"fiul din nain" – 20377 rezultate
0.03 secundeMeilisearchMichelangelo Buonarroti
A fost unul dintre cei mai mari artiști din totdeauna, recunoscut încă din contemporani, sculptor, pictor, arhitect și poet italian. Și-a pus în proiect să facă din activitatea sa o neîncetată căutare a idealului de frumos. Născut la Caprese aproape de Arezzo, fiul lui Ludovico di Leonardo Buonarroti Simoni, primar al castelului de Chiusi și de Caprese și al Francescăi de Neri. Familia era de origine fiorentină, dar tatăl se afla în acele locuri pentru a ocupa postul de primar în calitate politică. A adus o mare contribuție artei contemporane, opere ce strălucesc și acum în întreaga lor valoare. Era stângaci și cel mai mult îi plăcea să sculpteze. Se stinge din viață pe 18 Febroarie 1564 la Roma lăsând în urma sa nenumărate opere de valoare printre care și câteva neterminate. Neterminarea ultimelor sale opere reprezintă convingerea de a nu putea atinge în întregime propriul obiectiv de a ajunge la Dumnezeu printr-un parcurs artistic, personal și subiectiv. Michelangelo înțelege că...
1 poezii, 0 proze
WBWolfgang Borchert
Wolfgang Borchert s-a născut la 20 mai 1921 la Hamburg. Tatăl său, un om retras și plin de sensibilitate, era învățător la școala elementară din Hamburg-Eppendorf, iar mama scriitorului, Hertha Salchow, provenită din mediul rustic, aducea cu ea, în vâltoarea vieții din marele port german, poezia nostalgică a lumii de care se despărțise. Rezervat și tolerant, Fritz Borchert își educă fiul într-un spirit liberal, neîncercând să-i imprime nici un fel de convingeri religioase. Petrecându-și copilăria în mijlocul fiilor de marinari, căpitani de vase și negustori, Wolfgang Borchert, natură veselă prin excelență, rămâne totuși în timpul anilor de școală un izolat, un tânăr ciudat și excentric care nu arăta un interes deosebit pentru studiu. Nonconformismul adolescentin al lui Borchert începe să devină din ce în ce mai manifest. Ținuta vestimentară frapantă, preferința pentru anumite spectacole de teatru și opere expresioniste, afișarea dorinței de realizare a unei libertăți necondiționate,...
1 poezii, 0 proze
CSConstantin T. Stoika
Poetul erou Const. T. Stoika s-a născut la Buzău la 23 feb. 1892, fiul lui Titus St. Stoika, descendent dintr-o veche familie bănățeană, și al Irinei Canella. Studii liceale la Brașov, Buzău, Pitești, unde înființează în 1909 o revistă școlară Tinerimea literară și artistică. Se apropie de grupul simbolist de la Viața nouă în 1912. Studii și licență în litere la București, întrerupte în 1913, când intră voluntar în armată. Participă la campania din Bulgaria. Împreună cu M. Săulescu, V. Demetrius și I. Chiru-Nanov scoate revista Poezia (1915). Mobilizat ca sublocotenent moare pe front la 19 octombrie 1916. Traducător din Baudelaire, Verlaine, Peladan (Oedip și Sfinxul, 1914), dar și din clasicii latini, Const. T. Stoika are și preocupări teoretice prosimboliste: Școala nouă victorioasă în luptă cu parnasienii și realiștii (ms.); Reflexii în fața poeziei noi, în Viața nouă, XVIII, 5-6, iulie-august 1922. OPERE (poezii): Licăriri, Buzău, 1910; Poezii 1912-196, Chișinău, 1928 (cu o...
5 poezii, 0 proze
EBEmil Brumaru
Emil Brumaru (n. 25 decembrie 1939, Bahmutea, Basarabia) este un scriitor și poet contemporan român. Fiul lui Grigore Brumaru, funcționar CFR, și al Elisabetei, învățătoare. Urmează Liceul Național (absolvit în 1955), Facultatea de Medicină din Iași (1963). Devine medic la Dolhasca (1963-1975), din 1975 renunță la medicină pentru a se dedica exclusiv scrisului. Apreciat în egală masură atât de critica literară, cât și de publicul larg, reușește să impresioneze și prin personalitatea sa non-conformistă. Are rubrici în România literară, Ziarul de Iași și în Suplimentul de cultură, a scris în revista Plai cu boi, dă interviuri în revistele mondene, participă la discuții pe Internet. Debut cu poezii în revista Luceafărul, debut editorial cu două volume, ambele publicate în 1970, Versuri și Detectivul Arthur. Poemele sale au fost incluse în antologii din România, Germania, Franța, Anglia. Scrieri Versuri, 1970 Detectivul Arthur, 1970 Julien Ospitalierul, 1974 Cîntece naive, 1976 Adio,...
132 poezii, 0 proze
MBMihai Beniuc
Mihai Beniuc (n. 20 noiembrie 1907, Sebiș, Arad - d. 24 iunie 1988) a fost un poet, prozator și psiholog român. Este fiul lui Athanasie Beniuc și al Veselinei. Urmează Liceul Moise Nicoară între 1921-1927 din Arad, unde îl are ca profesor de literatură pe profesorul Alexandru T. Stamatiad. Debutează în revista liceului, „Laboremus”. Participă la cenaclul lui Victor Papilian. Licențiat în psihologie, filozofie și sociologie al Universității din Cluj, în 1931. După o specializare la Hamburg cu J. von Uexkull în psihologia animalelor, a parcurs ierarhia universitară de la asistent la profesor universitar. După terminarea celui de-al doilea război mondial, este conferențiar la Facultatea de Psihologie din Cluj (ca specialist în psihologia animalelor) și autorul unor volume de versuri (Cântece de pierzanie, 1938, Cântece noi, 1940, Orașul pierdut, 1943), privite de public și de critica literară cu înțelegerea și simpatia cu care este privită arta naivă. Adevărata sa carieră literară începe...
16 poezii, 0 proze
JMJean Mogin
Născut la Bruxelles, la 25 aprilie 1921. Jean Mogin se trage dintr-o familie de origine franceză, emigrată în Țările-de-Jos cu puțin înainte de revocarea Edictului din Nantes (1685). Fiu al poetului Norge, Jean Mogin este poet, autor dramatic și critic literar. A studiat arheologia și istoria artelor. A condus serviciul de teatru și literatură al Radiodifuziunii naționale belgiene. Poeți mai vârstnici, de prestigiu, și critici ca Franz Hellens și Jean Tordeur au relevat calitățile esențiale ale scrisului lui Jean Mogin în poezie și teatru : „un poet dăruit cu un verb ales și interogativ patetic, cu alură incisivă, cu abundență lexicală, cu nerăbdare pasionată”. A publicat culegerile de poezie: La vigne amere (Vița amară), în 1943 – Premiul poeților; Les vigiles (Ajunurile), în 1950; Les patures du silence (Pajiștile liniștii), în 1956 – Premiul gândirii franceze.
2 poezii, 0 proze
LMLorenzo de Medici (zis il Magnifico)
1449-1492 Descendent al familiei de bancheri mecenați Medici, nepot al fondatorului Academiei neoplatonice din Florența, Cosimo, “Părintele Patriei”, fiu al lui Piero dei Medici și al Lucreziei Tornabuoni, Lorenzo de Medici, supranumit Magnificul, a moștenit mai mult de la bunic decât de la tată iscusința în conducerea treburilor de stat și receptivitatea față de artă și față de tot ce e frumos. De foarte tânăr a făcut studii cu iluștri învățați, împletind învățătura cu instruirea politică și călătoriile în peninsulă. După moartea tatălui său ajunge în fruntea statului florentin, pe care îl va conduce cu abilitate timp de 23 de ani. Acești ani constituie perioada cea mai strălucită din istoria Florenței pe care el a ridicat-o la nivelul de model al civilizației Renașterii și al culturii umaniste. Politician de geniu și diplomat neîntrecut, a fost totodată și un om de o vastă cultură și un mare protector al literaturii și artelor. De prețuirea și sprijinul său s-au bucurat cei mai mari...
2 poezii, 0 proze
Mr Khaan
Poeziile pe care o sa le pun pe site-ul acesta au fost scrise in timpul adolescentei mele, adeseori naive, dar cateodata se mai ivea cate o sclipire de maturitate... Tin mult la ele... Fiind ca am trait practic toata viata mea in Franta (fac 26 de ani anul asta si am trait acolo de la 2 ani pana anul trecut) le am scris pe toate in limba Franceza. Asa ca o sa le scriu sub forma lor originala si o sa incerc sa pun si o traducere in limba Romana care sa pastreze tot sensul lor. Tin mult la acest concept bilingv, fiind ca biculturalitatea mea ma reprezinta deplin! Sper sa fiu inteles si in special sa reusesc sa pastrez sensul si intensitatea poeziilor originale! (trebuie sa spun aici ca am invatat limba Romana singur, din pasiune...)
2 poezii, 0 proze
ABAurel Baranga
Aurel Baranga (n. 20 iunie 1913, București - d. 10 iunie 1979, București) este pseudonimul lui Aurel Leibovici, un poet și un dramaturg român de origine evreiască. A obținut bacalaureatul la Liceul Matei Basarab din București în 1931 și a absolvit Facultatea de Medicină în 1938. A debutat cu versuri în revista Bilete de papagal a lui Tudor Arghezi. A editat împreună cu Gherasim Luca, Paul Păun și Sesto Pals revista de avangardă Alge. A colaborat la revista de avangardă unu, editată de Sașa Pană și Moldov. În 1948 a scris textul imnului României comuniste, "Zdrobite cătușe", muzica fiind compusă de Matei Socor. Tot în 1948, Aurel Baranga a primit ca "sarcină de partid" să înființeze revista de satiră și umor Urzica. Din 1949 și până la sfârșitul vieții (10 iunie 1979) a fost redactor-șef la Urzica. A fost căsătorit cu actrița Marcela Rusu, fosta soție a lui Alexandru Bârlădeanu. Aurel Baranga a avut un fiu, Harry Baranga. Opere Poeme în abis, 1933 Ninge peste Ucraina, 1945 Marea...
9 poezii, 0 proze
LVLeonardo da Vinci
Leonardo da Vinci (n.15 aprilie 1452, Anchiano/Vinci, Italia - d. 2 mai 1519, Cloux/Amboise, Franța) a fost un pictor, sculptor, arhitect și om de știință italian. Om de spirit universal, în același timp artist, om de știință, inventator și filozof, Leonardo încarnează spiritul universalist al Renașterii și rămâne unul dintre oamenii cei mai importanți din acea epoca. Aportul său deschizător de drumuri în artele plastice și forța lui de anticipare, neegalată vreodată în întreaga desfășurare istorică a științei, sunt caracteristice uriașei sale personalități, de care a fost permanent conștient. Leonardo a scris în însemnările sale, cu un an înaintea morții, cuvintele cu vibrație de bronz: "Io continuerò" ("Voi dăinui"). Leonardo s-a născut la 15 aprilie 1452, nu departe de Florența, în mica localitate Anchiano, fiind copilul nelegitim al țărancei Catarina și al lui Pietro, fiul notarului din orășelul Vinci. Cele mai frumoase clipe ale copilăriei și ale adolescenței, Leonardo și...
8 poezii, 0 proze
fiul din nain
de Silvia Bitere
vei muri soldat exact cum scrie în carte cu penița în bandulieră învelit de femei pe care nu le-ai cunoscut și nu le-ai iubit niciodată și imnul păcii cravată de pionier flutură atârnată la cap ca un...
Văduva din Nain
de Emil Iliescu
„Și după aceea, S-a dus într-o cetate numită Nain și cu El împreună mergeau ucenicii Lui și multă lume. Iar când S-a apropiat de poarta cetății, iată scoteau un mort, singurul copil al mamei sale, și...
Predică \"Despre mila lui Dumnezeu\'
de Cleopa Ilie
Predică la Duminica a XX-a după Rusalii (Despre mila lui Dumnezeu) Și văzînd-o Domnul, I S-a făcut milă de ea și i-a zis: Nu mai plînge! (Luca 7, 13) Iubiți credincioși, Nici femeia cea văduvă din...
Fericirea văduvei
de Constandache G. Ferid
Iisus se îndreaptă spre cetatea Nain. E însoțit de ucenici și de popor mult. Dând să intre pe poarta cetății este martor la o scenă de un dramatism ieșit din comun. Un cortegiu funebru conduce la...
Iuda copil
de Nincu Mircea
Sunet de bani și vin curgând în pahare până târziu Întinde noaptea între tatăl bețiv și al său fiu. Vuiet pe ulițe. Se pare că trece Sfântul spre mare. Mucul arde mohorât în opaițul plin cu unsoare....
Omul fără umbră
de Grigore Popa
Un orășel provincial își spune azi cuvîntul, La un banchet oficial a inundat tot cîmpul, Și cîntă trabadurii veseli la margini de poiană Iar lumea sare-n sus și joacă la balul de pomana Cu flori...
Anatolida sau omul și forțele
de Ion Heliade Rădulescu
I. Empireul și Tohu-Bohu Înalt, mai sus de ceruri, la locul nemuririi, În sfânta atmosferă luminii celei vii, De unde-emană viața; și râul fericirii Adapă, răcorește cereștile câmpii, Și spiritul...
Poveste de iarnă
de Cristian Fara
Cu mii de ani-naintea Crăciunului, în Nord Un zeu sărbătorea pe fiica-i Bucurie Când fiul său Tristețe De Anul Nou pleca Fără să știe unde Și pentru câtă vreme În noaptea-ceea zeul Ce hotărăște...
Ridicat-am ochii mei la munti- colocviu de literatură crestină
de Florentina-Loredana Dalian
Inspirată alegere (din Psalmul 120) a genericului sub care s-a desfășurat, în perioada 03-05 iulie 2015, la Mănăstriea Caraiman, colocviul de literatură creștină - repere ale liricii religioase...
Nepenthe roz iubirea ta
de Ionut G.
Eram ,sunt, acel cal alb neimblanzit ce sărută noptea luna în bălți, simplu luceafăr fără de cer. Obosit de-atâta trăit îmi mutam sufletul din loc în loc căutându-te. Fiul crinului și-al ploii de...