"originali. până la sfârșit. și dincolo de..." – 10215 rezultate
0.06 secundeMeilisearchBeyond Birthday
Nimic important până la 10 ani, de atunci scriu povești, poezii: multe sunt așa numitele fanficțiuni, dar asta nu înseamnă că sunt lipsită de imaginație, am și scrieri originale! Personaje originale: -Féadel -Aidan -Nessa'ered -Scămiță -Tura -Tuar -Chilnim -Thorn Claude Tocmai am început să scriu Féadel partea a 4-a Schiță de Capitol, sunt practic niște schițe în care personajul meu, Féadel, încearcă să aleagă între două tabere, cea a lui Tura și cea a lui Chilnim, amândoi fără să se cunoască, și nu sunt tabere inamice. Iar Féadel trece printr-o serie de întâmplări care-l v-a aduce cu picioarele pe Pământ. O dată ce acțiunea prinde amploare, Féadel se trezește în anul 2009, unde o întâlnește pe Egleriel, Féadel devine un personaj negativ, un ucigaș, dar și un binefăcător pentru omenire. În aceste părți, Féadel Guardian este pus la încercare, iar Egleriel cade de partea lui, vrând să facă o lume mai buna. Toți știind că Féadel deține multe secrete de a controla Lumea. Școli care le-am...
29 poezii, 0 proze
Eugene O\'Neill
Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1936. Eugene Gladstone O'Neill (n. 16 octombrie 1888, New York – d. 27 noiembrie 1953) a fost dramaturg american. Motivația Juriului Nobel: "pentru puterea, onestitatea și emoțiile profunde ale operelor sale dramatice, care întruchipează o concepție originală a tragediei." Date biografice Eugene Gladstone O'Neill s-a născut la New York într-unul din hotelurile de pe Broadway, fiu al actorui James O'Neill, al cărui rol în Contele de Monte Cristo îl făcuse celebru în întreaga țară. Copil fiind, Eugene și-a însoțit tatăl în turnee, apoi a frecventat variate școli și în 1906 a intrat la universitatea din Princeton, unde nu a rămas decât un an. O experiență de viață deosebit de diversă - a încercat tot felul de meserii de la căutător de aur până la reporter de ziar - s-a reflectat în fondul dramatic din care au izvorât operele lui O'Neill. În peregrinările care l-au dus în multe părți ale lumii, o atracție constantă a constituit-o marea...
0 poezii, 0 proze
George Voevidca
Poetul și epigramistul George Voevidca s-a născut în anul 1893 pe 9 aprilie în comuna Sinăuții de Jos (jud. Rădăuți), ca fiu al folcloristului muzical Alexandru Voevidca. A studiat la Siret, apoi a urmat liceul la Suceava, pe care l-a absolvit în anul 1912, iar studiile superioare, litere și filosofie, la Universitatea din Cernăuți. A început să publice poezii în februarie 1913 în „Universul literar”, la care colaborează regulat până la izbucnirea războiului. Tot atunci a publicat epigrame în „Flacăra” semnate Lucifer. Poezii lirice a publicat în câteva reviste din Ardeal, în „Viața nouă”, mutată acum la Suceava, la ziarul clerical „Lumina” (din Caransebeș), la ziarul muncitoresc „Progresul” (din Oravița) și în „Calendarul poporului” pe anii 1916, 1917 și 1918 (de la Suceava). În anul 1919 este remarcat de Nicolae Iorga, care sublinia „… publică versuri de o mare frumusețe – originale și traduceri – scriitorul bucovinean George Voevidca, o speranță a literaturii noastre”. La Roman,...
2 poezii, 0 proze
Petre Dulfu
Petre Dulfu (n. 10 martie 1856, Tohat, comitatul Sălaj - d. 31 octombrie 1953, București) a fost un autor de basme, poet, profesor, traducător și doctor în filozofie român. A fost membru al Societății Scriitorilor Români din 1911. După absolvirea claselor primare și a Gimnaziului din Baia Mare (Colegiul Gheorghe Șincai de astăzi), a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie la Cluj, obținând, în 1881, diploma de doctor în filosofie cu o lucrare dedicată activității literare a lui Vasile Alecsandri (titlul original: "Mûködése a román irodalom terén", trad. "Activitatea lui Vasile Alecsandri pe tărâmul literaturii române"). Toate studiile, inclusiv lucrarea de doctorat, le-a facut in limba maghiară. După terminarea studiilor, a trecut Carpații și s-a stabilit în București, desfășurând o bogată activitate literară și didactică până la sfârșitul vieții. Aici, prin intermediul lui Ioan Slavici și apoi în casa cunoscutului pedagog Barbu Constantinescu, a avut ocazia să cunoască mari...
1 poezii, 0 proze
Petru Cretia
Petru Cretia (21 ianuarie 1927 Cluj–14 aprilie 1997 Bucuresti). Studii universitare la Bucuresti, Facultatea de Limbi clasice. Din 1952 pana in 1971, cariera universitara: asistent, apoi lector la Sectia de limbi clasice a Facultatii de Litere din Bucuresti. Cercetator la Institutul de Filozofie intre 1971 si 1975. Din 1975 editeaza, alaturi de Dimitrie Vatamaniuc si un grup de auxiliari de la Muzeul Literaturii Romane, sub egida Academiei Romane, editia nationala a operei lui Mihai Eminescu. Din 1971 coordoneaza impreuna cu Constantin Noica editia Platon la Editura Stiintifica. Dupa 1989 conduce revista de istorie literara Manuscriptum. Scrieri originale: Norii (Cartea Romaneasca, 1979) Epos si logos (Univers, 1981) Poezia (1983) Pasarea Phoenix (1986) Oglinzile, (Humanitas, 1993) Luminile si umbrele sufletului (1995) Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare (Humanitas, 1997) In adancile fantini ale marii (1997)
12 poezii, 0 proze
Mr Khaan
Poeziile pe care o sa le pun pe site-ul acesta au fost scrise in timpul adolescentei mele, adeseori naive, dar cateodata se mai ivea cate o sclipire de maturitate... Tin mult la ele... Fiind ca am trait practic toata viata mea in Franta (fac 26 de ani anul asta si am trait acolo de la 2 ani pana anul trecut) le am scris pe toate in limba Franceza. Asa ca o sa le scriu sub forma lor originala si o sa incerc sa pun si o traducere in limba Romana care sa pastreze tot sensul lor. Tin mult la acest concept bilingv, fiind ca biculturalitatea mea ma reprezinta deplin! Sper sa fiu inteles si in special sa reusesc sa pastrez sensul si intensitatea poeziilor originale! (trebuie sa spun aici ca am invatat limba Romana singur, din pasiune...)
2 poezii, 0 proze
Giuseppe Ungaretti
Giuseppe UNGARETTI (1888-1970) s-a născut în Africa, la Alexandria. A trăit acolo până la 23 de ani; în 1912, a plecat nu spre Italia (țara părinților săi toscani, atrași în Egipt de construcția canalului de Suez), ci spre Paris, pentru studii la Sorbona. Tânărul Ungaretti își regăsește originile peninsulare abia în 1915, când se înrolează voluntar în armata italiană, intrată în primul război mondial! Nu va părăsi frontul, pe fluviul Isonzo și în alte locuri, decât în 1918 - pentru a se transfera cu regimentul său în Franța. Al treilea continent din viața autorului (devenit, după războiul "re-înțărării" sale, un distins universitar și, firește, un poet a cărui creație schimba, alături de două-trei altele, fața liricii post-dannunziene!) este America Latină. După un popas în Argentina, el va fi profesor de italiană la Universitatea din Sao Paulo, în Brazilia, între 1936 și 1942. *** Giuseppe Ungaretti (February 8, 1888–June 2, 1970) was an Italian modernist poet, journalist, essayist,...
368 poezii, 0 proze
Simion Giurgeca
S-a născut la 13. 02. 1922 în comuna Bolda, județul Timiș, unde a copilărit și a urmat (de la 6 ani) 5 clase primare. Din 1933 până în 1938, urmează cursurile Școlii Normale de învățători din Timișoara și totodată, se înscrie la Conservatorul Municipal din Timișoara, studiind vioară și compoziție. În clasa a V-a, la 16 ani, în 1938, odată cu introducerea dictaturii regale, este arestat și întemnițat la penitenciarul și închisoarea militară din localitate, ca făcând parte din organizația F.D.C., unitatea C.gr. 71. După procesul care a durat doi ani, în 1940, i se aprobă continuarea școlii la liceul „C.D. Loga”. În 1942, prin descoprirea unei acțiuni F.D.C, în frunte cu Sadovan Ion, comandantul de atunci al F.D.C pe țară, cu Ionel Moldovan, Tripa Octavian ș.a., fiind urmărit, se refugiază pe la stânele din munții Semenic, la ciobanul Băncilă, originar din părțile Bozoviciului. În toamna aceluiași an este recrutat. Participă la război în Est și Vest, până la terminare, în 9. 05. 1945, în...
3 poezii, 0 proze
Radu D. Rosetti
Despre familia Rosettise stie ca e una dintre familiile boieresti foarte vechi din Tarile Romane. Era originara din Italia, unde radacinile ii coborau pana la inceputul secolului al XIV-lea. O ramura a sa si-a continuat existenta acolo, cu succesiuni remarcabile, iar o alta a ajuns la Constantinopol. De acolo, primii reprezentanti ai ei au poposit prin secolul al XVII-lea in Tarile Romane, unde s-au despartit in doua ramuri. Una s-a stabilit in Valahia, iar cealalta in Moldova. In ramura valaha, Radu D.Rosetti (1874-1964) era fiul lui Dumitru Rosetti, deputat si ziarist, cunoscut si sub pseudonimul Max, descendent din contele Nicolae Rosetti, care fusese ginere al lui Constantin Brancoveanu. Radu Rosettia fost, cum scrie George Calinescu, un avocat abil, dar si un scriitor prolific, adaptand pentru literatura romana o maniera franceza a vremii, prin poezii sentimentale ce ilustrau viata celor de jos. Potrivit aceluiasi George Calinescu, "cu Radu D. Rosetti se inaugureaza la noi o...
1 poezii, 0 proze
Borcea Aurel
Am copilărit în București într-un cartier sărac,dar curat.După școala primară am urmat doi ani de liceu la Sf.Sava,după care în urma unei reforme a învățământului am urmat cl.vii-a elementară în cartier.Am urmat apoi,o școală profesională de trei ani la insistențele tatălui meu,pentru a avea origine muncitorească, după moda timpului.Am lucrat câțva ani ca muncitor,după care am intrat într-o școală de ofițeri absolvind-o cu gradul de locotenent.Viața militară m-a adus la Timișoara unde am funcționat până în 1970,când am fost trecut în rezervă din cauza unor neînțelegeri cu șefii.Întretimp am urmat liceul și facultatea de filologie în Timișoara.Am învățat limba sârbă pe care o cunosc bine(scris,vorbit,citit).În continuare am revenit în București unde am lucrat în aviație ca funcționar, până la pensionare în 1995. De câțiva ani m-am stabilit în orașul Salonta jud.Bihor, deoarece din această zonă este originară soția mea.În prezent trăiesc o viață liniștită de pensionar,particip la viața...
26 poezii, 0 proze
originali. până la sfârșit. și dincolo de...
de Daniela Luminita Teleoaca
nu mai avem nimic original am făcut de mult toate asocierile / toate compromisurile am trăit albastru cu mov / întreg cu sfert / dedesubt cu atâta suprafață de dimineață până dimineață / din seara...
Gabriela Marieta Secu [Geea] – la răscrucea limpezirilor lăuntrice
de Maria Prochipiuc
Pe Gabriela Marieta Secu am descoperit-o, nu acum când încerc să parcurg o parte din poemele sale, ci cu mult timp în urma, poezia ei are frumusețea versului scurt, dar mai ales am descoperit iubirea...
Aveti o sarcina grea...
de samoila gheorghe
Aveți o sarcină grea... -Aveți o sarcină grea, dar în același timp frumoasă, zise colonelul Marin râgâind ușor și continuă politicos, -Scuzați, am mâncat niște pește, după care continuă în aceeași...
Ce înseamnă, de fapt, a învinge?
de grigore avram
În multele experiențe pe care le-am trăit de-a lungul întregii mele vieți, am crezut că învingători sunt doar aceia care urcă. Aceasta până într-o zi când am observat un lucru aparent banal și...
ziua umorilor
de dan mihuț
deconspirarea se produce lent spre coroziune mi se pare că viteza care împinge serul acesta în mine e din ce în ce mai mare un instrument de scriere mi-ar trasa extremitățile umflate cu mult dincolo...
Pierduți în mireasma florilor
de Marian Malciu
Mă aflam în vacanță și mă simțeam foarte bine în acea vară fierbinte, destul de asemănătoare cu cea din anul trecut (va mai amintiți?) în care canicula a provocat atât de multe probleme. Parcul din...
Imprevizibilul triumf
de Mircea Gheorghe
Imprevizibilul triumf... În septembrie 1993 la Philadephia, în Statele Unite murea, în urma unui accident banal o scriitoare bătrână și celebră din emigrația rusă, Nina Berberova. Născută în 1901...
Gulagul din umbra palmierilor (II)
de Doru Ciucescu
Se îngâna ziua cu noaptea. Cornul lunii și stelele stăteau agățate pe cer, parcă nemișcate pe vecie deasupra casei "Gulag", iluminând-o misterios, ca într-o poveste cu Șeherezada. În tot cartierul nu...
Drum frumos, filmulețule!
de Ileana Popescu Bâldea
Nu, nu știu să scriu despre filme! Poate… doar despre oameni, locuri, fapte, evenimente și viață, în general. Pictez litere cu percepția mea. Și le leg, de fapt, se leagă singure – mângâiate de...
Elegia Moldovei – basmul continuu al Cleopatrei Stratan (I)
de Dragoș Vișan
Muzica este o copilă care trăiește într-o țară apropiată de a noastră. Numai că despre țara aceasta știm că este atât cât țin două râuri lungi; mai mult nu se întinde acum. Nici marea de pe vremea...
