"imperială" – 2603 rezultate
0.01 secundeMeilisearchAzarie
CRONICA LUI AZARIE Din aceeasi scoala istoriografica face parte si calugarul Azarie, caruia i se atribuie o cronica scrisa din porunca domnitorului Petru Schiopul. Textul acestei cronici a fost gasit de catre I.Bogdan intr-un manuscris din secolul XVI-XVII, in Biblioteca Imperiala din Petersburg. Intreaga cronica romaneasca are titlul Povestire in scurt despre domnii Moldovei si se imparte in urmatoarele parti: 1. Cea mai completa redactie a Cronicii de la Putna. 2. Cronica lui Macarie pina la 1551. 3. Cronica scrisa de catre calugarul Azarie, ce cuprinde date din istoria Moldovei de la 1551 pina la 1574. Aceste trei parti din manuscrisul rusesc cuprind intreaga istorie a Moldovei, de la intemeierea ei si pina la anul 1574. Cu privire la viata lui Azarie nu se cunoaste nimic. Se stie numai ca el a fost calugar in Moldova, de unde provine si manuscrisul din Biblioteca Imperiala din Petersburg, ca el considera ucenic nemernic al cronicarului Macarie. El avu insarcinarea din partea...
0 poezii, 0 proze
Kamo no Chomei
Kamo no Chomei- poet, critic și eseist de origine japoneză- a trăit în perioada de tranziție de le epoca Heian la peioada Kamakura. S-a născut într-o familie de preoți șintoiști, în Kyoto. Și-a început cariera de poet la curtea imperială. A fost numit de împăratul Go-Toba membru al Inaltului Birou de Poezie (Wakadoro), unde a excelat ca estetician și critic literar. In anul 1204 a devenit preot budist și s-a retras în muntele Ohara, iar în 1208 s-a mutat în muntele Hino (lângă Uji, la sud de Kyoto). Chomei și-a definit idealul de pustnic în lucrarea sa “Hojoki” (Insemnări din coliba mea, 1212), un “zuihitsu” (însemnări la întâmplare) care a devenit lucrare de referință în literatura japoneză. Opere: se remarcă în antologia Shin Kokinshu și în alte antologii imperiale Culegerea de versuri Kamo no Chomei Shu (1181) Mumyosho (Insemnări fără căpătâi, 1211) Hojoki (Insemnări din coliba mea, 1212)
1 poezii, 0 proze
Fujiwara no Teika
Fujiwara no Teika (1169-1241) Fiul lui Fujiwara no Skunzei, Teika a fost cel mai mare literat al vremii sale. Poet cu un florilegiu propriu, critic literar de mare prestigiu, prozator și autorul câtorva antologii celebre: -Shinkokinshu (Nouă culegere de poezii din trecut și de azi) întocmită în 1201-1206 împreună cu alții, la îndemnul fostului împărat Go-Toba, -Shinchokusenshu (Nouă culegere imperială), la cererea fostului împărat Go-Horikawa, terminată în 1234, pentru care a scris și o prefață japoneză; -Kindai Shuka (Cele mai bune poezii ale vremii noastre), o selecție de 83 tanka ș. a. A ocupat funcții înalte la curte făcând parte din juriul multor concursuri imperiale.
1 poezii, 0 proze
YKYi Sang (Haekyong Kim)
Haekyong Kim, mai bine cunoscut sub pseudonimul de Yi Sang, a murit in Spitalul Imperial din Tokio in 1937, unde a fost depus cu reale probleme de sanatate de catre autoritatile japoneze, in urma tratamentului vitreg pe care acesta l-a experimentat in inchisoare Scrieri: \"Doce de diciembre\" (\"12 decembrie\")(1931)- nuvela autobiografica \"Flores de fuego\" (\"Florile focului\")(1936-37 - o serie de poeme experimentale magnifice.
4 poezii, 0 proze
CCSF
Ce înseamnă a te scrie într-o biografie? Nu e nimic altceva decât a-ți resemna trecutul, a semna un contract, oarecum, declarându-l - pe el, trecutul - trecut. Ce-a fost a fost și așa a fost, zică-se. Scrisul, ca pasiune, nu a trăit decat în mod temporal în mine. Nu am cunoscut încă atemporalitatea acestui amor. E greu, sincer, fiindcă nu le este multora "la'ndemână". Pentru asta e nevoie de ceva mai mult. Din punct de vedere lumesc, sunt absolvent al liceului Nikolaus Lenau și am pus de-un BSc de la Imperial College London în studiile management-ului aplicat. De când scriu, am dat cu condeiul pe la mai multe competiții, agățând pe ici, pe colo câte o remarcă mai amiabilă și câte un premiu. Dintre cele trei graiuri principale în care sunt fluent, le iubesc pe toate pentru ceea ce îmi oferă: româna o ironie tandră, germana un cinism flegmatic/contemplativ și engleza un sarcasm copilăresc. Cuvinte rotunde, dar presărate cu bune intenții, ca tot în lume.
39 poezii, 0 proze
FQFrancisco de Quevedo
Francisco Gómez de Quevedo y Santibáñez Villegas (Francisco de Quevedo) (n. 14 septembrie 1580, Madrid - d. 8 septembrie 1645, Villanueva de los Infantes, Ciudad Real) a fost un scriitor aparținând „Secolului de aur” al literaturii spaniole. Născut într-o familie aparținând micii nobilimi (originare din Cantabria), copilăria lui Quevedo s-a petrecut la Curte, înconjurat de nobili și alte persoane importante, deoarece părinții săi dețineau funcții importante în palat. Tatăl său, Francisco Gómez de Quevedo, era secretarul prințesei Maria, soția lui Maximilian de Germania, în timp ce mama sa, María de Santibáñez, era servitoarea de încredere a reginei. Quevedo, deși supradotat, avea mai multe defecte fizice care aveau să-i influențeze viața și opera : avea picioarele strâmbe și mergea șchiop, era supraponderal și cu grave probleme de vedere. Rămas orfan la șase ani, s-a refugiat în cărți la Colegiul Imperial al Companiei lui Iisus din Madrid. În 1596 se înscrie la Universitatea...
2 poezii, 0 proze
JDJovan Duèiæ
Născut la Trebinje, în Herțegovina, Jovan Duèiæ este unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai simbolismului sârb și ai poeziei sârbe în general. Începând cu anul 1907, scriitorul ocupă mai multe funcții diplomatice, cea mai importantă fiind aceea de ambasador al țării sale la București, în 1937. Între anii 1937 și 1939 au și apărut, de altfel, în traducere românească, trei dintre cărțile scriitorului. A murit în 1943, în Ilinois, SUA, unde a trăit, în exil, după anul 1941. Jovan Duèiæ s scris o poezie de o muzicalitate melancolică și gravă, străbătută de neliniști metafizice și de sentimentul morții. Încărcată de sensuri profunde și dominată de o atmosferă de penumbră și taină, lirica lui are ca teme preferate natura, misterul existenței, efemeritatea vieții și singurătatea umană. Volume mai importante: ,,Poemele soarelui\'\' - 1929 ,,Poemele dragostei și ale morții\'\' - 1929 ,,Sonete imperiale\'\' - 1930 ,,Cetăți și himere\'\' - 1930 ,,Legende albastre\'\' - 1930 ,,Comoara...
3 poezii, 0 proze
Tristan Corbière
Édouard-Joachim Corbière (pseudonim: Tristan Corbière, n. 18 iulie 1845 - d. 1 martie 1875) a fost un poet francez. Prin căutările sale formale, (a folosit printre primii dicteul automat, sau mai bine spus o formă ce anticipează dicteul automat) este considerat precursor al liricii moderne. * Édouard-Joachim Corbière, dit Tristan Corbière, né le 18 juillet 1845 au manoir de Coat-Congar à Morlaix (Finistère) et mort le 1er mars 1875 à Morlaix, est un poète français. Il est né de l'union d'Édouard Corbière et d'Angélique Aspasie Puyo que 33 ans séparent : à sa naissance, son père est âgé de 52 ans, et sa mère de 19. Après une enfance passée sans histoire dans le manoir du Launay, Tristan est envoyé à l'âge de 14 ans en pension au lycée impérial de Saint-Brieuc. C'est à cette époque qu'il commence à souffrir du rhumatisme articulaire qui lui gâchera l'existence et qui aura raison de lui. Son état de santé...
9 poezii, 0 proze
VGVasili Grossman
Vasili Grossman s-a născut la 12 decembrie 1905 în localitatea Berdicev din Imperiul Rus. Aparține unei familii de intelectuali evrei. A absolvit Facultatea de Chimie la Universitatea din Moscova.A lucrat timp de trei ani ca inginer chimist la o mină din Donbas, apoi ca asistent chimist la Institutul regional de patologie și igiena muncii, ca asistent la Catedra de chimie generală din cadrul Institutului de Medicină din Stalinsk. A fost și corespondent de război. Printre cele mai importante opere ale sale enumerăm: romanul "Viață și destin" ("Jizni i sudiba"), volumul de nuvele "Iadul din Treblinski", trilogia de povestiri "Stepan Kolciughin"etc. Autorul a încetat din viață la 14 septembrie 1964, la Moscova. Scriitorul a murit in 1964, dupa ce romanul sau "Viata si destin" a fost "arestat" de KGB; dar, ca prin minune, au "scapat" o dactilograma si chiar un manuscris; romanul a aparut in Occident in original si in traduceri, iar pe pamant rusesc abia in 1988. Tot asa, povestirea "Panta...
1 poezii, 0 proze
Genghis Khan
Genghis Khan (1162-1227) a fost un lider militar și politician mongol care a fondat Imperiul Mongol, unul dintre cele mai mari imperii din istorie. Născut într-un trib mongol din nordul Asiei, Genghis Khan a început să unifice triburile mongole sub conducerea sa în anii 1206. A condus invazii victorioase în China, Persia și Europa de Est, extinzând puterea Imperiului Mongol până la granițele sale moderne. Genghis Khan a introdus un sistem administrativ eficient și a permis libertate religioasă, creând un mediu propice pentru comerț și dezvoltare culturală. El a murit în 1227 în timpul unei campanii militare în China. Moștenirea lui Genghis Khan include extinderea și consolidarea Imperiului Mongol, dar și reputația sa ca un lider temut și fără milă.
1 poezii, 0 proze
imperială
de silvia caloianu
înre noi a fost o singurătate specială un cal nărăvaş cu pielea sclipitoare subţire prin care ca într-un cub de cristal se vedea proiecţia anotimpului peste lucruri şi evenimente ne constituia ne...
Opus pentru pian și iarnă imperială
de Ela Victoria Luca
sunt ascunsă în frigul din tine rup două crengi de mesteacăn sculptez o candelă iar tu tu treci pe lângă ea așa cum ai trecut prin iarbă cu ochii închiși de o altă poveste ieșind din tine să mă...
Spre China din Mogoșoaia-42
de viorel gongu
Spre China din Mogoșoaia-42 Turul orașului în imperială Ne-am trezit la ora 7.00, ne-am întâlnit în holul de la recepție, am mâncat și am primit câte un pachet cu hrană rece pentru masa de prânz. La...
***
de Nicolae N.Negulescu
Ochiul tau incremenit incearca sa ma opreasca dar eu iti aduc vietile intr-o caleasca imperiala trasa de inimile planetelor. Dau sufletului in care traiesti picatura slavei de sange misterios;...
Masteranzii
de Maria Elena Chindea
când vor să-mi măsoare întunericul ambasadorii întâmplării de-a fi poartă togă imperială sterilizați de emoții adună obstinați urmele pașilor cu plasa de vânturi întind elipsele galaxiilor din piele...
Revelație
de Alexandru Sitar
Am deschis ochii și erai acolo… Te lăfăiai Pe inima mea Ca pe o largă sofa imperială Trupul îți aburea metaforic Aidoma primei cafele a zilei Iar între buze Îți răsărea un crin sângeriu Mirosind a...
de nu m-aș fi trezit
de iulian cimpoeșu
în dimineața aia când pleoapele-mi răvășite refuzau să elibereze lumina din întuneric când visele abia își dezmorțeau picioarele prin imperiala tristețe a munților parcă de prin satul copilăriei mele...
Casa cu îngeri
de Ghinea Nouras Cristian
Ieși de sub arcada scundă a barului de cartier, afișând solemnitatea imperială a unui mandarin. Cu mișcări lente, măsurate, își aprinse o țigară cârnă, găsită prin fund de buzunare. Trase primul fum...
e ora unui întuneric parțial
de Silvia Goteanschii
intru în bărbat să văd cu ochii mei cum se manifestă eclipsa în întunericul acesta sunt de o frumusețe imperială pășesc pe marginea umbrei când ne vom îmbrățișa eu cu ea nu voi mai avea nevoie de...
ARTA CA O UMILINÞÃ-N SURDINÃ
de Tudor Negoescu
Sînt carne roasă de talazul tău,artă, la hotarul de est,în calea tristeții, o poartă spartă…. Sînt un mîl metafizic din care-au fugit crinii c-o detașare imperială, îmi plîng umilința-n surdină și-mi...