"greutăți pentru depășit" – 5798 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
YKYasunari Kawabata
Yasunari Kawabata (14 iunie 1899 - 16 aprilie 1972) a fost un prozator japonez a cărui operă, scrisă într-un stil plin de lirism și subtilitate, i-a adus premiul Nobel pentru literatură în 1968. A fost primul japonez și al treilea asiatic (după Rabindranath Tagore și Șemuel Iosef Agnon), care a câstigat acest premiu. Scrierile lui Kawabata conțin un spațiu epic gol, non-acțiune și o reducere extremă a problematicii la câteva date, favorizând deplasarea centrului de greutate spre episod și detaliu. Kawabata povestește pe o linie unică, pe un singur plan, în care evenimentele sunt nivelate sub raport valoric, iar un conflict propriu-zis nu se constituie. Elementul-cheie, momentul-surpriză lipsesc, deși o tensiune difuz răspândită în text pare să le cheme. Yasunari Kawabata a fost fiul unui om cultivat. Deoarece a rămas singur la vârsta de trei ani, a fost crescut de bunici, dar a fost separat de singura lui soră. Evenimentele tragice din copilăria lui Kawabata continuă prin moartea...
0 poezii, 0 proze
ICIna Simona Cirlan
Născută între iarnă și toamnă, între zi și noapte, pendulez mereu. De aici și dificultatea de a încropi o biografie. Nu am făcut nimic din ceea ce ar fi trebuit probabil să fac. Am avut însă șansa de a primi pe cărările sufletului, oameni minunați care mi-au deschis Uși înainte de a bate. Așa se face că, am început să public în cîteva reviste și pe diverse site-uri literare. Mi s-a întâmplat chiar un merituos loc trei la un concurs de proză scurtă desfășurat la Onești. Unul dintre criterii se referea la vârstă, păcat, dacă s-ar fi pus în discuție criteriul greutății poate aș fi înhățat premiul al doilea. Dacă mi se mai întâmplă vreo minune,în afară de faptul că trăiesc, promit să refac biografia. Nu mă iau niciodată în serios pentru că am învățat atât de târziu să râd. inacirlan@yahoo.com Pe varfuri printre blogarii: http://www.scaietina.com/
84 poezii, 0 proze
SEMENESCU MARIA_ELENA
M-am nascut intr-un inceput de primavara ... Cand natura cauta nuantele de verde pe care sa le puna in frunze si in iarba si in ochii fetelor indragostite ; Cand gazele invatau dansuri noi in ritmuri free style; Cand pe ramurile ciresilor din gradina mea bulgari mari de flori albe isi lasau greutatea pentru a aseza pe fruntea mamei diademe... M-am nascut frematand de dorinta de a reaprinde in oameni focul lui Prometeu, de a sublima esente de suflet lasandu-le pe interfata dintre lumi . Am primit de la ursitoare in dar iubirea si incerc s-o las mostenire...
21 poezii, 0 proze
Craciunescu Sorin
Un fir de nisip pe o plaja, care incearca sa fie cat mai aproape de lumina soarelui. Iar pentru aceasta mii de fire de nisip suporta pe umerii lor greutatea aspiratiilor mele de a ma metamorfoza cat mai repede intr-un graunte de siliciu.
3 poezii, 0 proze
JOJon Oskar
Jon Oskar (1921 - ...) Născut în 1921. pasionat de muzică, a funcționat un timp ca profesor de muzică, pentru a se îndeletnici apoi numai cu scrisul și traducerile, în special din limba franceză. A debutat cu un volum de schițe: "Chipul meu și al tău" (1952). Urmează două culegeri de versuri: "Scrieri pe urmele vântului "(1953) și "Noaptea de pe umerii noștri" (1958). Face parte din poeții grupați în jurul revistei "Birtingur" (Optimistul)
1 poezii, 0 proze
SAStoica Alexandra
Imi place vantul. Imi plac norii care ascund in spatele lor speranta soarelui. Caut sa ma cuibaresc prin munti. Ei sunt casa mea. Nicaieri nu ma simt mai libera ca acolo. Urc pe culmi ca sa pot fi mai departe de realitate. Primul meu „succes literar“ a fost in clasa a V-a, cand am scris compunerea „Frunza”. Era o poveste trista despre trecerea timpului si greutatea cu care ne despartim de trecut, apoi de viata. Bineinteles, pe vremea aceea nu cunosteam complexitatea de care vorbesc acum. Pe atunci eram multumita ca am reusit sa personific o frunza si sa creez o poveste deosebita. Apoi au urmat alte publicari in culegeri de eseuri si reviste ale liceului –am fost eleva a Colegiului National I. L. Caragiale, din Bucuresti – din cadrul unor seminare interdisciplinare. Apoi am scris doar pentru mine. Dar mi-am dat seama ca mi-ar placea ca numele meu sa insemne ceva, pentru ca in lumea asta exista un loc si pentru mine. Imi sunt foarte dragi lucrurile provocatoare. sau imi place sa-mi...
4 poezii, 0 proze
Mircea Popovici
Mircea Popovici (n. 21 aprilie 1923, București) a fost unul dintre primii poeți din grupul literar “Albatros” și din mișcarea bucureșteană postavangardistă a deceniului al cincilea din secolul XX. "A frecventat, la indemnul prietenului sau Constant Tonegaru, cenaclul "Sburatorul" al lui E. Lovinescu, unde a citit in citeva rinduri. Lupta apoi in cel de al doilea razboi, ca ofiter. Debutul este inlesnit de premiul pe care i-l acorda, lui si lui Geo Dumitrescu, Fundatia "Regele Mihai I". Nu-i de colo, daca tinem cont ca din juriu faceau parte Tudor Vianu, Perpessicius, Camil Petrescu, Vladimir Streinu, Serban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Ion Biberi si Petru Comarnescu. Cartea, aparuta in 1946, s-a numit Izobare si l-a inscris pe Mircea Popovici printre reprezentantii generatiei care ulterior a fost numita "a razboiului". Alaturi de Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Mihail Crama, Ben Corlaciu si de alti scriitori grupati in jurul revistei "Albatros", el a adus...
3 poezii, 0 proze
WKWolfgang Klein
Referințele autorului: M-am născut la Sibiu, de ziua copilului în 01.06.1956 cu mari dureri si greutați. Am terminat grădinița cu nota 10, școala generală ca pionier și am absolvit Liceul cu ultimile forțe. Când ăa intru la Facultate, familia a hotărât să-și stabiliască domiciliul în străinătate. M-au mituit cu o primă substanțiala ca să-mi parasesc locul copilăriei și să mă stabilesc în Mainz, Germania. Aici toată lumea m-a numit Ursul Carpatin, deci nu mi-au dat șansa timp de 20 de ani să mă acomodez în noua patrie. Dorul de casă și amintirile m-au adus de șase ori pe an pe meleagurile natale pe unde am vizitat fiecare metru pâtrat al acestei frumoase țări. Baștinașii din Germania ascultau cu mare placere povestirile aventurilor mele din România. Le-a facut așa de mare plăcere, încât m-au rugat să le scriu pe o coala de hârtie. Dintr-o coală s-au facut mai multe bucati, cu niste desene ale lui Marcus Reinheimer (Frankfurter Rundschau) și așa s-a nascut o cărticică mică, dar...
12 poezii, 0 proze
bologa
o viatza simpla shi amara, cu greutatzi shi bucurii deopotriva
1 poezii, 0 proze
TCTeodorescu Ioana Cristina
...cu un trecut obosit deja de dorinta de viitor,cu etape nu rareori stinse de greutate,cu o mama ce a stiut intotdeauna sa fie si cel mai bun tata,cu o inima adeseori mult prea incapatoare,cu prietenii rapuse de interese sau doar incompatibilitati,cu zambete luminoase sau sleite de falsitate,cu credinte negate mai intai de teribilism iar mai apoi de cunoastere,cu o dragoste neimplinita si un suflet intarit de insasi teama de a o vedea pierind incet...cu niste maini si o inima ce nu vor altceva decat sa scrie...si un viitor ce se anunta feeric,macar de numai pe hartie....ce poate fi mai mult de atat,biografie?
1 poezii, 0 proze
greutăți pentru depășit
de Florentin Cristian
Ieri am fost supărat, adus la țară servitor gliei, Ca să nu cad în butoiul melancoliei Să mă credeți pe cuvânt Nu mai erau necazuri pe pământ Eu sunt bolnav de oftică Că am făcut dreptul adică Și...
Negociere
de Alan Brownjohn
In aceeasi zi, Batranul Vulpoi primeste Instiintarea ca si-a depasit contul in banca, Si nota de plata la gaze de 3,69 lire. Zece zile mai tarziu, Intreprinderea de Gaze ii scrie din nou, cu rosu:...
Lumina din vârful muntelui
de florin caragiu
Interviu realizat cu prilejul Duminicii a doua din Postul Mare, a Sfântului Grigorie Palama Aș dori pentru început să ne spuneți câteva cuvinte despre Sfântul Grigorie Palama, despre personalitatea...
Jos, comuniștii!
de Maria Tirenescu
Recreația mare. În clasă, rămân doar elevii de serviciu: Mioara și Nelu. În timp ce Nelu șterge tabla, Mioara aranjează fața de masă de pe catedră. Ușa se deschide și intră trei elevi. - Ieșiți...
Jurnal și fum
de Ana Simona Pal
Nu are nici un înțeles… Sunt captivă în ceva fără început și fără sfârșit. Capul culcat pe mâna stângă nu ajută decât părul să-mi intre în ochi. Nu-i liniște nici acolo. Îmi amintesc dupămiaza în...
În capul lui Lyon Ankovitch ( 1 )
de rechesan gheorghe
Sigur că nu m-a încîntat deloc ideea. Aș vrea să-l văd pe ăla care s-ar fi bucurat să afle că va trebui să se lipsească o săptămînă întreagă de micile plăceri ale vieții și să stea închis într-un...
Paradoxuri 23, 24
de razvan rachieriu
Paradoxul alergării de la atom până la planetă totul aleargă încontinuu numai omul merge puțin și obosește mult deși are o greutate imensă planeta nu obosește deloc viteza ei depășește viteza...
fel de a iubi
de Florentin Cristian
Degeaba îmi vopsiți camera colorat Pe mine unul munca mă definește Școala bună a avut grijă, m-a educat Merită cel ce baremul depășește Poate poezia e mult pentru mine Scriind mult fac impardonabile...
Pelerinaj în Noiembrie
de Sergiu Burlescu
noiembrie geometrie a frigului știe unde să apese durerea rămânând acolo fantomă în locul / momentul atingerii. aud vântul nebun fluierând prin structura de rezistență a corpului — straniu corpul nu...
Post meridian
de Nina Cassian
1 După ce dimineața topește grăsimile cu acizii ei luminoși, iată după-amiaza refăcându-se încet, câștigând în greutate, hrănindu-se din oboseala generală, iată după-amiaza cu aerul ei de femeie...