"numele ei nu are ecou se aude în mine" – 20281 rezultate
0.06 secundeMeilisearch
IBIon Buzdugan
Ion Buzdugan (pe numele adevărat Ivan Alexandrovici, 9 martie 1887, Brânzenii Vechi, Bălți – 27 ianuarie 1967, București) a fost un poet important al Basarabiei și un mare patriot. Dacă obținerea independenței acestei provincii (24 ianuarie 1918) poate fi socotită operă de obște, unirea ei cu Patria Mamă nu s-a putut face fără intervenția puternicei personalități a lui Ion Buzdugan. A fost singurul dintre luptătorii basarabeni de primă linie care s-a opus asocierii, în orice mod ar fi fost ea formulată, cu Rusia. Secretar al Sfatului Țării, a redactat Actul Unirii. A proclamat Unirea la 27 martie 1918, cu mâna dreaptă pe Biblia lui Șerban Cantacuzino, pentru a dovedi, în modalitatea sacră a jurământului, latinitatea limbii pe care o vorbeau deopotrivă românii din stânga și din dreapta Prutului. A studiat agronomia la Gorki, literele și dreptul la Universitatea liberă din Moscova și a absolvit seminarul pedagogic de la Camenița. Licențiat în drept al Universității din Iași și doctor în...
1 poezii, 0 proze
MBMatsuo Basho
Nascut intr-o renumita familie de samurai,Basho( pe numele sau adevarat Matsuo Munefusa) a respins lumea in care s-a nascut, devenind un vagabond.Preocupat de Zen, de istoria si poezia clasica chineza.Din 1667 a trait in Edo (actualul Tokyo), unde a inceput sa scrie haiku. Basho introduce o dimensiune mistica in cele mai multe din versurile sale si incearca sa exprime teme universale prin imagini simple din natura. Basho a privit poezia ca un mod de viata, crezînd că ea poate fi o sursă a iluminării. "Sa nu mergi pe urmele pasilor vechilor maestri, ci caută ceea ce au văzut ei.",spunea Basho.
23 poezii, 0 proze
SAStoica Alexandra
Imi place vantul. Imi plac norii care ascund in spatele lor speranta soarelui. Caut sa ma cuibaresc prin munti. Ei sunt casa mea. Nicaieri nu ma simt mai libera ca acolo. Urc pe culmi ca sa pot fi mai departe de realitate. Primul meu „succes literar“ a fost in clasa a V-a, cand am scris compunerea „Frunza”. Era o poveste trista despre trecerea timpului si greutatea cu care ne despartim de trecut, apoi de viata. Bineinteles, pe vremea aceea nu cunosteam complexitatea de care vorbesc acum. Pe atunci eram multumita ca am reusit sa personific o frunza si sa creez o poveste deosebita. Apoi au urmat alte publicari in culegeri de eseuri si reviste ale liceului –am fost eleva a Colegiului National I. L. Caragiale, din Bucuresti – din cadrul unor seminare interdisciplinare. Apoi am scris doar pentru mine. Dar mi-am dat seama ca mi-ar placea ca numele meu sa insemne ceva, pentru ca in lumea asta exista un loc si pentru mine. Imi sunt foarte dragi lucrurile provocatoare. sau imi place sa-mi...
4 poezii, 0 proze
MMMihaela Micu
In locul biografiei unei persoane, as vrea sa arat caracterul animalului meu de companie. Ghemotoc Să mă prezint... Ghemotoc, îmi pare bine de cunoștiință. Presupun că vă sună cunoscut numele de „Real” ? Deci trec peste orice descriere. Ceea ce nu știți voi este că, până nu demult, acolo a fost casa mea, o mare înghesuială unde am trăit cu frații și surorile mele, sau cel puțin asta îmi place să cred. În fine... lume multă, mâncare puțină, libertate redusă, iar despre dreptul la exprimarea propriei opinii nici nu mai încape vorbă. Toate astea până când i s-a năzărit unei fete să facă o vizită la căminul numărul 10, destinația Craiova, cartier Lăpuș, și văzând niște tizi de- ai mei, i-a venit straucita idee, ei și bunei sale colege de cameră, și prietenă...(spiritul_liber), să mă adopte pe mine. Nu vă spun cum, lăsându-vă pe voi să ghiciți. Așa am devenit „ șoricelul de bibliotecă ” , știu, nici eu nu cred asta, dar voi... Agitat la început, speriat de necunoscut, dar cu o...
2 poezii, 0 proze
MIMircea Ivănescu
Mircea Ivănescu (n. 26 martie 1931) este un scriitor, poet, eseist și traducător român contemporan. A absolvit în 1954 Facultatea de Filologie (secția franceză) a Universității din București. A fost, pe rând, redactor la Agerpres, la revista „Lumea”, la Editura pentru Literatură Universală și la revista „Transilvania” din Sibiu. De la volumul de debut din 1968 și până la versurile recente, incluse în selecția „din periodice și inedite” a antologiei de autor Poesii vechi și nouă (1999), de-a lungul a peste trei decenii, poezia lui Mircea Ivanescu a rămas egală cu ea însăși, atât în ritmul producerii, cât și în calitatea ei estetică. S-a spus despre el că e un poet „care nu încape într-o antologie” (Ion Bogdan Lefter). Titlurile volumelor sale de poezii sunt banale, puțin spectaculoase. A scris poeme despre personajul Mopete, numele acestuia conține o anagramă a cuvintelor poet și poem. Este considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți români contemporani și un pionier al...
40 poezii, 0 proze
SCStanescu Ionut Cristian
Urasc felul in care sunt etichetat dupa cuvinte. Urasc prietenia celor ce vor de la mine numai guma de mestecat. Urasc profesorii care predau intr-un stil de fals interes pentru soarta elevilor. Il urasc pe dirigintele care n-a vrut sau n-a stiut sa se apropie de inima nici unui coleg de-al meu. Urasc sistemul social care impune puterea banilor ca valoare morala. Urasc institutia pedagogica ce poarta numele de scoala pentru ca urmareste o dezvoltare “multilaterala” uitand ca ar trebui sa fie o institutie psiho-pedagogica. Urasc indoctrinarea la care sunt supus eu si cei pe care ii urasc. Imi urasc parintii pentru ca ma iubesc neconditionat contrazicandu-mi ura. Pentru ca vor sa dau tot ce mai bun din mine. Pentru ca incearca sa nu ma lase sa gresesc. Pentru ca m-au nascut si crescut intr-un mediu iubitor. O urasc pe ea pentru ceea ce a devenit. Pentru ca am iubit-o. pentru felul in care isi musca buza de jos dupa ce o sarutam. Pentru felul in care suvita ei rebela cadea intre buzele...
5 poezii, 0 proze
CGConstantinescu Gabriel
Sunt un fotbalist ratat, un inginer ratat, un tipograf ratat, un editor ratat, un etc. ratat. În 2012 am primit premiul I la primul concurs național de proză scurtă la care am participat, și când am fost publicat în antologia IDC 2012 m-am bucurat ca un copil nejustificat de mult și de atunci nu am mai scris nimic concludent. |În rest, am scos revista Vulcanul după 1989 care a ars în propria ei lavă, am condus tipografii și edituri mici, am editat și finanțat prima revistă de tenis din România, Tenis Magazin care a murit după patru numere din lipsa banilor, din vina mea și a difuzorilor de presă, am editat sau am tipărit mai multe cărți din domenii diverse cu puține satisfacții și cu multe deziluzii, revista liceului "Iuliu Maniu", revista "Fizbichi", am jonglat puțin și cu jurnalismul dar am ales să falimentez ratându-mă și în afacerile unde am acumulat ceva experiență tot degeaba, joc fotbal sau tenis atunci când am ocazia și când am cu cine, mai și scriu din când în când de când mă...
15 poezii, 0 proze
SSappho
Sappho (Σаπφω(lb.greaca), Safo sau Psappha), poetă din Lesbos, care a trăit la sfârșitul secolului al VII-lea Î.Hr. și în primul sfert al secolului al VI-lea Î.Hr. . Ea a fost cea mai de seamă poetă lirică a antichității grecești. Sappho (numele ei adevărat, în dialectul eolian, era Psappha) s-a născut în insula Lesbos, la Mytilene, dintr-o familie aristocrată. A fost măritată și a avut o fiică pe nume Cleis. L-a cunoscut pe Alceu. Sappho a fost alungată din patrie, unde luptele civile făceau ravagii, și s-a dus la Siracuza, în Sicilia, dar acest exil n-a durat mult și ea s-a întors pe insula Lesbos pe care a trăit până la bătrânețe. Dragostea ei pentru frumosul Phaon precum și sinuciderea în cascada de la Leucada sunt pure legende. Ea dedică unora dintre elevele sale versuri aprinse de pasiune. Cei vechi o numeau pe Sappho "a zecea muză" și-i așezau uneori opera alături de cea a lui Homer. Puținele versuri rămase de la ea sprijină această apreciere. Ea știa...
7 poezii, 0 proze
RARose Ausländer
Rose Ausländer (numele la naștere Rosalie Beatrice Ruth Scherzer ) (n. 11 mai 1901, Cernăuți - d. 3 ianuarie 1988, Düsseldorf) a fost o scriitoare de limba germană și limba engleză originară din Bucovina. Provine dintr-o familie de evrei ortodocși, tatăl se numea Sigmund iar mama Etie Rifke Binder. După moartea tatălui, la sfatul mamei ei, a emigrat spre Statele Unite și acolo s-a căsătorit cu Ignazi Ausländer și după trei ani au divorțat. În această perioadă a început să scrie poezie în liumba germană. După ce mama ei s-a înbolnăvit grav Rose a revenit la Cernăuți ca să aibă grijă de ea și a continuat să scrie. În timpul războiului mondial se ascundea împreună cu Paul Celan în pivnița unei fabrici și acolo comparau poeziile. După război s-a refugiat în Statele Unite, unde a primit cetățenie. Experiența războiului i-a produs un desgust de germani și de germană, așa că a început să scrie versuri în engleză. Numai după 1956, când s-a reîntâlnit cu Celan și cu încurajarea lui s-a întors...
10 poezii, 0 proze
AAAnna Ahmatova
Anna Andreyevna Gorenko(1888-1966), poeta de origine rusă, ce a scris sub numele de Anna Akhmatova s-a fost născut în apropiere de Odesa, Ukraina, dar și-a petrecut cea mai mare parte a vieții ei în Saint Petersburg, Rusia. Ea a scris mai întâi volumele de poezii romantice, Vecher(Seara, 1912) și Chyotki(Mătanie, 1914), care au câștigat imediat popularitate și au avut aprecieri critice positive La Akhmatova motivul poetic este dragostea, în special cea interzisă și dragostea tragică. La maturitate abordează teme civice, patriotice și religioase în volumele Belaya staya, Podorozhnik( Pătlagină) și Anno Domini MCMXXI(1922). Această diversitate a temelor abordate a fost greșit interpretată de criticii oficiali ai URSS clasificând-o "burgheză și aristocrată". Mai mult, pornind de la o poezie unde trata două motive: dragostea și Dumnezeu, a fost caracterizată ca fiind jumătate călugăriță și jumătate prostituată. Executarea în 1921 a fostului său soț, Gumilyov, acuzat de participarea la o...
59 poezii, 0 proze
numele ei nu are ecou se aude în mine
de mihaela aionesei
numele ei nu are ecou se aude în mine privește cu ochi ageri. în oricare parte s-ar întoarce se vede pe sine. ocean. oglinzi paralele. copil. mușcă un colț de pâine ca dintr-un sân sterp. înghite...
Covorul Rosu
de bleahu bogdan
Covorul Rosu In bataia clopotului deschid ochii si realizez ca nu sunt singur… In cimitirul dorintelor noastre mai sapam o groapa si in fiecare zi mai deschidem un cavou… Viatza mea este un poem...
Tăcere
de Daniela Voicu
Ar fi trebuit să spui tot ce simți … nu, nu trebuie să mă minți! Spune ceea ce trebuie, hai curaj, aștept asta de când m-am născut! (a trecut ceva vreme huh?!…) sau pretinde mai bine că nu mă...
Șaia pipenu
de Dan Norea
... Motto ...Surprinzător ...o poză foarte veche ...pretinde că sunt eu ...Jules Cohn Botea Din „Cuvânt înainte”: „Primul titlu la care m am gândit pentru volumul de față a fost “Nouă vieți”. Să vă...
sfarsitul lumii
de anatol teleche
O dimineata de primavara, cand ma trezeste soarele, ce da libertate razelor sa bantuie, sa le fure somnul celor ce au dormit prea mult, ce au dormit mai putin, ce abea s-au culcat... Raze ferbinti,...
Poveste pictată în fire tainice
de Ionescu Celia
- Oare există culoare și pentru noi, în această lume Arno ? Ne jucăm cu ea în pensulele noastre obosite și rumegate de atâta timp . Știi ce mă intrigă cel mai mult , faptul că ne râd în nas când ne...
Eco
de Adrian Țion
Ecobarometru vizual Domnule director, Drept răspuns la chestionarul dumneavoastră cu privire la postul privat de televiziune Paradis Vizual ce cu nețărmurită emfază îl patronați, chestionar lansat cu...
Stetoscopul scuză mijloacele
de Sorin Stoica
Iarna ninge cu ultimele ei puteri pe undeva pe unde ghioceii au urât primăvara de când se știu. Brâncuși le taie cu dalta invitaților felii din tortul de ziua lui și îi face cu ochiul lui Enescu să-i...
Stanca
de Amelia Mociulschi
Da, Stanca s-a descurcat bine cu mătura ei și înainte și după revoluție. Căci de măturat este întotdeauna nevoie la orice loc de muncă și în orice sistem, praful fiind un element comun. Ea râdea și...
Casa dintre lumi
de Rotaru Mircea
CASA DINTRE LUMI Motto Dacă îndepărtăm măștile, rămân alte măști, și tot așa la nesfârșit până când totul nu este decât durere. “ …creștinismul nu se opune lumii prin excludere, ci prin voința de a...