"până la urmă toate alea pot fi roz" – 20681 rezultate
0.07 secundeMeilisearchIon Iancu Vale
Sunt unul dintre cei care îl știu extrem de bine pe Ion Iancu Vale. Aș putea spune că îl cunosc ca pe propria-mi persoană. Între noi a existat întotdeauna o legătură și o încredere perfecte, totale, devenindu-i cu vremea un confident de neînlocuit. De aceea, pot afirma din capul locului că Ion Iancu Vale a fost, este și va fi un poet. Născut și nu făcut. Mai ales prin felul cum a trăit poezia. Așa i-a fost datul. Cei care nu au avut șansa unei astfel de condiții, cu greu pot înțelege în toată complexitatea lui un astfel de om. Iată ce îmi zicea în acest sens: „Datorită acestei condiții, obsedante și perpetue, bucuria și tristețea, victoriile și înfrângerile, dragostea și ura, curajul și teama, eu le-am trăit la alte cote, până la extaz. Am trăit și trăiesc încă prin și pentru poezie, cum numai prin și pentru Dumnezeu se mai poate trăi. Și nu voi regreta niciodată.” Nu a scris mult pentru că nu avea cum, datorită neastâmpărului său permanent și a unui nebunesc spirit de frondă. Din...
16 poezii, 0 proze
Alex
Sunt Alex, din Fagaras, am 18 acum impliniti. Deci, sunt din '91 Imi place arta, adica sa desenez si sa fac muzica. Chestiile astea le fac in timpul liber. Si tot ce scriu, toate povestile, sfaturile, descrierile, povestile in versuri, le pun pe bitul de hip-hop sau pe notele de muzica dance. Pana la urma muzica este facuta sa fie ascultata, si textul este facut sa fie citit de toata lumea, deci nu va fi lauda. Am pornit pe acest drum fara un studiu in muzica, tot ce stiu, am invatat de pe la prieteni, de pe web si cel mai mult am invatat singur. Imi place pe scena, la microfon, si trag tare pentru visul meu. Sa ajung cantaret. Si imi place sa cant si la chitara. Mi-a imprumutat un prieten o chitara acustica pentru un proiect de teatru... desi, nu-mi place teatrul. In fine, si mi-a lasat-o cam un an, si mi-a placut chitara si m-am invatat pe ea. Pana la urma n-am facut decat sa cred in visul meu, si rezultatele sunt superbe. Tin tot timpul sa evoluez... sa fac ceva cat de superior,...
2 poezii, 0 proze
Ioan Stoenica
I am my soul, and I have my brain to help me with that. Doar o parte din mine. Ma intereseaza sufletul uman cu toate sentimentele lui (din care sunt atatea de invatat), scrisul si fotografia, care imi permit sa exprim dragoste si bucurie si frumusete si tristete, si bicicleta mea iubita, care ma face sa zbor liber pe drumuri de caramida galbena ce duc catre cer... Mai erau teatrul si tangoul si parca si muzica, dar cred ca pana la urma e vorba de orice ma poate ajuta sa simt si sa exprim sufletul, orice ma poate ajuta sa invat si sa fac sa creasca mintea...
30 poezii, 0 proze
Calin Daniel Cruceru
M-am nascut in Baia Mare in in urma cu 38 de ani,am copilarit pana la varsta de 8 ani in Fauresti, Maramures, sat invecinat cu Sisestiul lui Vasile Lucaciu,dupa care impreuna cu familia ne-am mutat in Satu Mare.Socul a fost puternic,Satmarul anilor 70-80 era unul dintre cele mai cosmopolite orase din Transilvania,unde se vorbea ungureste iar stilul de viata era mai degraba ungaro-germanic decat romanesc,iar locul libertatii de la sat a fost luat de privatiunea vietii rigide de bloc de cartier!Anii au trecut repede, trecand prin scoli si terminand cu dificultate liceul mecanic,salvat de Cantarea Romaniei,unde participam ca si artist amator, castigand toate festivalurile la sectiunea Folk solist,apoi contrabasist al tarafului liceului,Brigazii Artistice, fapt ce m-a ajutat sa trec anii liceali! A urmat armata, revenirea in productie,dar salvat tot de cantarea romaniei,intrarea si apoi abandonarea facultatii,dupa care printr-un concurs de imprejurari am facut parte din colectivul...
4 poezii, 0 proze
Gheorghe Mădălina
Când o vei cunoaște pe ea, s-ar putea să ți se pară scorpie, sau s-ar putea să ți se parâ cea mai dulce fata. Uneori poate să fie atât de rea iar alteori atât de bună… Nu știe nimeni cum, majoritatea doar cred că iși schimbă măstile la fiecare minut. Dar ea nu poartă măști pentru că a învățat că e mai bine fără ele. Nu. Se schimă atât de repede pentru că de fapt ea e mai multe persoane într-una, dar nimeni nu pare să realizeze asta. Mădălina e serioasă, bea cafea și știe că fiecare sfârșit e inevitabil și ca pâna la urmă totul va păli cândva. Ea nu iubește niciodata cu toata inima pentru că știe că intr-un final inima ei va ajunge zdrobită pe podea și va plânge atât de mult.Mădălina nu se atașează niciodata de obiecte sau de locuri pentru că știe că se sparg, se pierd și se uită. E atât de matura încât te izbește cu capul de asfalt doar spunându-ți adevarul.Mădălina nu urlă niciodată. Ea doar se uită la tine fără să spună nimic și atunci poti să știi că i-ai făcut cel mai rău lucru și...
8 poezii, 0 proze
Petre Dulfu
Petre Dulfu (n. 10 martie 1856, Tohat, comitatul Sălaj - d. 31 octombrie 1953, București) a fost un autor de basme, poet, profesor, traducător și doctor în filozofie român. A fost membru al Societății Scriitorilor Români din 1911. După absolvirea claselor primare și a Gimnaziului din Baia Mare (Colegiul Gheorghe Șincai de astăzi), a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie la Cluj, obținând, în 1881, diploma de doctor în filosofie cu o lucrare dedicată activității literare a lui Vasile Alecsandri (titlul original: "Mûködése a román irodalom terén", trad. "Activitatea lui Vasile Alecsandri pe tărâmul literaturii române"). Toate studiile, inclusiv lucrarea de doctorat, le-a facut in limba maghiară. După terminarea studiilor, a trecut Carpații și s-a stabilit în București, desfășurând o bogată activitate literară și didactică până la sfârșitul vieții. Aici, prin intermediul lui Ioan Slavici și apoi în casa cunoscutului pedagog Barbu Constantinescu, a avut ocazia să cunoască mari...
1 poezii, 0 proze
ZZZ
Cand eram mic, eram foarte naiv; ascultam cu gura cascata povestile celor din jur si credeam tot ce auzeam. Eram convins ca daca intru in dulap si rostesc "itzi-bitzi iesi afara" diavolul va navali in camera mea, cerandu-mi socoteala. Eram convins ca tiganii fura copii si-i baga in sac, de aceea purtam mereu cu mine un briceag numai bun de taiat saci. Visurile imi erau frante de gropi, fara exceptie, drept pentru care am invatat sa mi le controlez. Cand vedeam groapa in care urma sa cad, ma trezeam. Multi ani nu am putut duce nici un vis pana la capat. Apoi am inceput scoala. nu ma intelegeam cu colegii; in pauze stateam intr-un colt si cantam la muzicuta. Suflam in muzicuta aia pana cand simteam ca o sa lesin. Fiind un copil bolnavicios, stateam mult timp prin spitale. De acolo am ramas cu cele mai frumoase amintiri. In spital citeam fara sa ma deranjeze nimeni, mama imi aducea bomboane, toata lumea se purta frumos cu mine si nici macar nu eram nevoit sa-mi fac temele. Daca cineva...
7 poezii, 0 proze
Gustav Meyrink
Gustav Meyrink (19 ianuarie 1868, Viena, Austria – 4 decembrie 1932, Starnberg, Bavaria) este un clasic al literaturii austriece și universale, intens preocupat de științele oculte și de parapsihologie. Este fiul nelegitim al unui baron și al unei actrițe de la curtea Bavariei. Până la vârsta de treisprezece ani a trăit la Munchen, unde a urmat școala primară, apoi la Hamburg o scurtă perioadă de timp și douăzeci de ani la Praga, unde a ajuns împreună cu mama sa în 1883 și unde, nouă ani mai târziu, a trăit un eveniment cu rol providențial în viața lui: la douăzeci și patru de ani, când se pregătea să-și pună capăt zilelor, a auzit pe cineva strecurându-i pe sub ușă o broșură cu titlul "Viața după moarte". Șocat de această coincidență dramatică, a început să fie interesat de literatura ocultă și să studieze teosofia, cabala, sofiologia creștină și misticismul oriental. Rezultatele acestor studii apar în toate operele sale. A fost de asemenea membru al Hermetic Order of the Golden Dawn...
2 poezii, 0 proze
patraulea dragos
m-am nascut in targoviste( municipiul jud dambovita) si am crescut in satul dealu mare. locul preferat pe toata durata copilariei a fost satul bunicilor( nucet) acolo nimic nu mai conta, nici problemele familiale nici personale. pana in clasa a opta am in vatat la sc generala di buciumeni si am fost elev model, din clasa a 9 am inceput sa ma stric si asa am ramas. am absolvit(cu greu) liceul teoretic "nic titulescu" pucioasa acum sunt student la ase si la jurnalism. ce va urma nu stiu si nici nu vrea sa stiu
3 poezii, 0 proze
A.V.
Am deschis ochii spre lume într-o oarecare zi de luni. Desi m-am nascut cu acordul parinților, am plans în semn de protest fata de cruzimea cu care am fost "integrata" în respectabila societate. Am urmat scoala generala fara prea multe proteste și m-am trezit în liceu.Mi-am petrecut cei 4 ani de "liceana" visand și aspirand la titlul de studenta fara sa fac insa nimic concret pentru ca visul sa devina realitate. Am ajuns și studenta, am fost și absolventa și acum, ironia sortii, sunt salariata...Toata viata mea de pana acum s-a desfasurat cu acordul parintesc cu care am si intrat în viata. Spre mirarea mea înca traiesc, deci atat.
1 poezii, 0 proze
până la urmă toate alea pot fi roz
de Marinescu Victor
nu contează că mi se văd toate, sunt sigur de asta. îmi place să cred că o fac altfel…cumva printre, să mă și fut, chiar dacă nu e nimic special în asta. hmmmm! și îmi place cu șosetele, să mă...
Mai știi?
de Florentina-Loredana Dalian
Mai știi cum am venit pe lume, copil liniștit, cu ochii măriți a mirare? Așa venim pe lume, ne arătăm ei cu toate mirările noastre. Ea ne întâmpină după cum are toane – cu palme la tălpi sau cu...
jurnalul unui pierde timp
de isabela barzoaga
M-am hotărât să-mi scriu jurnalul, că tot sunt jurnalele la modă... Da\' vă previn că e unul fictiv și e cam subiectiv, că doar eu sunt personajul principal, și de ce să nu recunoaștem tot eu sunt și...
Simțim cum
de RAPCEA ROMULUS
Prin dilatarea pupilelor. Atingem pragul dinspre rădăcina viselor. Intrăm pe poarta sentimentelor. Simțim mireasma și aroma rozelor. Udate de izvorul veșnic al suspinelor. Ne bucurăm de farmecul...
Un alt mut printre cei ce strigă
de Ciprian Ciuciu
“O clipă te deranjez doar. Sper că poți să mă asculți câteva minute. E important pentru mine…. Mi-am permis totuși să scriu câteva cuvinte, pentru că în cazul de față nu cred că ar fi ușor de înțeles...
La oftalmologie
de Raluca Oana Helgiu
Plec la spitalul Mârzescu, la Buna mea. După ce cobor din troleibuz mai am de mers pe jos vreun sfert de oră. Cam mult, având în vedere că afară e frig. E o vreme de nici nu-ți vine să ieși din casă,...
Viata la 40 de grade
de andrei arnautu
Sunt beat. Beat. BeAt. Oau! In engleza ,,beat\"..Kerouak cu toti sfintii drogati din creierii lui. E iar dimineata sau poate este seara, habar nu am si sincer sa fiu dracu sa ma ia daca ma...
Rasfoind
de Ena Bodor
Ãsta este adevărul, rozul nu există. Rozul nu a fost înca inventat decât de specialiștii în sicience-fiction, optimiștii fără cauză. Există desigur moș Crăciun, și Valentine\'s day, fiecare cu...
O ,,altfel” de lecție de jurnalism
de Raluca Oana Helgiu
Sunt studentă la jurnalism în București. Nu știu dacă este ceva de capul meu. Unii ar zice că da, iar alții că nu. Adevărul este undeva la mijloc. Eu una habar n-am. Încerc însă cu perseverență să nu...
O lecție de viață...
de Raluca Oana Helgiu
Sunt studentă la jurnalism în București. Nu știu dacă este ceva de capul meu. Unii ar zice că da, iar alții că nu. Adevărul este undeva la mijloc. Eu una habar n-am. Încerc însă cu perseverență să nu...
