"plâng în fața unei silabe" – 20080 rezultate
0.08 secundeMeilisearchAlbu Marius Silvan
Nefiinta In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma misc,fara putere si privesc... O lume salbatica, fara culoare, un peisaj grotesc. In acest decor inert ,lipsit de suflet si maretie, Numai noaptea stelelor aprinse trezeste emotie. Te vad... Privesc splendoarea unui sentiment atat de firesc, Cum dispare fara speranta in neantul omenesc. Esti doar o imagine umana,un vis salbatic... Plec acum, lipsit de viata...fantomatic. Sunt atras de durerea inimii in spatiu neinsufletit Unde o femeie plange pentru-al meu drum neispravit; In al vietii cimitir ,intr-un cenusiu mormant Ma odihnesc in pace ,fara culoare si cuvant.
19 poezii, 0 proze
Monica Dinu
Gresesc mai mereu si ma impiedic in nimicuri,plang cand vad atata ura si atata ingnoranta in jurul meu...ce e mai rau...le pun pe toate undeva adanc intr-un locusor ...undeva in suflet...o suma de lovituri si de atacuri directe ma pot duce la o depresie crunta pentru ca asta sunt eu!In rest...ce se vede din mine:o fata vesela si sociabila ,deschisa sprea orice,plina,plina de viata.Urmeaza sa vedeti voi ce simt de fapt sub aceasta masca a fetitei mereu bine dispuse.
2 poezii, 0 proze
Harry White de Danciu
intreaga Prefață a lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea \"Sânt pentru ca Este\" Au apărut în vremurile noastre, pe planetă, milioane de cărți și tot atâtea milioane de monumente ale prostiei și orgoliului de-a fi scriitor cu orice preț. Pădurile pământului au fost exterminate cu sălbăticie pentru a se tipări pe lemnul lor disprețul și aroganța unor indivizi care, în fața Creatorului, descalifică specia umană. Nu este prima dată când spun că lemnul plânge de durere când este imprimat cu stupizenia și obscenitatea umană și vibrează fericit atunci când se aplică pe el cerneala tipografică a Înaltului. Cartea lui Harry White de Danciu a bucurat lemnul sacrificat pentru a fi editată, afirm acum, când piața literară e plină de surogate subordonate mentalității de tarabă. E timpul altor cărți, a venit vremea ca “glorioasa literatură” să apună, să întâmpine cu respect o altă ordonare a literelor, cuvintelor, frazelor și sensului acestora. Omenirea trebuie să învețe altă limbă, una universală,...
0 poezii, 0 proze
A.V.
Am deschis ochii spre lume într-o oarecare zi de luni. Desi m-am nascut cu acordul parinților, am plans în semn de protest fata de cruzimea cu care am fost "integrata" în respectabila societate. Am urmat scoala generala fara prea multe proteste și m-am trezit în liceu.Mi-am petrecut cei 4 ani de "liceana" visand și aspirand la titlul de studenta fara sa fac insa nimic concret pentru ca visul sa devina realitate. Am ajuns și studenta, am fost și absolventa și acum, ironia sortii, sunt salariata...Toata viata mea de pana acum s-a desfasurat cu acordul parintesc cu care am si intrat în viata. Spre mirarea mea înca traiesc, deci atat.
1 poezii, 0 proze
perca mihai
Născut la 10 februarie 1988 în județul Vaslui . Am absolvit Liceul Teologic Romano-Catolic "Sf. Francisc de Assisi" Roman . Am obținut premiul I la faza județeană a Concursului de Creație Literară „Tinere condeie”, ediția 2007 . Fost membru al Cenaclului „Confluențe”, condus de domnul profesor Ioan Dămoc. Premiul I la Concursul de Creație „Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor”, din cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, ediția 2007, organizat de Casa Corpului Didactic a Județului Alba și de Inspectoratul Școlar al Județului Alba participând și la faza națională . Am publicat texte într-o antologie de poezie, proză și muzică religioasă intitulată „Izbăvitorul meu”, apărută la București în colecțiile Editurii Sieben Publishing. Poeziile „Învierea” și „Inima nu uită” – stau alături de creații ale altor tineri poeți din țara noastră. Despre toți, autorii antologiei au cuvine de laudă, prezentate în Argumentul semnat de Veronica Anghelescu, editor-șef: „În secțiunea...
4 poezii, 0 proze
Petcu Nina
Sunt eu..si atat!..Asta as putea spune despre mine, in masura in care nici macar eu nu ma cunosc..Cunosc doar fragmente din mine si din ceea ce eu reprezint...sunt o straina intr-o lume straina..si cu toate astea sunt nepretuita, nu sunt atat de mica intr-o lume atat de marunta din mana divinitatii..sunt usor nebuna si usor introvertita..sunt om si barfesc fara sa vreau, sunt om si gresesc fara a avea neaparata cunostinta de asta, sunt om si mint cand cred ca spun de fapt adevarul si fur (chiar daca numai meserie!)..si plang..si rad...si ma intristez atunci cand ar trebui sa rad de fapt..din pacater sau din fericire,iubesc animalele mai mult decat pe oameni..asta-s eu..iar detaliile nu ar mai conta!
1 poezii, 0 proze
doru alexandru
sunt un simplu om care nu vrea decat sa se afirme dar sa nu fie criticat de cei care nu stiu ce este o poezie ma aplec cu turpul caut o stea ma inailt cu privirea stau si ma intreb:oare unde o fi ea? te caut pe tine cea mai iubita femeie-iubita de mine sa stii ca te astept ,te astept si o viata cum sa urasc un trup ,un suflet,o inima te tine TE IUBESC tu esti cea mai aleasa sa-ti dau tot ce am sa-ti dau toata iubirea unde esti acum? de-mi caut eu mangaierea? DOAMNE CAT TE IUBESC! cu tine in viata.... stiu ,ca pot sa reusesc iar pt tine doar mai am speranta o lume mizera fara rusine doar cu dispret o fericire ce-i doar efemera nimic nu are pret mai putin dragostea!!! eu am nevoie de tine tu te gandesti acum? oare gandu-ti e la mine? sa fiu eu oare singur la capat de drum? te rog te implor iti cer si iertare caci nu mai vreau sa mor atunci nu mai am sperante cum oare sa fac cum oare sa ajung ca de durere sa scap sa nu mai plang cum ra razbesc sa uit de necaz,sa-l uit de ce exist de ce...
1 poezii, 0 proze
diana g.
M-am trezit într-o zi scriind versuri. La început nu prea am înțeles rostul șiroaielor de cuvinte ce-mi curgeau din palme. Din fericire, le-am lăsat să plângă în jurnalele anilor mei. Într-un târziu, mi-am dat seama că fără ele n-aș fi supraviețuit.
11 poezii, 0 proze
Preoteasa Marinela
*Activitatea de bază: Profesoară de matematică; *Membră în Liga Scriitorilor Români. *Editor, Ed. CuArt, Slatina, Olt. *Editor al Revistei de matematică MxM( din 1994-prezent) *Organizator și finanțator al Concursului județean de matematică MxM, 1999; *Cărți de matematică publicate: Teste de matematică pentru capacitate(autori: Marinela Preoteasa și Maria Neguț), 1999; Teste de matematică pentru admiterea în liceu(autori: Marinela Preoteasa și Maria Neguț),2000; Să gândim distractiv, matematică distractivă în română –engleză (autori: Marinela Preoteasa și Doina Daniela Mihai, prof. lb. engleză ), 2005; Matematica fără profesor (autori: Marinela Preoteasa, Ion Neață și Ion Burcă-Florea), 2007. *Premii obținute în matematică, pe plan național: - locul I, în cercetare matematică cu „ Aplicații ale matematicii în agricultură”, C.R, Craiova, 1980; - locul II cu „Panou logic demonstrativ”,C.R, Piatra Neamț 1982. *Peste 30 premii I - IV, obținute la concursuri intejudețene și naționale...
219 poezii, 0 proze
Alexandra Ivan
Așadar: să spunem doar că m-am născut acum 20 de ani la Oradea, pe la 12 am început să cânt și să compun, la 16 m-am mutat în București să urmez un vis desființat din cuvinte de toată lumea, iar la 18 m-am îndrăgostit pentru prima oară. Cronologie, right?! De scris, scriu de când mă știu, fără scuze/pretexte/pretenții, ci din pură plăcere. Muzica rămâne mereu pe primul-plan – și nu, nu e un vis imposibil de realizat, să îmi împart cântecele cu lumea întreagă! Vă mai spun așa: nu pot trăi fără muzică, dragoste și cafea. Acestea-mi sunt viciile și sunt mândră de ele. Ca daytime job, sunt redactor la o revistă de actualitate muzicală – și, printre picături, mă ocup de un blog, "Ganduri ratacite". ALEXANDRA IVAN http://fatacusoarele.wordpress.com www.alexandra-ivan.home.ro
21 poezii, 0 proze
plâng în fața unei silabe
de Rodica Lupu
plâng în fața unei silabe ruptă din trupul cuvântului rămasă schelet în oasele-i albe templu-i zidesc cu mistria poetului gândurile-mi curg prin vocale înșirate pe-o scală-ntr-un melos inconfundabil...
Criza și je m\'en fiche-ismul Mirelei Vasile
de Dragoș Vișan
Criza și je m’en fiche-ismul Mirelei Vasile Dragoș Vișan Mirela Vasile tentează deschiderea de către Poesis a porților ferecate cu placheta de versuri Șoriceii nu bat la ușă (Editura Pontica, 2008)....
din oasele mele am născut poeme care dor
de Ottilia Ardeleanu
Volumul de față cuprinde mărturisiri ale poetei, pe drumul oaselor către înaintași, un fel de istorie de familie reconstituită prin poeme nerostite , scrise ca epitafuri într-un cimitir al...
Unsprezece Septembrie
de ovidiu cristian dinica
1 Bem pasărea fără aripi se aşază la masă cu noi; are ciocul îmbibat în sângele scurs, uimitor, peste timpul rănit pe care îl cercetăm prin ecranul cu peşti toxici, alături de halba cu bere sortită...
Enigma lui Artur - posibila biografie a lui Ion Caraion
de Dragoș Vișan
Enigma lui Artur – o posibilă biografie a lui Ion Caraion Imprevizibil dar consecvent în toată activitatea sa, Ion Caraion și-a dorit ca eseist și publicist literar să articuleze o critică filosofică...
În căutarea haiku-ului pierdut
de Tudor Negoescu
În anul 2003, poetul, dramaturgul, eseistul, criticul literar și animatorul cultural din Valea Jiului, Dumitru Velea, a sărbătorit treizeci de ani de la debutul editorial (Lucifera, versuri,...
Încă un braț o să-mi crească-n toamna vieții
de Dragoș Vișan
#1 Cuvintele au aerul de-a tot bate din brațe false în văi depărtate gureșe precum lăstunii cu puii ouați pe lângă balcoanele unui bloc incubator ad-hoc zap-zap aduc păsările vorbitoare gângânii în...
cum de primim originalul
de Muresan Filip
cum de primim originalul “de primit originalul”, astfel se schimbă lumea din vreme în vreme secretara blondă cu ochii înfipți perpetuu în carcasa albă îmi trimite acest bilețel misterios „de primit...
C[l]a[u]stra(n)t
de Daniela Luminita Teleoaca
Se trezise mecanic, fără minima conştiinţă a timpului, fără măcar minima conştiinţă de sine. Nimic nu părea grav. Nimic incitant. Un plictis grotesc delimita realitatea în toată grandoarea sa...
Serphiotis
de Livia Georgescu
Moto: Închide-ți privirea și uită-mă, oprește-mă în gândul tău și, când îți va fi dor de mine, sfâșie-mă-n tăcere, îmbrățișează-mă! Pătrunse în interiorul cavoului doctorului Aris Serphiotis. Își...
