrec timpul cu familia, deoarece trebuie s-o prețuiesc cât timp mai e cu mine…. Nu-mi place să se vorbească urât despre familia mea, să se ridice tonul la mine, oamenii să se certe. Mă deranjeză faptul că am început să devenim din ce în ce mai răi, să ne urâm în loc să ne iubim. Aceasta sunt eu…. . “Uită, iartă, cea mai frumoasă artă.” – este motto-ul...
6 poezii, 0 proze
Florin Gherendi
Nu mai stiu cand am inceput sa scriu. La inceput pentru mine. Eram copil. Participam la un cenaclu, in oraselul de provincie in care m-am nascut, Tarnaveni. Apoi am inceput cu-adevarat sa scriu. Pentru mine. Pentru cativa prieteni care citeau. Am scris si 3 romane, 2 din ele SF...poate ca intr-o zi o sa le dau forma potrivita...eram inca un copil, nu? Si apoi a venit facultatea de fizica. Am participat la cateva spectacole. "Cantarea Romaniei", se spunea atunci. Am publicat cateva poezii in "Viata studenteasca"... Si apoi tacere... Am mai avut cateva rare incercari, terminate inainte de a incepe. Pana acum cativa ani. Am regasit cateva lucruri scrise de mine cu mult timp in urma, cele 3 romane, cateva poezii, si un declic s-a produs. Ce-ar fi sa incerc din nou?! Acum trec mult mai rar pe aici, de cand am regasit o pasiune mai veche, pianul...
14 poezii, 0 proze
Marian
Cititor si gastronom impatimit, actualmente pensionar. Prin vointa sortii si a unor scritori si poeti printre care si bunul si neuitatul meu prieten DUMITRU PRICOP, care m-au procopsit cu presidentia Asociatiei Literare RA-LIBRIS, care-si propune sa tipareasca "operele" cu adevarat valoroase ale membrilor sai, mai ales de a incuraja tinerele talente si a scoate pe piata carte la preturi accesibile si pentru pungi mai putin doldora. Alte detalii solicitatil-le pe ra.libris@yahoo.com
1 poezii, 0 proze
coca maria madalina
Ma ghidez in viata asta plina de rautati,intrigi,barfe...dupa un singur lucru...claritatea cuvintelor de neinteles dar,care,fara nicio indoiala,inseamna multe. Locuiesc la tara,asta ma ajuta sa ma destind purtata de vant,murmurul apei cristaline de munte,si de dorinte ascunse...viata insasi este o dorinta...dar care se indeplineste in etape.Ele vin singure,cu putin noroc,sau mai greu,in functie de puterea fiecaruia dintre noi. Incerc sa ma las purtata prin castele,prin epoca demult apusa a cavalerilor si printeselor medievale...sunt mai multi...cei care ma apreciaza,cu adevarat ma considera o printesa,si-mi dedica versuri,prin vant si privind la stele...inconjurata de suflete calde,iubitoare de natura,sensibile,atrase de muzicalitatea vietii... Sunt un amalgam de dorinte,sunt ceea ce pot sa fiu,imi doresc sa nu ma schimb,vreau sa simt viata...Viata trebuie traita,insa ca sa faci asta trebuie sa o simti in adancuri...e inima ta. Eu sunt inima mea,sunt prietena mea...sunt viata!
6 poezii, 0 proze
vilciuc iancu
oradea m-a primit intr-o noapte friguroasa de decmbrie si de atunci nu am indraznit sa plec departe de acest oras minunat.am facut liceul militar in alba iulia unde am petrecut clipe frumoase alaturi de prieteni adevarati.As fi vrut in continuare sa zbor...cine nu ar vrea ,dar academia fortelor aeriene nu a vrut sa-mi ofere aceasta sansa asa ca mi-am urmat a doua pasiune:marea asa ca acum sunt student la academia de marina mircea cel batran.ce-mi va rezerva viitorul...voi vedea.
1 poezii, 0 proze
Frédéric Mistral
Motivația Juriului Nobel "ca o recunoaștere a originalității lui pline de prospețime și a inspirației adevărate a creației lui poetice, care reflectă fidel priveliștile țării sale și sufletul autentic al poporului său, și, de asemenea, ca o recunoaștere a activității lui semnificative ca filolog provensal". Frédéric Mistral ( n. 8 septembrie 1830 Maillane, Bouches-du-Rhône - d. 25 martie, 1914 Maillane) poet francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1904. Joseph - Étienne Frédéric Mistral s-a născut la 8 septembrie 1830, în localitatea Bouches-du-Rhone din sudul Franței. Tatăl său este proprietar al Mas-ului du Juge, unde poetul va locui până la moartea acestuia (1885). Face studii la școala rurală de la Saint-Michel-de-Frigolet, apoi la Pensionatul Dupuy și la Colegiul Regal din Avignon. Prima sa încercare poetică (încurajată de Joseph Roumanille, "repetitor" la Colegiul din Avignon și unul dintre cei mai apropiați colaboratori și prieteni ai scriitorului) este...
0 poezii, 0 proze
prietenul adevărat la nevoie se cunoaște...
de dumitru cioaca-genuneanu
\"cineva privea cum poezia moare în mine\" (vers din poemul \"Dansul morilor de vânt\" de Dana Lucaci) de mă lași s-aleg eu calea de acces, cu toată glia ce se află-n ființa mea promit să reanim...
Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște...
de Vasluianu Ec.
Cu multă vreme în urmă când încă nu știam ce înseamnă lumea cea adevărată, în vremea copilăriei și a inocenței credeam că totul este bine și frumos. Copil. Astea până într-o zi căci nimic lumesc nu e...
Viața azi
de RAPCEA ROMULUS
De nimic nu mai am chef. Viața a încetat demult să mai fie un fief. Sunt ca și mort de plictiseală. M-am săturat de atâta abureală. Știu că m-a făcut mama un zăpacit. Acum mai am și sufletul de...
prietenul (rau si) adevarat la nevoie se cunoaste
de dumitru cioaca-genuneanu
lui Jupp B. Itter, cu multa stima ma prinsese la stramtoare dar cand am urlat un... juuupp! si-a pus coada-ntre picioare si-a fugit sarmanul... lup.
Auzi vorbă! (7)
de Rodean Stefan-Cornel
- Este adevărat faptul că „s-a dus bou și s-a întors vacă”, dar, cel puțin este o… „vacă bună de muls”; - Deși „bărbatul temător își învață nevasta curvă”, totuși… „paza bună trece primejdia rea”. -...
Amicale
de Ica Ungureanu
Motto: Amore, more, ore, re probantur amicitia. Tema: „Prietenul anevoie se cunoaște” Să moară dușmanii (?) Urarea asta, nu prea creștinească, Să nu-ndrăznești vreodată să o zici; Căci s-ar putea...
Prietenia
de Corneliu Traian Atanasiu
Am scris un text cam lung despre prietenie. De fapt, fiind mai vechi, doar l-am copiat și l-am ajustat un pic. Făceam acolo niște digresiuni care poate încărcau prea mult textul. Acum nu l-aș mai...
Primejdia cea bună (IV)
de Corneliu Traian Atanasiu
(urmarea la: Primejdia cea bună (I) , Primejdia cea bună (II) și Primejdia cea bună (III) ) Nu-i de mirare deci că și prieteșugul , înțeles ca ne-voia de „societate”, ne-voia de „relații”, ne-voia de...
Dreptul la nefericire
de Emil Tudorache
Fericirea. Un concept atât de vânat, dar atât de puțin înțeles. În fond ce înseamnă că ești fericit? Cred că nu înseamnă nimic mai mult decât atunci când ești mulțumit cu tine, de ce ai, când te...
Alin
de Alexandru Ciocioi
Alin Luni Mă numesc Alin. Am venit să locuiesc la tine în casă și după cum te știu, nu ai să mă dai afară. Știu că am să te deranjez, în primul rând din cauza aspectului meu. După cum vezi, inima mea...
