"eu am trăit zece și am plecat" – 20573 rezultate
0.05 secundeMeilisearch
istorie
istoria, așa cum o văd eu
de sunet1
DEDiana Eugenia
M-am nascut intr-o noapte de 31 decembrie,in orasul meu natal.Sunt zile in care blestem ziua aceea....Cineva m-a intrebat odata care este rostul meu in lume...ma gandisem demult la chestiunea aceasta....tot ce pot zice ii ca eu nu-l vad,m-am nascut pentru ca asa a decis mama,pentru ca nu m-a intrebat nimeni daca vreau sau nu sa ma nasc.Am facut o scoala buna din oras....eram o fata linistita,dar care parca totdeauna cauta sa zica ce are de zis.Am intrat cu orecare sacrificii la unul dintre cele mai bune licee din judet si din tara,acolo unde am vrut..matematica-informatica...Deseori nu-mi simt locul aici,am ales asta deoarece m-am considerat o persoana total realista...a sosit momentul sa-mi dau seama ca nu potzi trai doar cu realitatea..cam tarziu...Cam ata am sa va zic,nimik interesant in viatza mea,pe viitor as vrea academia militara...dar viitorul e mai bine sa nu-l planifici..oricum vorba lui tata"socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ"...
8 poezii, 0 proze
TBTatiana Bîrsa
BIOGRAFIE Cerul ma sculptase din țărână dăruindu-mi existența Și transpunând-o pe pământ și-a lăsat în ea prezența. Născută printre "ei", știu bine...mi-e sufletul în căutare... Mereu între azi și mâine, sunt vise, așteptări și contemplare. Cu trupul printre oameni, cu gândul rar pe-aici... Eu am schițat istorii, am strâns fragmente mici... Și am pictat tablouri, și am trăit printre eroi, Inventând o altă gamă...de iubiri, trăiri ,culori. De-am învăat să pot să cred în adevăr și bine E pentru că privind la cer am căutat cerul în mine Și dacă azi mai pot distinge pământul de ceresc E pentru că încă învăț: să pot, să lupt și să trăiesc! (Tatiana Bîrsa)
4 poezii, 0 proze
MGManolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
Negrescu Maria
Hm...O stea pe un soare...Adica doua stele... Nu mi-am facut niciodata o biografie, asa ca ce o sa scriu eu aici nu stiu daca o sa corespunda cu ceea ce se cere.. Eu m-am nascut si am trait(cel putin pana acum) in acelasi oras, in acelasi cartier, cu aceeasi familie.. Am muncit la copilaria mea, am mers si pe la gradinita(de la vreo 3-4 ani), apoi am trecut la scoala generala nr 12 si la sfarsitul ei, am dat(ca tot omul) examenul de capacitate. Am intrat si la liceu si au urmat 4 ani frumosi. Apoi, am terminat si liceul(yeah!...)..de fapt, scuze, Colegiul National I.C.Bratianu si am intrat(cica!) la A.S.E.(sectia SELS) la Bucuresti. Ce-o sa fie de acum incolo? Habar n-am... Cam atat despre mine... Cam putin si prea normal?!Ata ete!
7 poezii, 0 proze
IVIon Iancu Vale
Sunt unul dintre cei care îl știu extrem de bine pe Ion Iancu Vale. Aș putea spune că îl cunosc ca pe propria-mi persoană. Între noi a existat întotdeauna o legătură și o încredere perfecte, totale, devenindu-i cu vremea un confident de neînlocuit. De aceea, pot afirma din capul locului că Ion Iancu Vale a fost, este și va fi un poet. Născut și nu făcut. Mai ales prin felul cum a trăit poezia. Așa i-a fost datul. Cei care nu au avut șansa unei astfel de condiții, cu greu pot înțelege în toată complexitatea lui un astfel de om. Iată ce îmi zicea în acest sens: „Datorită acestei condiții, obsedante și perpetue, bucuria și tristețea, victoriile și înfrângerile, dragostea și ura, curajul și teama, eu le-am trăit la alte cote, până la extaz. Am trăit și trăiesc încă prin și pentru poezie, cum numai prin și pentru Dumnezeu se mai poate trăi. Și nu voi regreta niciodată.” Nu a scris mult pentru că nu avea cum, datorită neastâmpărului său permanent și a unui nebunesc spirit de frondă. Din...
16 poezii, 0 proze
anefi noris saihan
In a fi eu asa cum credeam ca sunt am gasit mai mult decat o simpla persoana , am inteles si am vazut prin mine mai mult decat ceea ce am crezut ca sunt, am vazut mai multi de eu fiecare mai diferit axat pe ceva mai special am inteles am aflat am studiat si am apreciat ca nu doar durerea razbate in inima mea distrusa de ganduri.Ravasit complet , insa , intr-o lume intunecata de nepasta poluorii si a distrugerii , prea oarba pentru a simtii si a intelege ca se mai poate daruii iubire m-am izolat intr-un colt umbrit ferit de lumina pentru ca oamenii sa nu il poata vedea.Cuvintele sunt multe dar prea putine insa pentru a povestii viata unui om cu toate ca sunt atat de putine un autor se straduieste .Un somn lung pare cam am trait intr-o lume necunoscuta parca candva din care acum in sfarsit trezit de sunetul disperarii si agoniei umane , in sfarsit trezit de tot ce era odata de tot ce visam intrepatruns printre randuri de pagini in care aratam totul , am ajuns sa inteleg ca a simtii...
3 poezii, 0 proze
VTvaleria tamas
M-am nascut in acelasi loc unde se nasc si muntii, probabil din aceeasi piatra.Se spune ca oamenii sunt facuti din carne si oase , eu cred ca m-am nascut din piatra si apa, colturoasa si alunecoasa in acelasi timp, uneori ca un bolovan alb de pe coasta muntilor gata oricand sa o ia la vale.Imi place natura in forma ei salbatica, imi plac oamenii domoli si cu mult bun simt imi place lumea satului si daca m-as putea preface in ceva acela ar fi un clopot de biserica. Am trait vesnic printre oamenii pe care i-am iubit agatata de sufletele lor ca un scaiete.Am avut marele noroc de a cunoaste oameni minunati si de a fi iubita de cei care-i pretuiam.Altfel, dupa atatea zbateri un simplu inginer zootehnist, pui de bihorean pribegind pe meleaguri banatene.Mi-a placut intodeauna sa scriu ceea ce simt intr-o clipa anume ca din toate cele trecatoare ale vietii sa-mi ramana mici amintiri , cateva cuvinte pe care citindu-le sa ma bucur.
783 poezii, 0 proze
Diana
"Pentru suflet".Ceea ce scriu eu ân micile mele "comori de iubire" este despre oameni, sentimente și mai ales sunt poveștile și sentimentele unor oameni, nici un singur vers nu este despre mine.Am trăit atata timp în anonimat încat m-am obișnuit cu el, mi-a devenit prieten, partener și confident, de aceea nu vreau să mă despart de el, nu sunt pregatită.Dar m-am gândit că ar fi nedrept să țin în anonimat, propriile-ți sentimente doar pentru că eu nu le știu împartași pe ale mele... Eu scriu cu mâinile și mintea, tu citește cu sufletul și inima...
2 poezii, 0 proze
LPLorena Popa
M-am hotarat sa scriu despre tine. Draga suflet al meu, iti multumesc pentru ca esti alaturi de mine si imi veghezi trupul. Iti multumesc pentru ca ma inveti sa traiesc chiar si atunci cand inchid ochii. Iti multumesc ca tresari daca ii ating parul si ii simt aroma de liliac. Iti multumesc pentru ca esti etern al meu, numai al meu si ca nimeni si nimic nu ne mai poate desparti de acum inainte, cat timp vom exista amandoi. Iti multumesc pentru ca nu vei muri dupa ce eu nu voi mai fi si iti multumesc din nou, dragul meu suflet, pentru ca m-ai intalnit intr-o seara, eu singura abatuta de soarta si cufundata in lasitate, tu singurul ghem de speranta care mi-a intins iubirea. Ma simt astfel datoare fata de tine sa iti scriu o carte. Fara cuvinte pretioase, fara lumina improvizata a gandurilor, doar pura realitate a ceea ce am trait. Si inca mai traiesc. Am incercat de multe ori sa incep aceasta carte, dar de fiecare data ma opream. Nu aveam curajul de a scrie despre mine si despre tine, nu...
36 poezii, 0 proze
AHAileen Havaa
Când lumea se cutremura, eu vroiam să mă nasc...când pămîntul nesătul îngurgita trupuri, eu mă bălăceam în lichidul amniotic, bucurându-mă încă de găzduirea în uterul de 5 stele, all inclusiv. De atunci tot merg împotriva curentului...mi-am trăit adolescența la 7 ani, maturitatea și mai devreme, iar acum mă hrănesc din câteva fărâme de copilărie. La 3 ani, pe când tăiam cu foarfecele ombilicul fratelui născut sub privirile mele, brusc m-am trezit din toropeala postnatală. Hormonii colcăind prin trup, mi-au lăsat liberă mintea, care a decis să trăiască în altă ordine.
5 poezii, 0 proze
eu am trăit zece și am plecat
de maricica frumosu
când eram mică visam să fiu balerină pentru că într-o zi am cunoscut soldățelul de plumb și mi-a fost milă de el deși niciodată nu i-am răspuns ah câtă bucurie se zbătea în vârful degetelor trebuie...
Întâmplări de demult
de Maria Tirenescu
- Bunicule, mi-ai promis că îmi povestești într-o zi de ce șchiopătezi. Ai timp acum? Uite, până când sosește mama, ne așezăm aici, pe băncuță, și povestim. - Bine, să ne așezăm. Și bunicul, începu:...
O zi neobișnuită de miercuri
de Cuth Hajnalka
Este o zi obișnuită de miercuri, se aude zgomotul unui meci foarte agitat în fundal. E campionatul de fotbal, iar. Hmm au trecut patru ani! Părea că era ieri când ne-am certat că nu avem plasma și el...
Iustin Panța– viu și absent
de Alexandru Uiuiu
Iustin avea marea calitate și știință de a se bucura. O bucurie pe care o au numai deținătorii Spiritului îi lumina chipul de fiecare dată cînd o idee cobora din lumea ei și se arăta fertilă între...
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
de Paul Pietraru
- Ştiu că ai plecat din oras, la un moment dat. - Prins cu viaţa, am uitat, într-un fel, de afaceri, le-am neglijat mai bine zis. Am contractat un credit pentru firmă, dar banii s-au dus aiurea şi...
jurnalul
de Claudia Martis
JURNALUL “Au trecut aproape zece ani din ziua cand inima mea s-a frant, ca o aripa in intunericul deznadejdii. N-am sa aflu poate niciodata de ce intre noi s-a asternut tacerea, de ce pasii...
Acasă
de Titus Doboș
„ACASÔ Motto:„Acasă nu este un « acolo », nu este un « unde». Căci dragostea e drumul spre acasă.” Vianu Mureșan, filozof. Chestiunea lui „acasă” se pune mai ales la nivel „macro”, adică, la nivel...
meandre 64
de viorel gongu
Meandre 64- revederi Poate și oboseala urcatului celor zece etaje, poate și alcoolul, poate și ofensiva rapidă a doamnei, l-au propulsat pe Mihai într-o stare semieuforică. A urmat îndemnul femeii...
Ultima întâlnire de dragoste
de Grig Salvan
Stau cu prietenul meu Radu la umbra bătrânului castan a cărui coroană regală protejează terasa de la localul Cristinei și sorbim alene berea din halbele reci, aburite. - Am auzit că ai făcut pe...