"nu înțeleg legătura între mâini și suflet" – 21948 rezultate
0.11 secundeMeilisearchbasarabia_nu_minte
Basarabia nu minte - roman în pregătire
de Marius Marian Șolea
Ion Iancu Vale
Sunt unul dintre cei care îl știu extrem de bine pe Ion Iancu Vale. Aș putea spune că îl cunosc ca pe propria-mi persoană. Între noi a existat întotdeauna o legătură și o încredere perfecte, totale, devenindu-i cu vremea un confident de neînlocuit. De aceea, pot afirma din capul locului că Ion Iancu Vale a fost, este și va fi un poet. Născut și nu făcut. Mai ales prin felul cum a trăit poezia. Așa i-a fost datul. Cei care nu au avut șansa unei astfel de condiții, cu greu pot înțelege în toată complexitatea lui un astfel de om. Iată ce îmi zicea în acest sens: „Datorită acestei condiții, obsedante și perpetue, bucuria și tristețea, victoriile și înfrângerile, dragostea și ura, curajul și teama, eu le-am trăit la alte cote, până la extaz. Am trăit și trăiesc încă prin și pentru poezie, cum numai prin și pentru Dumnezeu se mai poate trăi. Și nu voi regreta niciodată.” Nu a scris mult pentru că nu avea cum, datorită neastâmpărului său permanent și a unui nebunesc spirit de frondă. Din...
16 poezii, 0 proze
Alexandru Rusu
Cred în Dumnezeul străbunilor mei daci si în mine, iar Credinta, Speranta, Vointa, Iubirea, Pacea, Constiinta, Viata si Stiinta sunt armele cu care lupt zi după zi pentru a face, prin Străbuni, punte între Pămant si Cer. Mă zbat clipă de clipă pentru o lume mai bună si sper din tot sufletul că voi apuca ziua în care să îmi văd visul împlinit, si Sfânta Patrie, întreagă din nou. În legătură cu ceea ce scriu: stiu că multi dintre voi îmi vor combate opiniile din momentul citirii. S-a mai întâmplat si nu am nimic împotrivă. Dar, vă rog, priviti doar pentru o clipă în adâncul sufletului vostru si veti întelege că noi, Oamenii, nu suntem pământ, ci pulbere stelară. Asa e de când există Universul si asa va fi mereu! Am venit însă pe lume Om, născut din femeie si bărbat, pe sfântul pământ românesc, si am datoria de a apăra destinul neamului meu, mai presus de destinele tuturor. Să învingă Viata Omenească! Asa să ne ajute Dumnezeu si Strabunii!
9 poezii, 0 proze
Stoleru Madalina Elena
Nu am scris nici o carte până acum, nu am redactat nimic nici o dată, nu mă cunoaște lumea și nimeni nu știe că scrisul e una din pasiunile fără de care nu aș putea trăi.Urmez un singur fir al romanului meu, Victor, la care lucrez de opt ani, urmăresc în interiorul lui numerologia, legături ascunse, minți complicate și imposibil de înțeles. Cititorul lucrării mele are liber la propria imaginație. Nu insist pe detalii ci pe concret, simplu și ușor de modificat în mintea oricăruia. Sunt deschisă la sfaturi și observații constructive. Oricine citește, este liber la exprimarea propriei păreri. Multumesc
6 poezii, 0 proze
Emil Dorian
Emil Dorian (1891-1956) s-a visat un inspirat poet și romancier. Dreptul la glorie și l-a cîștigat însă postum, printr-un extraordinar jurnal. Prima parte a acestuia, ce acoperă perioada 1937-1944, a văzut lumina tiparului la Editura Hasefer, în 1996. Lectura însemnărilor dezvăluie un scriitor de o sensibilitate particulară, o minte deosebit de lucidă și, mai ales, un spirit dornic să priceapă chiar și ceea ce nu poate fi înțeles: oroarea omenească. Căci oare ce sînt paginile sale dacă nu o oglindă a dezastrului politic, moral și social trăit de evreii din România în anii extremismului de dreapta? Document al supraviețuirii, un asemenea travaliu diaristic este și un exercițiu al vitalității memoriei. Și asta pentru că tot ce se pierde prin uitare își interzice dreptul la ființă: o moarte despre care nu se consemnează nimic încetează să mai fie extincția unui om, devenind o simplă dispariție biologică; o comunitate fără răbojul triumfurilor și suferințelor sale se autocondamnă la...
1 poezii, 0 proze
Andreea Maresi
Condeiul imi este prietenul de nadejde, cel ce ma intelege si ma apara din mrejele lumii. Am realizat cu stupoare ca viata te face sa plutesti, dupa care iti pune piedica. Versurile ma indruma sa meditez, creatia imi deschide ochii spre lumea la care visez. Doresc doar sa-mi croiesc un drum, sa scap din ghearele ce nu-mi dau pace, prin puterea cuvintelor. Lectura placuta, astept sfaturi, pareri, critici. Multumesc
47 poezii, 0 proze
constantinescu mihai
biografie : CEI DE PE AGONIA.RO (POEZIE.RO) AU CEVA CU MINE PERSONAL CRED, PENTRU CA ORICE COMMENT AS LASA EI MI-L PUN OFFTOPIC , CHIAR SI CAND NU AU MOTIVE. AM UN TEXT AMARAT PE CARE L-AU REFUZAT PENTRU CORECTURA.. MA SCUZATI VA ROG FRUMOS ZEII POEZIEI SI A LITERATURII IN GENERAL, DAR NU INTELEG CUM UN TEXT NEMODIFICAT DIN ATELIER POATE DEVENI REFUZAT PENTRU CORECTURA !
1 poezii, 0 proze
nadia chimion
M-am nascut intr-o zi cu mult soare , de aceea sint o persoana pozitiva , plina de viata si asta i-i datorez lui Adrian . Am vazut multe , am emigrat din tara in tara si abia acum imi dau seama ca nu inteleg sensul vietii . Dar sint optimista ca intr-o zi am sa reusesc sa-l descopar
1 poezii, 0 proze
Dumitru Florin-Adrian
Scrierile mele îmi vor defini biografia, iar biografia imi va defini scrierile. Pășiți cu grijă pe jarul meu...s-ar putea să nu vă înțeleg sonetele pașilor, iar mai apoi să vă confund cu umbre.
1 poezii, 0 proze
oana blandiana betlevy
Ca fiecare , a trebuit sa fiu mai intai nascuta , deprinsa cu primii pasi , sa fiu iubita , sa iubesc, sa fiu dezamagita in rasfatul ce ma caracterizeaza, sa ma trezesc dupa un somn cuprins de lacrimi, sa invat ceva despre oameni , sa continui ceea ce nu mereu inteleg : viata. Asa cum in cateva ocazii din graba pasilor ceva m-a tintuit in poluatele intersectii , ademenindu-ma cu iluzia ca voi fi spusa cu secretul existentei , tot astfel mi-au pus ganduri in vorbe scrise si penel in mana pentru a le face vazute citirilor. Nu am o “biografie”, sunt o femeie care isi uita poeziile pentru ca nu le crede ale sale; dar recunosc ca simt o altfel de fericire trecand emotional prin ele; Sunt nascuta in Bucuresti, si traiesc monologuri voite a fi lirice pe scena virtuala a site-ului Agonia . Multumesc.
13 poezii, 0 proze
Martinescu Vlad
Nu sunt o persoana publica. Colegii imi spun \"poete\" si nu prea imi inteleg pasiunea
10 poezii, 0 proze
nu înțeleg legătura între mâini și suflet
de maricica frumosu
când am plecat la marginea pământului cum spune mama depărtărilor crucea mi-a dus-o fiul lăsat în grija lui Dumnezeu după mine au murit trei Marii eu încă sunt de aici se trage tot nu înțeleg ochiul...
Luna albastră
de Ioan Stoenica
- Nu uita să îl uzi dimineața și seara... dar nu prea mult, că se îneacă… - Da mami… dar… crezi că o să crească mare și frumos? - O să crească, dacă știi să îl îngrijești, îi spuse mama pupând-o de...
Scrisoare către fiica mea
de Cristian Vasiliu
Constat, cu bucurie dar și cu durere (pentru că știu prea bine unde duc toate astea), că ne despart mai multe lucruri decât ne apropie și că ne asemănăm în mai multe privințe decât ne diferențiem....
Lecție de poezie cu Omar Khayam
de cornel marginean
Lecție de poezie cu Omar Khayam 30 decembrie a anului 2006. Au trecut 900 de ani. ( I. Mâine se va răsturna timpul de pe o brazdă pe alta. Adică vom avea cu toții, fericiți, impresia că zeul timpului...
Măști
de Palade Ruxandra
S-au dus dis-de-dimieață la biserica simplă și dărăpanată din colțul străzii. Iubeau locul acesta unde se simțeau atât de aproape de divinitate.Aici nu se mai gândeau la nimic altceva decât la...
Să iubim toate animalele
de Nicolae VASILE
Nu știu cum a gândit Dumnezeu legătura dintre om și animale atunci când le-a creat. Poate le-a creat pe toate la fel și doar trufia noastră ne face să ne considerăm altfel decât celelalte. Din...
Odiseea copilăriei
de Remus Cretan
Nu pot să plec până nu îi mai ofer speranței câte un strop din termenii de comparație, un ecou al copilăriei mele. Universul a transpirat mult până a născut un alt aluat rebel. M-am născut liber și...
15 Decembrie
de Filip Ruxandra
Stateam rezemat de peretele rece si o strangeam cat puteam de tare in brate. Ma uitam la chipul ei atat de dulce si viu altadata dar atat de livid si pustiit de viata acum. Ii mangaiam parul cazut pe...
La limită
de Marius Marian Șolea
crawl Aspirațiile cărnii se întind peste lume ca o apă mută, acoperind chiar și cele mai înalte culmi. la suprafață, nimic, nici măcar un cântec... doar înăuntru viața se aude urlând ca vuietul...
