"la blancheur" – 23931 rezultate
0.01 secundeMeilisearchprofa-la-liceu
Jurnalul unei profe de liceu
indemn-la-nesupunere
Îndemn la nesupunere
de Liviu Nanu
cronici_eliad
Cronici pentru evenimentele de la Casa Eliad
de Radu Herinean
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Maurice Carême
Maurice Carême est né le 12 mai 1899 à Wavre, d'un père peintre en bâtiment et d'une mère épicière, il a deux sœurs et deux frères. Il passe son enfance à Wavre. À 19 ans, il écrit ses premiers vers de lois inspirés par une amie d'enfance. Il devient instituteur de métier en 1918, tout en continuant à écrire comptines et poésies. Après une période de futurisme (1928-1932), il revient à une poésie simple à destination de la jeunesse. En 1937, le poète s'installe à Anderlecht (Belgique) où il passera le reste de sa vie. À partir de 1943, il se consacre pleinement à la littérature. Il habitera surtout, avenue Nelly-Melba, une maison dite « La Maison blanche » à Anderlecht, aujourd'hui Musée Maurice Carême. Il meurt le 13 janvier 1978 à 79 ans. Après s'être occupé de La Revue indépendante, Maurice Carême collabore à la revue Anthologie de Georges Linze puis entre à La Revue sincère (1922). Élu « Prince en poésie » au Café Procope à Paris en 1972 - une plaque commémorative apposée sur la...
26 poezii, 0 proze
Pierre-Jean Jouve
Pierre Jean Jouve (né à Arras le 11 octobre 1887, mort à Paris le 8 janvier 1976) est un écrivain, poète, romancier et critique français. Pierre Jean Jouve a eu plusieurs vies. Avant 1914, il est un des écrivains de l\'unanimisme, ce mouvement créé par Jules Romains, puis un membre actif du mouvement pacifiste animé par Romain Rolland pendant la Première Guerre mondiale. A partir de 1921, une profonde rupture a lieu grâce à sa seconde épouse, la psychanalyste Blanche Reverchon, traductrice de Freud (1923) et amie de Jacques Lacan. Elle fait de lui l\'un des premiers écrivains à affronter la psychanalyse et à montrer l\'importance de l\'inconscient dans la création artistique — et cela dès le milieu des années 1920. On peut citer parmi les œuvres de cette époque ses recueils de poèmes : Les Noces (1925-1931), Sueur de Sang (1933-1935), Matière céleste (1937), et ses romans : Le Monde désert (1927), Hécate (1928), Vagadu (1931), La...
1 poezii, 0 proze
Xu Zhimo
1896-1931 fiul unui bancher din Zheijiang studii de economie in Shanghai, Tianjin si statele Unite, apoi a urmat literele la Cambridge, Anglia. a facut traduceri din Tagore, Edgar Middleton, W. Blake A pierit la 19 noiembrie 1931 intr-un accident de avion. Volume de poezii: Poezii, Shi (1925); Frunze cazatoare, Luo ye
1 poezii, 0 proze
Lorenzo de Medici (zis il Magnifico)
1449-1492 Descendent al familiei de bancheri mecenați Medici, nepot al fondatorului Academiei neoplatonice din Florența, Cosimo, “Părintele Patriei”, fiu al lui Piero dei Medici și al Lucreziei Tornabuoni, Lorenzo de Medici, supranumit Magnificul, a moștenit mai mult de la bunic decât de la tată iscusința în conducerea treburilor de stat și receptivitatea față de artă și față de tot ce e frumos. De foarte tânăr a făcut studii cu iluștri învățați, împletind învățătura cu instruirea politică și călătoriile în peninsulă. După moartea tatălui său ajunge în fruntea statului florentin, pe care îl va conduce cu abilitate timp de 23 de ani. Acești ani constituie perioada cea mai strălucită din istoria Florenței pe care el a ridicat-o la nivelul de model al civilizației Renașterii și al culturii umaniste. Politician de geniu și diplomat neîntrecut, a fost totodată și un om de o vastă cultură și un mare protector al literaturii și artelor. De prețuirea și sprijinul său s-au bucurat cei mai mari...
2 poezii, 0 proze
Maram al - Masri
Maram al-Masri est née en 1962 à Lattaquié en Syrie, sur cette rive de la Méditerranée située à vingt milles marins à peine de l\'île de Cypris. Vivant à Paris depuis 1982, cette jeune Syrienne, après un premier livre publié en 1984 à Damas sous le titre \"Je te menace d\'une colombe blanche\", revient à la poésie avec \"Cerise rouge sur un carrelage blanc\", édité à Tunis par les éditions de L\'Or du Temps, en 1997, et salué par la critique des pays arabes. Le tout récent prix du Forum culturel libanais en France, auquel a participé le poète libanais Adonis et destiné à récompenser toute création littéraire arabe, lui a été attribué en mars 1998. D\'autre part, ce livre a été traduit en espagnol et en partie en anglais, en allemand, en Italien et en turc. Cette poésie est le cri étouffé et nu de la femme qui attend tout de l\'homme aimé. Cette revendication féminine bien éloignée de toute préoccupation hédoniste, n\'est pas non plus une nouvelle voix qui soulèverait la chape de plomb...
1 poezii, 0 proze
Michel Bataille
Michel Bataille, né le 25 mars 1926 à Paris et mort le 28 février 2008 à Clamart est un écrivain français. Il réalise des études d'architecture à l'Ecole nationale supérieure des Beaux-Arts. En 1947, il obtient le Prix Stendhal pour son premier roman Patrick. En 1950, après La Marche du soleil, il s'arrête d'écrire. Treize ans plus tard, il abandonne son métier d'architecte et se consacre à l'écriture. Patrick (1947) La Marche du soleil (1950) Cinq Jours d'automne (1963), adapté pour la télévision Le Feu du ciel (1964) Une pyramide sur la mer, qui obtient le Prix des Deux Magots (1965) La Ville des fous (1966) Un essai sur Gilles de Rais (1967); J'ai lu, n° A192, coll. « L'Aventure mystérieuse » L'Arbre de Noël (1967), Plume d'or du Figaro littéraire, grand succès de librairie puis de cinéma (ISBN 2266132415) Une colère blanche (1969) Le Cri dans le mur (Prix Jean Cocteau 1970) Les Jours meilleurs (1973), Prix des Maisons de la Presse en 1974 (document) Cendres sur la mer (1975).
1 poezii, 0 proze
la ce bun?
Sut insetat de iubire,u râdetzi prieteni...
1 poezii, 0 proze
poate nu mai pot sa-l readuc la fforma initiala
La arderea hanului Sf Gheorghe din Bucuresti Sfantu Gheorghe, acest han mare Era mai bine sa nu fi fost Decat s-aduca la fiecare Nadejdi desarte de adapost. Ce pote zidul! Ce pote omul! Dupa cuvantul proorocesc: Cand o cetate n-o pazi Domnul Desarta li-i truda cati o pazesc.
4 poezii, 0 proze
Jean de La Bruyère
He was born in Paris, not, as was once thought, at Dourdan (in today's Essonne département) in 1645. His family was middle class, and his reference to a certain Geoffroy de La Bruyère, a crusader, is only a satirical illustration of a method of self-ennoblement common in France as in some other countries. Indeed he himself always signed the name Delabruyère in one word, as evidence of this. He could trace his family back at least as far as his great-grandfather, who had been a strong Leaguer. La Bruyère's own father was controller general of finance to the Hôtel de Ville. The son was educated by the Oratorians and at the University of Orléans; he was called to the bar, and in 1673 bought a post in the revenue department at Caen, which gave him status and an income. His predecessor in the post was a relation of Jacques Benigne Bossuet, and it is thought that the transaction was the cause of La Bruyère's introduction to the great orator Bossuet, who from the date of his own...
3 poezii, 0 proze
Cristian La secret
Nascut 1975 AC - inca traiesc
4 poezii, 0 proze
Femme en herbe
de Ela Victoria Luca
joyeux soleil vesel soare infernale chaleur arsita infernala femme en herbe cherchant femeie in iarba cautind les fruits de la passion fructele pasiunii toujours perdue pierduta mereu parmi les...
scrisori
de bianca marcovici
Scrisoare pentru poetul ideal Uneori îmi pun blacheuri la pantofii noi Să-ncerc să mă iei în seamă cu puțin zgomot Liniștea obosește trebuie să zumzăie ceva în surdină Să-ți aminesc, inteligența unei...
după 15 ani de Israel
de bianca marcovici
după 15 ani de Israel bilanț da, mi-am pus reflectorul în ochi să nu-mi mai facă nimeni rău. singură sa descopăr răul ... să nu pot plânge când mă ustură ochii să nu recunosc cei 15 ani de rotire, de...
Dacă se argintează bine oglinda
de Maria Elena Chindea
își autentifică minunea prin mine iia de borangic a zilei pulsul inimii învârte sefirele de la dreapta la stânga mereu de la dreapta se deschide portalul cosmic las în urmă genunile în curs de...
plăcerea de a fi
de Ottilia Ardeleanu
sunt ceea ce vedeți alb spumă vioiciune tremurul aerului surprins de crupa de lumină o coamă de ceață ștergând lentilele voastre cizmele cu blăniță și blacheuri să m-auziți când alerg sfârâind pe...
Calul lui Doja, tractorul lui Spek și veriga lipsă
de Dușan Baiski
Spek junior din Satu Nou avea un tractor pe nume Doja. Cum nimic pe lume nu e chiar întâmplător, nici numele acestei mașinării nu era deloc întâmplător. Spek tatăl, un „jidan împuțit“, cum îi spuneau...
