"nu risipiți aiurea gloanțele și bombele atomice" – 21948 rezultate
0.02 secundeMeilisearchbasarabia_nu_minte
Basarabia nu minte - roman în pregătire
de Marius Marian Șolea
ZAMFIR MOLDOVAN
Dac-am trăit o mie de ani într-o zi?! Nu știu. De-am risipit?... Nu vreau să-mi amintesc. De voi muri? Nu vreau să dăruiesc țărânei nici regretul. De voi atinge țărmul Și stelele-mi vor spune Că drumuri nu mai sunt, nici ape, Aș vrea să-mi risipiți cenușa într-un colț de lună! Nici lacrimi să nu verse nimeni... Și nici mormânt să-mi sape. De va mai fi ceva, apoi, Nu știu...
1 poezii, 0 proze
ion toma ionescu
Nu-mi plac CV-urile. Poate ca al meu nu ma satisface. Cinci carti publicate: Pasarea cetii. Tablouri dintro expozitie. Editura Tip-Naste,1995. Glont de argint, Editura Paralela 45, 2008. Dosarul "Albastrii". Fenomenul Pitesti 1971, Editura Paralela 45, 2011, Bursa ingerilor in doua edituri Editura Paralela 45, 2012 si Editura Transilvania,2012 si Gusterele, Editura Paralela 45, 2013 Mai exista un volum de proza, Jurnal din anul Apocalipsei care a luat drumul tipografiei, si inca unul de poezie care sper sa fie tiparit anul acesta(1914) In rest, risipiri pe la diverse reviste, site-uri literare si cateva culegeri de cenaclu si antologii. E putin daca scrutez anul de nastere - 02.11.1948 E mult daca accept ca puteau sa nu fie.
143 poezii, 0 proze
Harry White de Danciu
din Prefață lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea: Sânt pentru ca Este Harry White de Danciu s-a născut într-o lume a lacrimei terestre, satul Trestia din Maramureș. Acolo unde copilăria nu se pierde niciodată pe ulițele satului pline de praf, în luna când florile se rup din mugure prevestind învierea lui Isus. S-a risipit în parfumul universului, cu o chitară adesea sub braț, trecănd trist pe străzile întunecate ale unui oraș din România. Un steag, o mașină de tors, o lampă de mină, o piatră de la Chiuzbaia și alte câteva obiecte rustice, reprezintă pentru el zestrea româneascăa printre străaini. Dacă ar fi judecat după acestea, nu poate fi considerat un om bogat; în rest își trăieste viața pentru a putea răspunde la căteva întrebări esențiale pe care și le-a pus. Imaginea lui este mereu aceiași din vremea când a fost învățător în lumea copilăriei sale, pentru că nu există nicăieri pe pămănt un tablou mai frumos decăt acel al întoarcerii Învățătorului. Cartea de față (Sânt pentru ca Este)...
0 poezii, 0 proze
Roxana G
Sunt nascuta pe 30 decembrie 1990(motiv pentru care iubesc extrem de tare ,,luna cadourilor"),la Timisoara. In prezent sunt eleva la C.N.I.C.Bratianu din Pitesti,la Filologie,pentru ca iubesc extrem de tare tot ceea ce ține de literatura,istorie,limbi straine,adica materiile mai ,,visatoare"(la fel cum sunt si eu). Nu prea am ce sa zic despre mine pentru ca nu prea am realizat nimic important pana acum(in afara de ceva olimpiade și cateva scrieri).Unul dintre visurile mele este sa ajung scriitoare,dar pentru asta trebuie sa ma descopar mai bine,sa ma desavarșesc si stiu ca mai este foarte mult de munca pana atunci...Inca de mica m-a fascinat lumea magica a carților,iar ceea ce m-a indrumat inspre scris a fost o vorba inteleapta de a lui Nicolae Iorga :,,Scrie,ca sa nu pierzi florile gandului tau,pe care altfel le ia vantul." Iubind foarte mult florile,nu mi-am dorit ca acestea sa fie risipite de vant si astfel am inceput sa le adun,una cate una,si sa le asez frumos pe o foaie de...
1 poezii, 0 proze
Popa Ana Maria
Dorul vine si pleaca foarte usor,ca adierea vantului si a timpului...Ochii,parul,zambetul,chipul...dispar odata cu dorul si raman doar o amintire...Pana la urma cu toti ramanem doar umbre,amintiri. Ce se leaga de noi?...doar praf...pt ca tot in tarana ne intoarcem... Asa ca...ia aminte si nu-ti risipi timpul,traieste-ti clipele pt ca sunt scurte si le poti lua o data cu tine,in schimb avutia nu o poti lua.
17 poezii, 0 proze
Cristian Broasca
Unul care nu credea dar in timp a ajuns sa inteleaga prea multe fata de cat de visator si de risipitor cu timpul a fost.
1 poezii, 0 proze
Gerocob
Pasionat de cuvinte, fie că sunt în stare naturală, fie că sunt cultivate: atât timp cât transmit ceva, înseamnă viață. Cu gust de verde, sau în maroniu tomnatic, sub raze de soare văratic, sau împins în albul fulgilor de nea, rămân pentru mine izvor. Îngenuncherea mea, în a bea de aici, nu e nimic mai mult decât setea imensă, pierdută din existența atâtor ființe. Nu caut iluzii, nici risipire, ci sunt aici, ca umil rod, al viețuirii... Mi-ar plăcea să vă spun că mâine voi fi alfel. și mai sus. Însă, atât timp, cât orizontul îmi definește căutare, mă bucur că sunt.
21 poezii, 0 proze
nu
2 poezii, 0 proze
nu
1 poezii, 0 proze
nu il stim
1 poezii, 0 proze
nu risipiți aiurea gloanțele și bombele atomice
de Calotescu Tudor Gheorghe
pentru că înainte de orice altceva lumea învață cum să moară iar pentru ca totul să fie cât mai perfect e nevoie într-adevăr de profesioniști dar strict pregătiți între limitele absurdului absolut de...
nu-l cãutaţi pe dumnezeu prea departe
de Tudor Gheorghe Calotescu
oricum sunteţi obosiţi din naştere iar puţinele clipe de odihnã dintre douã vieţi le risipiţi aiurea pe o floare din plastic în loc sã vã ridicaţi albi aproape transparenţi precum nişte oameni de...
nu-l căutați pe dumnezeu prea departe
de Calotescu Tudor Gheorghe
oricum sunteți obosiți din naștere iar puținele clipe de odihnă dintre două vieți le risipiți aiurea pe o floare din plastic în loc să vă ridicați albi aproape transparenți precum niște oameni de...
Eul divizibil
de Ancuta Morar
Îmi pun în ordine gândurile, sunt ca niște cocori risipiți aiurea pe improvizații de jazz, sub cupola unei catedrale. Mă regăsesc doar ca să mă pierd cu iuțeală, însă gândurile vechi nu mă părăsesc...
Întârziată
de Gabriela Marieta Secu
Tu prea grăbit... Eu mult - Întârziată... Haotic Printre vise rătăcind A fost Să înflorim Un zâmbet Rupt din piatră, Dar risipiți aiurea A fost Să nici nu ne întâlnim...
Magul
de Dan Mitrut
Toti veneau sa le dau nisip pentru clepsidre. Batranii luau doar cateva fire Cat sa-si lase rostuite livezile. Copii implorau pentru parinti Inca un pumn si inca unul, Strans cu disperare la piept......
Telefonul roșu de la morgă
de Vasile Baghiu
Erau niște trepte pe care nu le-am mai urcat Și nu le-am mai coborît, o hrubă, dar și un salon de primire Unde tusea e un atu al distincției, un cîntec Permanent, insidios, profund, eretic, Unde...
De unde si cine suntem?
de Gloria
Trasnet din cer senin! Este un fenomen cam ciudat. Asa suntem afectati de venin, Al sarpelui ce se cheama pacat. In tesatura timpului, gem victimele sale. Soapta vremii icneste de-a mortii...
Mă dor gândurile toate...
de Ileana Popescu Bâldea
Mamă, mă dor gândurile toate - adunate și-mpărțite de vântul care mă bântuie și-mi spală diminețile dinspre tine! Nu ești aici! Te-am visat în copacul verde din spatele casei pe care n-o mai am- mă...
