"prea mult cântec al dorului" – 20507 rezultate
0.04 secundeMeilisearchDan Brown
Dan Brown (n. 22 iunie 1964 în Exeter, New Hampshire) este un autor american de thrillere detective de senzație, după ce a avut diverse ocupații (compozitor de cântece și profesor de limbă engleză), sau mai precis de simbolologie). Brown este interesat de criptografie, chei și coduri, care sunt o temă recurentă în poveștile sale. Până în prezent, cărțile sale au fost traduse în mai mult de 40 de limbi. În 1996, Brown a renunțat la catedră pentru a deveni scriitor cu normă întreagă. Fortăreața Digitală a fost publicată în 1998. Blythe s-a ocupat mult de promovarea cărții, a scris declarații pentru presă, i-a stabilit întâlniri pentru talk-show-uri și a aranjat întâlniri cu presa. Câteva luni mai târziu, Brown și soția sa au publicat „Cartea Cheală” (The Bald Book), o altă carte de umor. A fost oficial recunoscută ca fiind a soției sale, deși un reprezentant al editorului a spus că această carte a fost scrisă în primul rând de Brown. Primele trei romane ale lui Brown au avut puțin...
5 poezii, 0 proze
Ene Stefan
Optimistul: –Eu știu că ești sătul de mine, Aceeași voce prea subțire, Ce scârțâie pe scăriță Pană sus la muzicuță... Da` n-am ce să fac, NU tac, că-s pui de dac, și pac, plac! Și mâine, când n-oi mai vrea să vorbesc, Parcă-n inimă-ți clipesc... Neutrul: –Da! Eu, pe el, îl vreau! Să-mi cânte l-aspirator, Mor! de plâns, când ia ficatul, Și spală de noroi păcatul... Optimistul: –Ca’așa-i în poker, sa iei asu’, la-nceput Ca dup-aia să spui: „Mut!”... E și-un final de catapult. Neutrul(menținând sinfonia aprobării): –De când așa ceva am vrut! Pesimistul: –Da` nu-i bine, că numai ține: Același om, cu alta poantă, Aceeași inimă curată, Același sictir valabil, Și-altă-ntorsătură de scalpabil! Resemnatul: –Nu-i la fel, să vorbești cu-n pix și-o hârtie Vreo două ore la beție... Furiosul: –Nu!... Stop! Mai taci odată! Că nu poti vorbi de lumea toată... Și filosofia ta-i cam’lată! Și se zbate, adormită, Și-a ta găină-i coc-codăcită! Paranoicul: -Da! așa e, că-i o glumă Și-o glumă va ramâne,...
7 poezii, 0 proze
Omu Gnom
"prea mult ca sa scriu acum,promit ca o sa revin"
1 poezii, 0 proze
DEACONU SIMONA GABRIELA
VREAU PREA MULT DE LA VIATA
2 poezii, 0 proze
Andy Ludu
O carte: prea mult, mai multe: prea putin. Consecinta: O femeie, prea mult! Multe femei, asa de putin! Nascut 1955, Scorpion pur. In Ploiesti am invatat viata de cartier. In Fagaras am invatat frumusetea si maretia singuratatii. In Bucuresti am invatat. La Frankfurt am invatat Salsa. La Giessen nu am terminat. In Brussels am inteles cum se gateste cu vin rosu. La Baton Rouge traiesc. In Natchitoches am avut cea mai frumoasa toamna a vietii mele. Acum sunt Antwerp. Nu stiu de ce, am uitat.
1 poezii, 0 proze
Mihalcea Alexandra
Nu e prea mult d spus...m-am nascut prin primavara anului 1988!Gradinita in cartier(Berceni),scoala generala(Sc de Sud 190) tot in cartier si acum am avansat la liceu(CNME)Colegiul National Mihai Eminescu din centru(Unirii,casa Poporului cum te duci spre Constitutiei)asa... si cam atat!Pe viitor ASE si vizitarea/locuirea in strainatate.Mai multe p viitoare mea adresa d web(care sper sa fie in curand)!Oricum enjoy this for the moment.
25 poezii, 0 proze
Adriana Georgian
Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ...
3 poezii, 0 proze
Ana
am trait putin pt prea multe si prea mult pentru putine.
3 poezii, 0 proze
Rusu Rodica
eu sunt totul si nimic prea mult si totusi prea putin
1 poezii, 0 proze
alex albon
mii de ani... prea mult www.scatteredpiecesof1dying.blogspot.com : my dream ... my nightmare
10 poezii, 0 proze
prea mult cântec al dorului
de Florentin Cristian
Același cântec umple întreaga vară Ca în nopțile când dorul te frământă Parcă păsările pentru tine cântă Și iubind prea mult ajungi ca o plăcintă
NU TĂIA DIN CRUCE
de Haiducu Elena
Pe-o lespede rece, din greu răsuflând, cu umbre ciudate pe chipul său blând, stă frânt de-oboseală bătrânul creştin, dorind să mai guste un strop de alin. O...
Prea tarziu...
de Armas Viorica-Ilianca
Prea tarziu… A fost si va fi prea tarziu, Sa lamuresc lucruri uitate, Tot ce putea ramane viu, Sunt azi cuvinte destramate! In mine, daca pot privi, Si-apoi spre cerul plumburiu, Stiu ca n-as mai...
A șasea arie a lui Hyperion
de Ionut Acrudoae
Sinistru, sinistru, mereu sinistru... Pășind peste cadavrele pisicilor eviscerate, Lovind materie și lumină, Renegând privilegii și scrofule, oameni, animale, plante, sentimente, Hyperion revine în...
Eliberatorul
de Tibung Nastenco
Eliberatorul Cu flori de primăvară ești azi înconjurat În cimitir. Iar gându-mi adie peste leat: E leatul împlinirii, sunt florile ce lauri Mereu vor sta în vreme pe fruntea ta de aur! Ridică-te-n...
În colțul umbrit al pleoapei
de George Pașa
Părea că i se zbate colțul umbrit al pleoapei, umbrit de-o așteptare lungă, așa cum sunt toate așteptările a căror izbândă e scrisă în pulberea albastră a stelelor. Cineva se gândea la ea, simțea...
Asfințit marin
de Emil Iliescu
Asfințit marin Lucian Blaga „Piere în jocul luminilor saltul de-amurg al delfinilor. Valul acoperă numele scrise-n nisipuri și urmele. Soarele, lacrima Domnului, cade în mările somnului. Ziua se...
Poeme strigate spre spume uitate
de daniel grigore-simion
1 Spre tine aparținem de anumite decupaje din carton, colorate ne imaginăm infinitul însă nu suntem în stare să golim noaptea de negură suntem vocale, consoane și inegalități poveste sau conșiință...
Despre iubire domol se gândește rapid se respiră
de Bejliu Anne-Marie
Câtă iubire poate imploda într-un om, când printre apele limpezi ale gândirii fără gânduri, acea gândire în inimă ascunsă apoi transformată în scânteile dorului de a fi, mișcă răspântiile răscrucile...
în miezul verii
de Ioan-Mircea Popovici
în ape neatinse plonjasem începutul și când să se scufunde se retrăsese valul lăsînd în urma lui un zbor de zmeu și malul multe se vor împlini când le va veni sorocul nu grăbi deschiderea bobocilor...
