"nici voi nu mai plângeți așa-i" – 20369 rezultate
0.04 secundeMeilisearchsanda
Am aparut din chinurile mamei pe 23 decembrie. 1985.Cand am inceput lupta de supravietuire. Si de atunci ma lupt cu mine insumi. De careve zile incoace mi-am dat seama ca ma tem groaznic de femeile trecute de 70 ani:e de ajuns sa vad una pe strada p/u a incepe sa tremur. De cateve saptamani incoacenu pot varsa lacrimi.Pur si simplu, am secat.Ma tem ca nu voi mai putea plange vreodata.Nici piesa "Suflet fara chei" a lui Ducu Bertzi nu ma mai face sa plang. Pe timpuri, nu-i puteam rezista.
1 poezii, 0 proze
HPhose pablo
Această poezie ați fi vrut s-o scrieți voi De fapt nici nu este o poezie ca atare Este un mesaj de adio pentru comunitățile Acestea literare on on on_line Treabă e că îmi merge foarte prost Și trebuie să iau niște măsuri… urgent să fac ceva Evident că mulți dintre voi nici nu știu nimic despre mine Eu am doozeci de ani și nu nu … nu sunt fain. Acum o lună mi s-a născut o soră Familia mea are clipe frumoase dar și complicate totodat’ Crize financiare uneori chiar se ajunge la depresii din această cauză Deci eu acuma m-am dezis de internet Să contribui și eu la revenirea financiară [câtusi de puțin] a familiei Spre ușurarea unora sau nefericirea altora: Nu voi mai fi aproape deloc pe net Nu voi posta nimic deși aș vrea mult [Cu siguranță din când în când voi trece pe la net-cafe] Îmi iau rămas bun de la prietenii mei cyber Sau mai bine zis de la prietenii mei cu care Comunic mai mult pe net Să fiți liniștiți cu toții / cuminți Priviți frumos viitorul / bucurați-vă Să citiți neapărat pe...
141 poezii, 0 proze
MMihai_Giokko
....eu sunt ca toti si ca nici unul, va regasiti in mine, ma regasesc in voi, dar degeaba, nu sunteti eu si eu nu sunt voi, nu vreau sa fiu eu caci atunci sunt ca voi si nu vreau sa fiu ca voi ca nu mai pot fi eu...
5 poezii, 0 proze
MMMihaela Micu
In locul biografiei unei persoane, as vrea sa arat caracterul animalului meu de companie. Ghemotoc Să mă prezint... Ghemotoc, îmi pare bine de cunoștiință. Presupun că vă sună cunoscut numele de „Real” ? Deci trec peste orice descriere. Ceea ce nu știți voi este că, până nu demult, acolo a fost casa mea, o mare înghesuială unde am trăit cu frații și surorile mele, sau cel puțin asta îmi place să cred. În fine... lume multă, mâncare puțină, libertate redusă, iar despre dreptul la exprimarea propriei opinii nici nu mai încape vorbă. Toate astea până când i s-a năzărit unei fete să facă o vizită la căminul numărul 10, destinația Craiova, cartier Lăpuș, și văzând niște tizi de- ai mei, i-a venit straucita idee, ei și bunei sale colege de cameră, și prietenă...(spiritul_liber), să mă adopte pe mine. Nu vă spun cum, lăsându-vă pe voi să ghiciți. Așa am devenit „ șoricelul de bibliotecă ” , știu, nici eu nu cred asta, dar voi... Agitat la început, speriat de necunoscut, dar cu o...
2 poezii, 0 proze
Adrian Boruga
epigon eu mă numesc nimic mai mult având a spune iar sub acest ultim rând eu nu voi pune nici un nume
23 poezii, 0 proze
ZAMFIR MOLDOVAN
Dac-am trăit o mie de ani într-o zi?! Nu știu. De-am risipit?... Nu vreau să-mi amintesc. De voi muri? Nu vreau să dăruiesc țărânei nici regretul. De voi atinge țărmul Și stelele-mi vor spune Că drumuri nu mai sunt, nici ape, Aș vrea să-mi risipiți cenușa într-un colț de lună! Nici lacrimi să nu verse nimeni... Și nici mormânt să-mi sape. De va mai fi ceva, apoi, Nu știu...
1 poezii, 0 proze
BDBalan Florentina Daniela
M-am nascut in Buzau, un orasel mic si prietenos, unde toata lumea cunoaste pe toata lumea...desi daca merg acum acolo, chiar si o saptamana sa ma plimb zilnic pe strazile orasului, este posibil sa nu mai recunosc nici jumatate din oamenii pe langa care voi trece. Am fost (...si cred ca inca mai sunt)..un copil romantic...visator..cu suflet de artist..care din pacate in prezent este prins in mrejele cotidianului artificial si superficial care ne conduce viata prin prisma banilor (sau a nevoii de bani)... Recunosc ca de multe ori uit cum sunt cu adevarat,..si devin un robot economic, o unealta a societatii...insa in momentele cand ma regasesc...incerc sa scot ce e mai frumos din suflet si sa exprim iubirea prin arta...poezie...fotografie...rareori desen... Sunt in Bucuresti deja de 6 ani...nu imi dau seama cand a trecut timpul...lucrez la o banca cu nume...visez la ziua cand o sa traiesc cu adevarat din iubire, pentru iubire, iubind...arta...
5 poezii, 0 proze
Parna I.Ioana Luminita
Cred ca nu eu sunt cea mai in masura sa vb despre mine ci ceea ce scriu.Poate nu merit ca fruntile unor oameni de seama sa se aplece asupra gandurilor mele dar spun ca statutul de fiinta umana imi da dreptul sa fiu ascultata.Daca o data nu am atras atentia asupra mea nu voi cere sub nici o forma sa fiu luata in seama a doua oara.Asadar...
1 poezii, 0 proze
VMVasile Munteanu
nu sunt poetul ce l-ați așteptat să vină și nici poetul care nu va mai veni - sunt visul nedormit, mirarea, primăvara sunt azi aici, dar mâine nu știu unde voi mai fi și dacă să nu [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10 București via Pitești via Rucăr; azi moarte. 1971.10.12; născut, iar nu făcut.] ted12mountain@yahoo.com
1960 poezii, 0 proze
Radu Dorela
Nu stiu daca o biografie este foarte relevanta in cazul meu, dar ceea ce pot spune despre mine este ca sunt in clasa terminala intr-un liceu de limba germana din Sibiu..pana sa ajung aici am studiat in orasul meu natal, Deva.Trecutul meu nu a fost plin de evenimente iesite din comun..n-a fost nici roz si nici negru asa ca nu voi povesti prea multe despre mine. De mica am avut inclinatii spre literatura, in special poezie.De scris am inceput sa scriu de pe la varsta de 13-14 ani. Am studiat si mai studiez limbile straine...probabil pe viitor tot asta voi face. Momentan vorbesc cursiv 3 limbi straine(germana, franceza, engleza) + romana, dar prima si vesnica pasiune va ramane poezia si literatura. Cam asta ar fi de spus despre mine. Sper doar ca poezia mea sa fie apreciata...daca nu, inseamna ca nu am stofa de poet si asta este, incercarea n-are moarte...
13 poezii, 0 proze
nici voi nu mai plângeți așa-i
de silviu dachin
instructoare de dans a păsării vii sculptate în piatră moartea știe să facă trecerea din ascunzișul de carne în ascunzișul de întuneric atât de grațios că până și morții cei mai fricoși ar fi în...
Rugăciune de dimineață (Monolog interior) (1)
de Monica Filar
\"Din somn sculându-mă, mulțumesc Þie Preasfîntă Treimă, că pentru multă bunătatea Ta și pentru îndelungă răbdarea Ta nu Te-ai mâniat pe mine nevrednicul și păcătosul, nici nu m-ai pierdut cu...
Scrisoare pentru aromâni
de Marius Marian Șolea
Minunea prin care hora voastră s-a-nlănțuit cu timpul până astăzi nu trebuie nici să fie și nici să rămână un lucru în sine, ea trebuie să fie un sens și o urmare dacă a parcurs până la noi acest...
Păpușarul
de Ciprian Ciuciu
Personaje: Păpușarul Mama Tatăl Prietenul Fata Colegul Colega Păpușa iubită Păpușa mamă Păpușa tată Păpușa prieten Păpușa coleg Păpușa colegă Artistul Scena 1 – prezent În sala de spectacol, pe...
Nu-l ascultați pe „cer“!
de Elena Munteanu
A naibii potriveală: „profesoară“, Și ea, și bobul, erau din Pașcani ? Pi litoral vinitî-a noua oarî, Iar tu o „consolai“ de vreo doi ani ?! Frumos îți șade, nu știai de tine… Trăii s-aud că de la un...
Nu-mi pasa!
de Fluerașu Petre
Nu-mi pasa! Ce des vezi oameni care plang cu durere Batrani care exulta la orice revedere Vedem zilnic la stiri cum se ridica in slavi tragedia Si ne miram adesea ca multi aleg reveria Lumea se...
Scrum XXII
de Stefan Doru Dancus
inima mea cedează prietenilor dușmanilor amantelor inima mea mă lasă frumoșilor urâților fumătorilor fiecare bătaie a ei devine câte-un dumnezeu păgân pentru că al meu nu mi-ar face asta inima mea...
Lingușeala și minciuna
de Bălășanu Constantin
Domnea într-un anume stat, Un rege tânăr foarte respectat. Și pentru a cârmui mai cu folos, Dorea un sfetnic bun și credincios. A născocit, fiind isteț, o încercare, Să cheme într-o zi în sala mare,...
Fiul Omului (fragment)
de Victor Mihalache
Undeva, între lumină și întuneric, între pământ și cer, Iisus este încarcerat și își petrece ultima noapte terestră. Iisus: - Singur... În sfârșit singur. Sau poate e mai bine \"din nou singur\"......
Corabia nebunilor
de Racu Octavian
de Teodor Kaczynski Odata capitanul unei corabii si adjunctii sai, atat de mult s-au mandrit de mestesugul sau, incat mintea lor s-a intunecat si au luat drumul spre tarmurile nordice, pana cand in...