Căutare

In loc de biografie ... cand propria ta viata singur n-o stii pe de rost/ O sa-si bata altii capul s-o patrunda cum a fost! (Eminescu, am citat din memorie).

1 poezii, 0 proze

Cleopa Ilie

Parintele arhimandrit Cleopa Ilie Constantin (Părintele Cleopa) S-a născut la 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei Alexandru Ilie. A urmat scoala primară de sapte ani în satul natal. Avea o memorie cu totul deosebită, asemănându-se mamei sale. Timp de peste trei ani de zile a făcut ucenicie duhovnicească la Schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea. În anul 1929, la începutul lui decembrie, a intrat în obstea Schitului Sihăstria împreună cu fratele său mai mare, Vasile. După trei zile de ispitire, au fost primiti în obstea acestui schit, în ziua Sfântului Ierarh Spiridon, la 12 decembrie. Până în anul 1935, Constantin a păscut oile Schitului Sihăstria, împreună cu alti frati. Apoi este luat în armată în orasul Botosani. Se reîntoarce la schit în toamna anului 1936 si este tuns în monahism la 2 august 1937, primind numele de Cleopa. După aceasta face ascultare la oile schitului până în vara anului 1942, fiind ajutat de monahii Galaction Ilie si...

62 poezii, 0 proze

Grigore Alexandrescu

Grigore Alexandrescu (n. 22 februarie 1810 Târgoviște- d.25 noiembrie 1885 București) a fost un poet și fabulist român. S-a născut la Târgoviște, în anul 1810, în mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu. Rămâne orfan și sărac, dar de mic e deștept, cu o memorie extraordinară. Învață greaca si franceza. Ajuns la Bucuresti, este elev la pensionul Sfantul Sava, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunoștință cu Heliade. Uimește pe toți prin talentul său poetic. Va sta și acasă la Heliade, care-i va publica prima poezie Miezul nopții în Curierul Românesc, urmată de elegia Adio la Târgoviște. O vreme, a fost ofițer, dar a demisionat (1837). Din pricina unor scrieri (Anul 1840 și Lebăda și puii corbului) este inchis in temnita. A ocupat funcții mărunte. În 1848 e redactor al ziarului Poporul suveran. În ultimii 25 de ani de viață a fost marcat de alienare mintală. A murit sărac la București în anul 1885. debutat cu poezii publicate în „Curierul Românesc” condus...

37 poezii, 0 proze

Ioan Octavian Muresan

Nascut la 12.06.1956 in Ocna Mures , judetul Alba.Scoala generala am terminat-a la actualul liceul Nikolaus Lenau din Timisoara , iar liceul l-am absolvit la Liceul pentru Informatica Grigore Mosil tot din Timisoara.Lucrez de 30 de ani la Sectia Drumuri Nationale Arad in functia de analist asistent.Am debutat la 19 ani intr-o culegere colectiva.Am publicat in revistele Orizont,Steaua, Flacara , Astra etc. Am publicat doua volume de poezie la editura Mirador din Arad , si anume : -Moarte si memorie , 2000 -Breviar despre moarte , 2003

2 poezii, 0 proze

Vincenzo Cardarelli

Vincenzo Cardarelli (pe numele adevărat Nazareno Cardarelli) (n. 1 mai 1887 - d. 18 iunie 1959) a fost un poet și jurnalist italian. Lirica sa are un caracter autobiografic. A evocat peisajul italian în diferite anotimpuri, prin versuri de o muzicalitate deosebită. Pentru activitatea sa, a primit Ordinul Italian de Merit ("Ordine al merito della Repubblica Italiana"). Opera1916: Prologuri ("Prologhi"); 1925: Istorii și amintiri ("Favole e memorie"); 1929: Soarele la zenit ("Il sole a picco"); 1934: Zile pline ("Giorni in piena"); 1935: Pământ natal ("Terra genitrice"); 1936: Poezii ("Poesie"); 1939: Cerul desupra orașelor ("Il cielo sulle città"); 1946: Poezii noi ("Poesie nuove") 1948: Vila Tarantola ("Vila Tarantola"), pentru care a primit Premiul Strega 1962: Opere complete ("Opere complete"). Cardarelli a fost unul din întemeietorii revistei și grupării literare La Ronda, prin care a pledat pentru întoarcerea la clasicism și a impus ca model lirica lui Leopardi.

3 poezii, 0 proze

daniel giurca

aceste cateva pagini mi-au ramas cu multi ani in urma de la un prieten. Eu le-am cercetat din vreme in vreme si le-am pretuit adesea,ma gandesc sa le vada si cineva avizat si eventual sa spuna cateva cuvinte despre acest sa-i spunem >jurnal< Despre acest vechi prieten nu se mai stie nimic si cred ca prin asta imi fac o datorie de memorie!

1 poezii, 0 proze

Daniel Lăcătuș

• Daniel LĂCĂTUȘ. Născut pe 04 ianuarie 1988, în orașul Călan, județul Hunedoara. Jurnalist și scriitor, membru în Uniunea Scriitorilor din România. Absolvent al studiilor primare, gimnaziale şi liceale în orașul natal, licențiat în jurnalism la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Redactor-fondator al revistei de cultură și istorie Apel la memorie. Inițiator al proiectelor editoriale: Să ne cunoaștem istoria – Călan, care are ca obiectiv promovarea patrimoniului cultural, istoric, etnografic, natural şi turistic al zonei; Fețele durerii. Apel la memorie, care are ca obiectiv studierea și rememorarea prigoanei regimurilor totalitare împotriva românilor din toate categoriile sociale, cauzele și efectele oprimării constituite de instituțiile represive; N.K.V.D. în Republica Moldova, Securitatea în România. Bibliografie: - Literatura română. Dicționarul autorilor români contemporani, coordonator Alina Kristinka, Editura Arial, Ploiești, 2013, p. 156. - Județul Hunedoara: monografie,...

56 poezii, 0 proze

Nicolae Caratană

Poetul Nicolae Caratana s-a nascut la 23 ianuarie 1914 (data incerta) în localitatea Horopani din Macedonia - Grecia, situata între orasele Veria si Naoussa, de pe istorica artera de comunicatii Via Egnatia. Din informatiile pe care le-a obtinut de la bunicul in linie materna, era convins ca familia sa este originara din partea Albaniei si ca, ulterior, odata cu migratiile de populatie din Albania catre Macedonia centrala, s-au stabilit in localitatea Horopani, dupa ce mai intai, au locuit o perioada de timp si pe Muntele Viciu (o ramificatie a Muntelui Gramos). S-a nascut intr-o familie saraca. Tatal sau era muncitor forestier, lucra departe de casa. O perioada de timp a lucrat si in America. La varsta de opt ani, fara ghiozdan si rechizite s-a prezentat singur la scoala din sat, scoala cu predare in limba greaca. La inceput nu intelegea nimic, dar avand o memorie foarte buna a facut mari progrese in insusirea limbii grecesti si a cunostintelor elementare, in ultimii ani ajungand...

5 poezii, 0 proze

memorie

de CEZAR HAIURA

Contemporan cu iarba, nu pot să tot renasc, Tăcuți viței de aur mă calcă și mă pasc; Ascuns dibaci în ciobul îngust de clorofilă Predau algebra vieții stropit cu ploi de milă. Pitit după lingouri...

Memorie

de Iuliana Serban

Când trăiesc pașii tuturor celor care au trecut prin mine îi simt zbătându-se între pereții clepsidrei cu care m-a înconjurat spațiul liber de viață dintre mine și ei. Plouă cu gânduri prin...

Memorie

de Mariana Cardas

Pe cand tu dormi Vantul strecoara pe fereastra Fulgi din aripi de pasari. Îi las sa zaca in cercuri de argint perfect rotunjite in noaptea ce se vrea de catifea Le-am atins cu degetele ude și acestea...

Memorie

de Gabriel Nita

Caut doua maini mici, vesele: palmele tale care sa se inalte din spate prinzandu-mi brusc ochii, intunecandu-i. Si totodata luminandu-i in clipa aceea ce parca nu se termina in care ma intorc...

Memorie

de daniela micu

Femeia striga din coapsa bărbatului născându-se. Umbrele pruncilor sângerau completând omul obișnuit apoi liniște; iertată fiind plecarea pentru câteva suspine pe sub pămant. Ea- flamândă de confuzii...

memorie

de scripcariu alin

M-am tuns iubito. Am mai ucis un mit. A mai ramas privirea sa-mi tund, sa nu mai aud a ei traiectorie. M-am tuns iubito. Si iar am ucis. Si tot mi-a ramas rea multa memorie!

Memorie

de bogdan galanton

Cad pe sanii tai alune Clantanite-n colti de lupi, Sint aici, parca-s niciunde, Miere parca bag prin stupi. Si mi-e teama ca m-o prinde, Iar Craciunul care-a fost, Si m-or frige, aburinde, \"Poale-n...

Memorie

de Eugen Blăjan

Fânul cosit și ploaia de seară Miros a curat, ca odată, demult, Când veșnicia născută la țară Cânta în nopți albe cu un tragic tumult. Când vuiet, când foșnet, când o rană deschisă Dansau sub rafale...

Memorie

de Marcu Costel Claudiu

In zare se vede o pala de jar Ma cheama a jale... Pornesc (in zadar?) sa-mi dea indrumare. Si-mi sufla speranta ce respira chemare. Si ruperi de ganduri au dat apoi navala. Epitaf gravat pe cruce de...