"halba cu fantome și bilete dus-întors" – 1807 rezultate
0.03 secundeMeilisearchSzasz Emeric
Declaratie de dragoste E ziua ta calendarul ca o amendă nimic schimbat Doamne ajută!copiii si sănătate același chimir rate rulante nu nu vreau să ieșim mai cîrpim risipa și desfată-te acum măcar după douăzeci de ani cu o halcă de hatîr ce-o fi:un chilipir o mărunțime -ancoră mocnitelor valuri aride Alt an egal ritual: îmi fac mea culpa deși palmele-mi curg rîu inflație pe milostivi-ți sîni nu le știu măsura nici atît la chiloți ștrampi pantofi etîcî așa că te rog reverberează plenar andante andante fosnet al ierburilor necosite-n extaze la tocita ofrandă a simetrice roze Și ce-ți doresc? Ce gingaș tupeu! din bolovan nu iscă stele poezia mea pecum mersul pe jos știu si eu așa la prima strigare La nesfîrșit siamezi să mulgem zorii și molcoma datina matinală: cafeaua cu caimac cescuță de vitrină farfurioară linguriță de argint invariabila rugăminte mai tare si mai amară
4 poezii, 0 proze
Eduard Keyserling
Scriitor germano-baltic de limbă germană, unchiul filosofului Hermann Keyserling. Contele Eduard von Keyserling se naște într-o familie nobilă germană ce se instalează la marginele Imperiului Prusac și a Imperiul Rus în regiunea Curlanda. Keyserling studiază dreptul,filosofia și istoria artei. Se îndepărtează de mediul său social și pleacă în Austria. Ajuns la München în 1875 participă la viața cercurilor literare și artistice. Unde se cunoaște cu Max Halbe, Ludwig Thoma, Frank Wedekind. Se îmbolnăvește de sifilis, suferă de paralizie și își pierde vederea, moare la München în 1918. Primele sale opere sunt marcate de naturalism, pentru a evolua înspre o proză de factură impresionistă. Romanele sale au drept cadru Curlanda și pădurile sale, iar ca decor societatea aristocrației prusace care a guvernat această regiune până la începutul secolului XX. Narațiunea lui Keyserling se prin eleganța și subtilitatea stilului.Atmosfera prevalentă a romanelor sale este aceea a decadenței...
1 poezii, 0 proze
TDTraian Dorz
Literatura sensibilitatii religioase românesti a avut în poetul Traian Dorz una din vocile sale de o expresie cu totul aparte, am putea spune unica, prin profunzimea trairii religioase. Poetul a vazut lumina zilei în noaptea de Craciun a anului 1914, în catunul Râturi (azi Livada Beiusului) din comuna Mizies, judetul Bihor, în apropiere de Beius. Parintii sai, Constantin si Maria, erau buni gospodari si crestini respectati în sat pentru cinstea si vrednicia lor. Era unicul copil la parinti si, bineînteles, acestia voiau sa-l vada ajungând un bun gospodar la casa lui si un sprijin de nadejde la batrânete. Baiatul însa se simtea nascut pentru altceva, mai bun. Iubea cartea, citise tot ce era de citit în micuta biblioteca a scolii primare si în aceea a bunului sau învatator, Savu Halbac. Dar, tocmai acum, la terminarea celor sapte clase, a intervenit ceva, un eveniment-cheie, în viata copilului Traian Dorz, care i-a schimbat traiectoria existentei sale. La examenul de încheiere a celor...
45 poezii, 0 proze
LSLiviu Ioan Stoiciu
de completat Fișa biobibliografică Liviu Ioan Stoiciu s-a născut la 19 februarie 1950, în comuna Dumbrava Roșie (Canton CFR) -– Piatra Neamț. Prenumele tatălui: Ioan. Copilărie la Cantonul 248 – Halta CFR Adjudu Vechi (la 2 kilometri de comuna Adjudu Vechi și la 4 kilometri de orașul Adjud), mutat cu părinții aici din 1951 (în acest an, pe 21 iunie, îi va muri mama, Ioana Sandu; după recăsătoria tatălui, va fi crescut de mama adoptivă, Elena Berescu și va avea un frate și trei surori). Școala primară și elementară (până în clasa a VI-a), în comuna Adjudu Vechi. Adolescență (începând cu clasa a VII-a) la Adjud, regiunea Bacău / județul Vrancea. Absolvent Liceu teoretic (diplomă bacalaureat umanistică) Adjud, promoția 1967 (în anul 2000 i-a fost acordată diploma de “Cetățean de Onoare al orașului Adjud”). Studii superioare – filologie și filozofie (anual întrerupte ; 1967/1968 – Baia Mare și între anii 1971 și 1975, cu absențe – București, și cu un an de studiu pierdut – Cluj, inclusiv...
5 poezii, 0 proze
halba cu fantome și bilete dus-întors
de Vasile Munteanu
nu mi-a fost dat să parcurg traseul major așa că mi-a trecut prin cap să cobor la piramide lângă marele zid chinezesc sau la întâmplare în ultima cârciumă cu bere la halbă de pe strada mare dar...
Dorință împlinită
de ovidiu cristian dinica
Pentru Mircea, tânărul venit din Dor Mărunt, defilarea se sfârșise în scuarul orașului, acolo unde mulțimea încă vibra ca un stup tulburat. Uralele îi răsunau în urechi ca niște colți de lupi care...
dictatorul și immanuel kant
de Cătălin Al DOAMNEI
singurul intelectual din oraș a fost profesorul meu ceilalți erau simpli funcționari mai mult răi decât buni de multe ori își desfășurau memoria de animal hămesit pe asfalt ori pe firmele blocurilor...
Trompeta fără muștiuc
de petre bucinschi
Trompeta fără muștiuc Mă sprijin cu coatele pe capacul unui sicriu nu știu ce este închis în el ar putea fi fantoma poetului din mine, ori iluzia femeii pe care o iubesc în mâna stângă țin o coală...
Maigret și fantoma
de Georges Simenon
Capitolul 1 CIUDATELE NOPÞI ALE INSPECTORULUI LOGNON ȘI INFIRMITÃÞILE SOLANGEI Era puțin după ora unu când, în noaptea aceea, lumina se stinse în biroul lui Maigret. Cu ochii umflați de oboseală,...
fantome
de Ștefan Petrea
citesc pe karl may indienii morți îmi intră prin ochi în suflet scalpurile lor îmi atîrnă la brîu. pe veșnicele plaiuri de vînătoare ale sufletului meu mai sunt și alți morți ce au supraviețuit...
Ultima întâlnire de dragoste
de Grig Salvan
Stau cu prietenul meu Radu la umbra bătrânului castan a cărui coroană regală protejează terasa de la localul Cristinei și sorbim alene berea din halbele reci, aburite. - Am auzit că ai făcut pe...
Trenul insomniei
de Alexandru Corneliu ENEA
Patul meu – o haltă noaptea pentru trenul insomniilor care oprește, scârțâind frânele, lângă perna mea. Am mereu un compartiment rezervat și călătoresc fără destinație certă. Pe fereastră văd minute...
Poezie și tipografii dezafectate
de Alexandru Ionașcu
Sfârșitul lui noiembrie a însemnat zile friguroase și nopți geroase. În unele seri de duminică se întâmplă să plouă neîntrerupt. Asta nu poate însemna decât o seară perfectă pentru a merge la un...
ghimpi de cactus
de Cristina-Monica Moldoveanu
între mine și ceilalți fug trenuri fără nicio haltă permisă plutesc corăbii fantomă într-un deșert cu cactuși înalți lanțuri de ocnaș mi-au ruginit în palmă spre asfințit sunt ca o cărămidă veche...
arhitectura perfectă a somnului
de emilian valeriu pal
despre compresii și marșuri de noapte mă băieți vouă nu vă e dor să simțiți gustul puței? nu vă e dor să simțiți orice gust? voi ziceți că femeile sunt cele mai mari curve pe dracu voi sunteți bă...
Astratul crizei
de Ina Simona Cirlan
Lică: Ce ne facem, omule, cu criza asta? Nae: Ete! Începi și tu? Te-a plătit careva să suni goarna? L.: Nu, Năică, da’, au declarat ăștia criză. Ce, n-ai auzit? N.: Păi? Asta-i greu? Uite! (se scoală...
în absența porumbeilor
de Leonard Ancuta
uimitor lucru că te poți bizui pe senzații străine cum se întîmplă în momentul în care treci un soare micuț din gură în gură și pui un nume simplu acestei chestii și mai ciudat e că poți pune același...
Principiul atotstăpânitor. Impozit pe prostie
de george geafir
După o zi grea, aproape epuizantă, omul se lăsă moale pe scaun pentru a-și face ordine în gândurile ce-l năpădeau de-a valma și parcă-i amorțeau creierul. Spre deosebire de alții ca el, omul nostru...
Intoarcerea in timp
de Ionel Teodoreanu
A ramas Cutu-Butu, hoinarul, care a crescut pe uliti, venind doara din cand in cand la mama lui. Nimeni n-ar putea spune cum a iesit din maruntica, buna, alba si-nteleapta Blansa, bezmeticul de...
proiecție cu umbra. fantoma unui tren
de Vasile Munteanu
latră cățeii mâțe-mpuiază un singur pește sare-n iaz atât de clar că-mi crapă geamul luăm lumea-n cap peste pervaz doar ulițele ne mai leagă umbletul șui fără șiret simple-ncălțări care ne poartă sub...