"nerodiada" – 154 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
SMStéphane Mallarmé
Stéphane Mallarmé (n. 18 martie, 1842, d. 9 septembrie, 1898), de fapt cu numele real Étienne Mallarmé, a fost un poet și critic francez. A cultivat o poezie cerebrală, voit obscură, bogată în sensuri filosofice, de o rară muzicalitate și forță sugestivă. Creația sa ("Herodiada", "După-amiaza unui faun", "Poezii") constituie o expresie viguroasă și originală a poeziei moderne. *** Stéphane Mallarmé (French pronunciation: [malaʁˈme]) (18 March 1842 – 9 September 1898), whose real name was Étienne Mallarmé, was a French poet and critic. He was a major French symbolist poet, and his work anticipated and inspired several revolutionary artistic schools of the early 20th century, such as Dadaism, Surrealism, and Futurism. Stéphane Mallarmé was born in Paris. He worked as an English teacher, and spent much of his life in relative poverty; but he was famed for his salons, occasional gatherings of intellectuals at his house on the rue de Rome for discussions of poetry, art,...
51 poezii, 0 proze
nerodiada
de Vasile Munteanu
o altă masă un alt scaun alte urechi aceeași gură îmi pare geanta tot mai grea plesnind încet la cusătură am colindat orașul mort tixit de piste de-alergare ca un atlet contemporan necunoscut și fără...
Balada Penelopei neroditoare
de Florina Daniela Florea
ascult mylord cuminte stau pe limba ceasului ispita iti zic de-amor si-apoi iar iau de par secunda prihanita mangai mylord o emisfera de orologiu depasit de fusta mini-l prind grabit sa nu pierd...
Idem est
de Constantin Enianu
Voință neroniană ai în vene Avânt să-ți schimbe într-o torță După care să păstrezi doar forță Spre-a te făli în ampla lene Că ce eforturi sensul admiră Când absurdul soarbe triumfal Tot combustibilul...
(ne)fericirea faraonului
de Bogdan Laurențiu Marin
slugă neroadă închinându-mi-se întinzând pumnul ce strânge dușmănos doi ochi despre care spuneam că-i doresc cu năduf îmi plac îi vreau acum am patru ochi în plus tot nu-i bine.
rezultat în backtracking
de Monica-Ioana Bălan
eram o neroadă să cred că nimic nu ne va mai schimba dincolo de tine, dincolo de adevăratul noi. o să-mi închipui o mare de cristal, o să-mi construiesc un munte de absint, o să le sting pe toate cu...
Maimuța în actualitate
de Ion Diviza
Pân\' la Darwin - o neroadă, Azi obține tot ce vrea: S-a debarasat de coadă Ca să dea mai des din ea.
doar o manifestare
de Luminita Suse
În camera sufletului tău am fost doar o manifestare mărginită și neroditoare a unui arc de univers sferic precum sâmburele de gând ocult într-un fruct interzis, parabolic precum o secțiune în lacrima...
De aur generatie
de silviu dachin
Ne bat la geam de suflet clonele In izvodiri de vieti neroditoare, Idei ne spurca vietile, cu tonele Aici pe Terra, la noi in inchisoare. Nu suntem oameni, oameni suntem insa, Privim cum trec in haos...
prinsoarea
de dumitru cioaca-genuneanu
broasca a făcut prinsoare cu o barză cam neroadă ce nu vroia să o creadă că e mare săritoare. deci sărind din păpuriș o broască fără noroc a fost culeasă de-un cioc periculos ca un șiș. morala? oo, e...
Tezaurul muzical al vocii lui Cătălin Crișan
de Filip Tănase
Partea I-a Preludiu Într-o lume-așa neroadă Bântuită de scandal, A-nceput de mult să cadă Cântecul sentimental. Astăzi, lumea bine știe Că-i singura bijuterie, Cel cu cântece gingașe Ce dă emoții...
despre igienă
de Cristina Ursu
zorile mi se topesc într-un gând și-n ușa aceea neroadă din baie cu oglindă pe dinafară, cu oglindă pe dinăuntru, întotdeauna gata să se uite la mine înainte și după momentul când para furtunului din...
Bilanț
de Anisoara Iordache
între pereți virtuali iarna înfometată de verde scrâșnind din dinți slobozește câșlegiile dă foc vorbelor neroditoare nemiloase vântul împrăștie cenușa copacului singuratic de-abia ținându-se pe...
Sonet XXXVIII
de Ovidiu Oana
E prima dintre toate, de Creator aleasă Să-mbrace nerodirea născută-n sfânta taină La ceasul zilei șase ea fost-a Evei haină, Acea de șarpe dată Adamului mireasă. Pentru eroii luptei s-a preschimbat...
Ultimatum
de Miclăuș Silvestru
Se ridică lumea-n stradă Cu cuțitu-ajuns la os. Cârmuirea-i chiar neroadă? Întoarce totul pe dos? Strigăt de nemulțumire Se înalță către cer. Nu-l aud cei cu numire De se pierde în eter? Nu mai...
Portretul lui Fior. L. Gri. Poem penibil
de Luminita Suse
ți-am pălmuit ceafa tunsă scurt unde nu îmi găsesc loc pentru erupții te-am lovit acolo unde febrilă neroditoarea-ți frică mângâie magma am vrut să te dor și eu o dată cum copita cerbului afundată în...
....
de Cristian Laza
O floare într-un ghiveci Am grijă temeinic de ea Și totuși are doar boboci, Nedeschiși Am obosit să ud speranțe neroditoare
Singuratate
de Tudor Gheorghe Calotescu
Singurătatea e un sentiment nobil o pauză între noi și nimeni o enclavă un sentiment contradictoriu... A fi singur înseamnă să pipăi tăcerea; să culegi nimicul din ciupercăria timpului! Singurătatea...
semne de punctuație
de Liviu Nanu
de peste tot ne plouă cu semne de-ntrebare nu le culeg pe toate - doar strictul necesar și le pitesc în grabă adînc în buzunare atent să nu mă vadă vreun critic literar de gleznă mă agață o virgulă...
Pedeapsa
de Tudor Arghezi
Credeau că Domnul e culcat Și n-o să știe ce s-a întâmplat, Că n-avea doară fluturii iscoade La fieștecare soi de roade. Ea, cam neroadă, dânsul, cam netot, Nu se-așteptau că Domnul vede tot: Că...