Căutare

Jean Sarment (de son vrai nom Jean Bellemère) est un acteur et écrivain français né à Nantes le 13 janvier 1897 et mort à Boulogne-Billancourt le 29 mars 1976. Nommé administrateur de la Comédie-Française en juillet 1944, il ne prendra pas ses fonctions. Théâtre Auteur * 1920 : La Couronne de carton, pièce en quatre actes et un prologue, Théâtre de l\'Œuvre, mise en scène Aurélien Lugné-Poë, le 4 février 1920 à Paris[1], couronnée par l\'Académie française, prix Paul Hervieu 1920, reprise à la Comédie-Française le 19 mars 1934[2] * 1921 : Le Pêcheur d\'ombres, comédie, Théâtre de l\'Œuvre, mise en scène Aurélien Lugné-Poë, le 15 avril 1921 à Paris[1],[3] * 1922 : Le Mariage d\'Hamlet, pièce en trois actes et un prologue, créée en 1922 à Mayence, reprise à Paris au Théâtre de l\'Odéon le 10 novembre 1922[1],[4] * 1923 : Le Carnaval des enfants * 1924 : Je suis trop grand pour moi, pièce en quatre actes, Comédie-Française, le 26 mars 1924 à Paris[1],[5] * 1924 : Les Six Grimaces de Don...

1 poezii, 0 proze

Corneanu Antonio Ciprian

Antonio Ciprian Corneanu aparține unei generații literare care se confruntă cu pluralismul estetic post-2000: de la lirica minimalist-confesivă până la experimentalism vizual și discurs performativ. În acest context, el alege o cale mai puțin frecventată astăzi, aceea a lirismului de amplitudine metafizică, care se revendică de la tradiția europeană a poeziei ca spațiu al edificării spirituale. „Așteptând timpul”, volumul de debut, era animat de febrilitatea căutării și de neliniștea tinereții, în timp ce volumul „Catedrale Fragile” marchează un pas către stabilizarea vocii poetice. Dacă în prima etapă dominau emoțiile brute și tensiunea existențială imediată, în noua carte discursul devine simbolic, abstractizat, structurat în jurul unor imagini-sinteză precum catedrala, fragilitatea, tăcerea sau lumina. Volumul se organizează în jurul unei arhitecturi tematice coerente, în care se regăsesc patru axe: 1.Erosul - nu ca pasiune imediată, ci ca drum de inițiere, ca experiență a...

35 poezii, 0 proze

Benedek József Mihály

Scriu în limba maghiară. Am publicat în mai multe reviste, și pe internet. În 2010 a apărut la editura T3 prima mea carte, cu trei piese de teatru, intitulat "Bărbații". O parte din prima piesă, cu titlul "Pas" a câștigat premiul 1. la Radio Literar. (Irodalmi Rádió) Această piesă a fost prezentată pe mai multe posturi de radio. Adresa web: pieseradio.ablog.ro

5 poezii, 0 proze

Victor Segalen

Victor Segalen, né à Brest le 14 janvier 1878, mort le 21 mai 1919 à Huelgoat, est un poète, et aussi médecin de marine, ethnographe et archéologue français. Après des études de médecine à l\'École du service de santé des armées de Bordeaux[1], Victor Segalen est affecté en Polynésie française. Il n\'aime pas la mer, ni naviguer mais débarquer et découvrir. Il séjourne à Tahiti en 1903 et 1904. Lors d\'une escale aux îles Marquises, il a l\'occasion d\'acheter les derniers croquis de Paul Gauguin, décédé trois mois avant son arrivée, croquis qui seraient, sans lui, partis au rebut. Il rapporte en métropole un roman, les Immémoriaux (1907), ainsi qu\'un journal et des essais sur Gauguin et Rimbaud, qui ne seront publiés qu\'en 1978. En 1908, il part en Chine où il soigne les victimes de l\'épidémie de peste de Mandchourie. En 1910, il décide de s\'installer en Chine avec sa femme et son fils. La première édition de Stèles a lieu à Pékin en 1912. En 1914, il entreprend une mission...

2 poezii, 0 proze

Jean-Pierre Claris de Florian

Jean-Pierre Claris de Florian, né près de Sauve à Logrian, le 6 mars 1755 et mort à Sceaux le 13 septembre 1794, est un auteur dramatique, romancier, poète et fabuliste français. Issu d'une famille noble et vouée à la carrière des armes, il naît au château de Florian, sur la commune de Logrian, près de Sauve dans le Gard, au pied des Basses-Cévennes. Sa mère, d'origine espagnole[1] meurt lorsqu'il est enfant et il est élevé au château de Florian. Son oncle ayant épousé la nièce de Voltaire, c'est à dix ans, en juillet 1765 lors d'un séjour à Ferney, qu'il est présenté au célèbre écrivain, son grand-oncle par alliance, qui le surnomme Florianet. A treize ans, il devient page au service du duc de Penthièvre[2] puis entre quelques années plus tard à l'école royale d'artillerie de Bapaume. À sa sortie, il sert quelque temps comme officier dans le régiment des dragons de Penthièvre. La vie de garnison ne lui convenant pas, il sollicite et obtient une réforme qui lui conserve son grade[3]...

1 poezii, 0 proze

Teodorescu Andrei

Pas...

2 poezii, 0 proze

Vasilcovschi Nicole

Fiecare pas reprezintă infinitul din mine, iar pașii tăi mă reprezintă cu fiecare petală ruptă de vise...

33 poezii, 0 proze

Jules Breton

Jules Aldolphe Aimé Louis Breton, né à Courrières (Pas-de-Calais) le 1er mai 1827 et mort à Paris le 5 juillet 1906, est un peintre et poète français. Son père, Marie-Louis Breton, est maire de Courrières. Sa mère meurt alors qu\'il n’a que quatre ans. Il étudie tout d\'abord au collège Saint-Bertin à Saint-Omer où il est pensionnaire, puis au collège royal de Douai. Il fait son apprentissage auprès de Félix de Vigne à Gand et de Gustave Wappers à Anvers en Belgique, puis poursuit sa formation à Paris en suivant les cours d’Ingres et d’Horace Vernet. Il se marie en 1858 avec Élodie de Vigne, la fille de Félix de Vigne. Le couple a un enfant unique, Virginie Demont-Breton, qui naît en 1859 et qui suivra les traces de son père en devenant elle-même peintre. Elle épousera le peintre Adrien Demont. Il est inhumé à Paris au cimetière du Montparnasse non loin de son ami Leconte de Lisle. De formation académique, réaliste, puis naturaliste, Jules Breton fut l’un des premiers peintres...

1 poezii, 0 proze

Ardelean Mihaela

Sunt lumina, sunt întunericul…sunt un pas în noroiul morții și al lacrimilor, sunt un pas în noroiul vieții și al zâmbetelor, sunt o sculptură nereușită, pentru că am prins viață atunci când creatorul meu m-a scăpat din ochi, sunt exact ceea ce simt și nu mă ascund decât când îmi doresc să fac asta, pentru că pot să fac orice oricând vreau in a mea lume.

20 poezii, 0 proze

pas(1)

de cecil branza

iarba tălpii îmi crește în jos și talpa ierbii îmi crește în sus ca să-mi poarte umbra peste urma pasului tău

pas(1,2,3)

de cecil branza

* [când te caut răsar oriunde din iarbă] iarba tălpii îmi crește în jos și talpa ierbii îmi crește în sus ca să-mi poarte umbra peste urma pasului tău [doar acolo mă găsesc și eu] ** [când vin spre...

Atelier

Pe strada - PAS 1

de luckystrike

Pasesc incalcit pe cadranul strazii pustii tarziu in noapte Si privesc incruntat si ametit la umbra pozei facute ieri impreuna care - mi staruie inca in minte , Din abur ies forme ciudate de...

Poemul apei

de Djamal Mahmoud

1-Primul pas cârduri de păsări acoperă cerul întunericul un spongier însetat sorbind pământul îmi amintesc primul strigăt primul pas și prima cădere coloane de oameni se propulsează pe cărări apele...

Zborul (1) - Popas într-un pas (d.s.a.)

de Deliu Stejan

“Dragă Steph. Pentru că tu nu vrei să mă vezi în ochi, eu ți-am scris o scrisoare importantă. Te rog să o citești până la capăt. Să știi că astăzi se împlinesc cinci luni și treisprezece zile de când...

Atelier

Puls #1

de Andrei Dobrowensky

lângă pas câte un trăsnet o privire luminată, altă viață de noctambul, numărând felinare și ozeneuri. Lumea a luat ființă în burta unei balene eșuată pe malul pământului. aveam cuțite la noi și tăiam...

Tâmpa 1

de Adrian Munteanu

Urcam la pas piezișe serpentine, Căi amuțind răsufletul și teama. Orașul tot se-mprăștia pe gama Nuanțelor de gri. Un deal aține Alt colț de cer înegurat de vama Cohortelor de nori din crengi vecine...

1/2...cu rest

de gena gurau

Jumătate de pas înainte nu mă face să pierd cursa Dar nici s-o câștig. Jumătate de gest în defavoarea mea nu mă face să renunț Dar nici ceva să schimb. Jumătate de gând în...gând nu mă face să-l...

S o n e t 1 8 3

de Adrian Munteanu

al verbului Un pas,chiar doi și-un sunet va apare. Rotiri de ochi de Argus ce mă poartă, Peste sublima zbatere deșartă Ce se-ntrupează-n armonii solare. Alt sunet, încă unul, calmă soartă, Compun...

Triptic 1

de Maideia Maigan

D E C O R Ploi merg cu susurul pas În a brazdelor roade. S T A R E Tu îmi întorci iubirea c-un veac Când răgetul nopții Mă vinde-n păcate. C O N C L U Z I E - metamorfoza Din crisalida care am fost...