"infinitul din gropi" – 14941 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
VNVasilcovschi Nicole
Fiecare pas reprezintă infinitul din mine, iar pașii tăi mă reprezintă cu fiecare petală ruptă de vise...
33 poezii, 0 proze
MMarian
Suflet liber si necomplexat, traind in afara timpului si spatiului, s-a hotarit intr-un moment de nebuie sa traiasca insemnatatea binelui si raului, supunindu-se gravitatiei si legilor timpului, descoperind infinitul din nou prin dragoste.
3 poezii, 0 proze
MRMihaela Rascu
Uneori, am impresia că fluturii se zbat înăuntrul sufletului meu, nerăbdători să iasă pentru a întâlni lumina. Câte unul reușește să își ia zborul către univers. Fiecare carte care se naște din infinitul meu interior, poartă între pagini un vis de fluture.
214 poezii, 0 proze
Feru Emilia
Trandafirul tainic de Feru Emilia Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Ce mi-au pătruns în inimă și în ființa-mi toată. Cine știe dacă nu parfumul M-a făcut să tresar ca dintr-un somn de moarte, Cine știe dacă nu mormântul Mi s-a deschis ziua în amiaza mare? Și soarele orbit de a sa strălucire Vrea să-i facă loc prin umbra deasă Și, lăsând în urma ei doar iubire- Razele de aur ce o înconjoară. Albul petalelor îmi dau iar aripi Să zbor, să fug în lumea mare Și ca un transcendent al nemuririi Un înger sfânt îmi dă crezare. O lacrimă ce din adâncuri iese Ca un izvor senin al veșniciei Se prelinge lin printre petale Și curge ușor crescându-mi aripi… Plutind în seninătatea măreției Petalele ca o volbură limpede zboară Și-n calea lungă, dură a vegherii Infinitul dragostei o împrospătează. Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Speranță,...
8 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
MRmoisoaie razvan
Acum am inceput sa vad demoni in ceata Sa ii aud cum imi soptesc : "Renunta la viata!" Dar niciodata nu o sa renut la ea, Voi continua sa lupt pana voi ceda. O sa continui sa traiesc Si o sa dobor demonii ce stau si ma pandesc Precum o cioara Din intunericul infinit si satanic numit. Ceata am vazut si penele unui inger doborat Caci am fost printre putinii ingeri Ce pe diavol l-au infruntat. Mi s-a parut ciudat la inceput... Dar apoi am inteles.... Scrisul "Deschis NON-STOP" de pe poarta de la intrarea in iad... Era pentru sufletele invinse si ispitite de pacat, Care odata ajunse acolo sunt precum Frunzele ce cad pe pamantul inegrit Blestemate sa moara putrezite.... Rar mai apare o raza de speranta Care pare sa puna capat Demonilor ce ma pandeau etern Si care in suflet imi provocau un freamat Dar nu sunt indeajuns de puternic Sa ii infrunt de unul singur. Stand in intuneric neajutorat aAsteptandu-mi sufletul ce mi-a cazut in pacat Sperand ca imi va da puterea Si sa-mi implinesc menirea...
1 poezii, 0 proze
DADancu Andreea-Diana
Am putut vreodată să aleg între a mă îndrepta către interior sau exterior? Am putut atunci, albă și nepăcătoasă, să-ți reintru în uter, Mamă? M-am încuiat pentru prima oară în propria-mi piele și apoi în pereți și granițe de timp și spatiu. Nu sunt decât omul-țestoasă, care, în ciuda zecilor de învelișuri de piele sau piatră... se teme. Ce pradă usoară. Țestoasă fiind, mă târăsc către mare. Marea de oameni - să mă înghită, să mă cuprindă, să mă înece. Căci în albastrul chipurilor, în albastrul mării mascate elegant pentru balul omenirii, zace negrul smoalei în care-mi odihnesc membrele. O să mă reproduc, asemeni reptilei leneșe pe care o reprezint printre voi, și apoi o să-mi depun ouăle minții sub nisip, ascunzându-le de vulturi. Imediat după, mă voi întoarce să mor pe propria-mi plajă de idei, știind că nu le voi mai vedea... niciodată. Sub piele și carapace - din noiembrie '88.
8 poezii, 0 proze
Crina
eu sunt adancul infinitului..nascuta pe un taram al urei din prea multa dragoste..sunt abisul neantului ce se scurge incet ca nisipul din clepsidra..si iar o iau de la capat....
2 poezii, 0 proze
SCsamuel cezar
DOAR EU...UN ATOM NEDESLUSIT DIN COMPONENTA VALTORILOR INFINITULUI...
2 poezii, 0 proze
Adrian Vancica
Acolo Acolo unde nu era nicio speranta, acolo unde nu era NIMIC Eu am sadit un strop din mine, si am intrins aripi spre INFINIT. Acolo in pustiul inefabil, in care nici-un vis nu a AJUNS Dilema metafizica a lumii, indescriptibil jalea m-a PATRUNS. Acolo unde stancile au nume, acolo unde nu-i pacat sa CREZI Acolo unde spaimele sunt zane, acolo te gasesti si-apoi te PIERZI In labirintul iluziei desarte, se nasc in voie ale lumi PLACERI Pentru ca eu sa pastoresc in voie, dilemele-ti de maine si de IERI. Acolo unde viata nu-i perfida, acolo unde mortii isi ZAMBESC Printre nisipuri miscatoare, te caut in zadar si-ti spun ca te IUBESC Acolo nu e timp de amagiri desarte, acolo nu a fost NIMIC Eu, ANONIMUL serilor de basm, din tine ma cobor si ma RIDIC!
1 poezii, 0 proze
infinitul din gropi
de Marius Bartiș
Experții, ce ne conduc țara, Ar compromite și Sahara; Și-n mai puțin de-o săptămână Nisipul...s-ar da pe sub mână!
Puntea nevăzută
de chirescu manuela catalina
Am mers o viață, sprijinind un gând, Că dincolo de noapte, cerul nu e gol, Că pașii mei, în noapte rătăcind, Desenează drumuri pe un sul de rol, Țesut de-un Sine veșnic călător, Ori poate doar un vis...
gropile comune nu au nimic comun cu iubirea
de Calotescu Tudor Gheorghe
niciun război nu este sfânt oricâte cruci ne-am face înainte să ucidem cum să vrea dumnezeu să-și impună iubirea prin sabie de ce să îngân cu durere rugăciuni sub un altar de spini când aș putea...
Amarul din dulce
de Stoica Nicolae Ciprian
O dulce…hm…moarte Am vrut să merg azi, dar nu am putut decât să fug. Picioarele îmi spuneau ceva ciudat, vorbeau o limbă a lor. Am vrut să mă așez și să privesc pentru o secundă lucrurile mai clar,...
Not finished yet
de Florin Draghici
Se sparge aerul din jur cazând însusi în sine Si cosmosul de-un astru se mai tine Un ultim martor obosit a tot ce-a fost odata Când infinitul fu copil cu soarta-i minunata Când cântece de îngeri...
Mai sucit decât mine, vântul
de Silviu Somesanu
Sap în noapte gropi pentru fluturi, un praf de lumină le rămâne pe aripi, aerul miroase a zbor ucis. și tonalitățile de culoare se destramă. Păstrez ca o fluturare prin stomac semnul de iubire pe...
„Pro” și „non”
de razvan rachieriu
1.Neînțelesul se extinde din interiorul omului răvășit de angoase către exterior, deformând realitatea deschisă ochilor ca o panoramă de imagini cu sursa în intelectul ce obiectivează. 2.Nonvăzul...
cărări de lumină speriate se amestecă zodii
de Calotescu Tudor Gheorghe
într-un fel sub fiecare stea este un alt cer iar zeii privesc neputincioși cum olimpul se face nisip sub valul gândurilor cresc lumi noi din sânge albastru prin vene translucide iar inimile svâcnesc...
Cromosfera unei agrafe cu fluturi
de Adriana Marilena Stroilescu
Ma plimb cu memorie de server prin ochii unei zorele dintr-o dimineata de ieri cand inca mai eram in bratele tale. Un caine latra inversunat la ziua de azi pe trotuarul unui Bucuresti plin de gropi...
Cosmar caduc
de razvan rachieriu
Coșmarul se plimbă pe străzi în cârje de imagini diforme, Se strecoară în minți necontrolate, seci și distruge visul diurn, Modelează materia rațiunii într-un concept bolnav pictat în avortoni de...