"eretisme în prag pascal" – 859 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
OPOctavio Paz
În 1990 i s-a acordat Premiul Nobel pentru Literatură. Motivația Juriului Nobel "Pentru a onora scrierile pasionate de orizonturi largi, caracterizate de inteligență senzuală și integritate umanistă" Octavio Paz (31 martie 1914 - 19 aprilie 1998) a fost un poet, eseist și diplomat mexican, una din figurile literare de prima mărime ale Americii Latine. Debutează în 1933 cu volumul de poeme Luna silvestre. Pleacă in Spania, unde se apropie până la identificare de cauza republicană din Războiul civil (reflexiile acestei experiențe apar în Spania, în 1937, sub titlul Bajo in clara sombra y otros poemas, anunțându-l pe marele poet de mai târziu. După o ședere la Paris se întoarce în Mexic, unde va înființa și edita mai multe reviste literare de renume (Taller, El hijo prodigo și, În anii '70, Plural). Influențat pe rând de marxism, suprarealism, existentialism, budism și hinduism, tema sa de predilecție este capacitatea de a-și depăși singuratarea existentiala prin dragoste, erotism și...
10 poezii, 0 proze
Ion Pogan
Ion Pogan este pseudonimul literar al lui Vasile Florin Tărăbuță (1905-1968), poet român. Primele sale cărți, ”Liniște și comori” și ”Relief”, prezintă, conform criticilor, o lirică de extracție argheziană, pe când placheta ”Zogar” (insolit intitulată după un câine care apare ca personaj în majoritatea poemelor din carte) se apropie de ermetism (amintind de Ion Barbu din poemul ”In memoriam” și nu numai). Opere * Liniște și comori, 1929 * Relief, Cartea Românească, București, 1932 (cu un portret de pictorul Dem.) * Zogar, Colecția Scriitori români contemporani, Fundația pentru literatură și artă, București, 1936 * Lavine, Cartea Românească, București, 1943 * Crizantemele lumii, Editura pentru Literatură, București, 1969 (cu prefață de Ion Biberi)
1 poezii, 0 proze
SSSimion Stolnicu
Simion Stolnicu (n. 6 noiembrie 1905, Comarnic, județul Prahova - d. 29 noiembrie 1966), poet român, considerat de critica literară ca situându-se în descendența liricii lui Ion Barbu. Adevăratul său nume: Alexandru Botez În 1926 este primit în cercul „Sburatorul", fiind botezat de catre Lovinescu, dupa obiceiul casei, cu numele de Simion Stolnicu, pseudonim cu care va publica de acum încolo. După părerea lui George Călinescu, poezia lui Simion Stolnicu este caracterizată printr-o gramatică dificilă și un limbaj în care precumpănește un delir neologistic. În lucrarea sa Istoria literaturii române contemporane, 1900 - 1937 (Editura Socec, 1937) la pagina 172, Eugen Lovinescu caracterizează astfel opera lui Simion Stolnicu: "evoluția poetului... s-a înscris în sensul stridenței, al împerecherii de cuvinte disparate, dislocate, rare, adesea inestetice, de imagini (...) fără aderență, într-o versificație lipsită de fluiditate, dură. de car neuns ; ca fond (...): un ermetism căutat și...
6 poezii, 0 proze
DSDonatien Alphonse François, marquis de Sade
Donatien Alphonse François, marquis de Sade, né le 2 juin 1740 à Paris et mort le 2 décembre 1814 à l'asile de Charenton, est un écrivain et un philosophe français, longtemps voué à l’anathème en raison de la part accordée dans son œuvre à un érotisme de la violence et de la cruauté (fustigations, tortures, incestes, viols, sodomie, etc). Le néologisme « sadisme », formé d’après son nom, est apparu dès 1834 dans le Dictionnaire universel de Boiste comme « aberration épouvantable de la débauche : système monstrueux et antisocial qui révolte la nature ». C’est Krafft-Ebing, médecin allemand, qui a donné à la fin du XIXe siècle un statut scientifique au mot sadisme, comme antonyme de masochisme pour désigner une perversion sexuelle dans laquelle la satisfaction est liée à la souffrance ou à l’humiliation infligée à autrui. Occultée et clandestine pendant tout le XIXe siècle, son œuvre littéraire est réhabilitée au XXe siècle, malgré une censure officielle qui dure jusqu’en 1960, la...
4 poezii, 0 proze
GBGeorges Bataille
Georges Bataille, né le 10 septembre 1897 à Billom (Puy-de-Dôme), mort le 8 juillet 1962 à Paris, est un écrivain français. Multiforme, son œuvre s\'aventure à la fois dans les champs de la littérature, l\'anthropologie, la philosophie, l\'économie, la sociologie et l\'histoire de l\'art. Érotisme et transgression sont les deux termes les plus communément attachés à son nom. Il est également connu sous les pseudonymes de Pierre Angélique, Lord Auch et Louis Trente.
1 poezii, 0 proze
Salvatore Quasimodo
Salvatore Quasimodo (Modica, 20 agosto 1901 - Napoli, 14 giugno 1968) è stato un grande poeta italiano, la cui poetica muove dall\'ermetismo, premio Nobel per la letteratura 1959.
0 poezii, 0 proze
MLMario Luzi
Mario Luzi è nato il 20 ottobre 1914 a Firenze. Docente di letteratura francese all'Università di Firenze. Il 14 ottobre 2004 è stato nominato senatore a vita dal presidente della Repubblica Italiana (Ciampi). E' morto a Firenze il 28 febbraio 2005. Ha esordito come poeta nel 1935 con la prima raccolta La barca, cui fece seguito Avvento notturno (1940), testo esemplare dell'ermetismo fiorentino. La sua produzione poetica successiva fu foltissima, a scandire le tappe di un itinerario poetico tra i più ricchi e coerenti del XX secolo italiano: Un brindisi (1946), Quaderno gotico (1947), Primizie del deserto (1952), Onore del vero (1957), Il giusto della vita (1960) comprendente tutte le poesie composte fino a quell'anno, Nel magma (1963), Dal fondo delle campagne (1965), Su fondamenti invisibili (1971), Al fuoco della controversia (1978), Per il battesimo dei nostri frammenti (1985), Frasi e incisi di un canto salutare (1990), Viaggio terrestre e celeste di Simone Martini (1994). Tema...
11 poezii, 0 proze
FGFélix Grande
Félix Grande (Mérida, 4 de febrero 1937) poeta, flamencólogo y crítico español. Se le considera uno de los grandes renovadores de la poesía española de los años sesenta. Aunque nació en Mérida, Badajoz, vivió su infancia y juventud en Tomelloso (Ciudad Real), donde su abuelo era cabrero. Hijo de un guardia de asalto, era guitarrista flamenco cuando, según ha contado él mismo, decidió cambiar ese instrumento por la literatura, que en su pluma posee mucha relación con la música. En Tomelloso fue jornalero y descubrió el amor. Su obra evolucionó desde la inspiración machadiana y el compromiso social de Las piedras a una reflexión sobre el lenguaje y el erotismo. Premio Adonais en 1963 por Las piedras. Otras obras del autor son Música amenazada (1966), el libro de relatos Fábulas, visión crítica del mundo actual (1991) y el ensayo Apuntes para una poesía española de posguerra (1970). Está casado con la poeta Francisca Aguirre con la que ha tenido una hija, también poeta, Guadalupe Grande....
1 poezii, 0 proze
eretisme în prag pascal
de Ștefan Petrea
Raiul e o relicvă a unor minți obosite de trai. traiul era vătraiul prin care revășea un demon focul de sub cazan cazanul cu plumb de toamnă cînd atîrnau aripile de plumb ale îngerilor acum e...
\"Biografia coapselor\" unei nimfe
de Cristina Andrei
Cu siguranță, coapsele unei nimfe pentru care Orfeu s-a coborât în Lumea de dincolo ascundeau multe taine și ar fi avut multe de povestit... Tainele femeii moderne sunt, cu toate acestea, mai...
nemaipomenitele amintiri ale lui Don Joan din vremea facerii
de calin cocora
“nu mai cred în goliciunea unui om, căci nimic nu există în tine” (cartea lui toth) să încep cu singurătatea... să spun… nu ne mai suntem acum de- cât ceruri străine tăcute și goale viori întoarse-n...
Undeva, cândva – între Veneră și Madonă
de felix nicolau
Deși despre relația tensionată traduttore-traditore se vorbește mai cu seamă în cazul poeziei, nici proza nu este scutită de surprize la transpunerea într-o altă limbă. Cândva, Roland Barthes...
Mircea Bârsilă și elegiile „cercului de apă”
de florin caragiu
În volumul „Monede cu portretul meu” (ed. Pământul, 2009), poetul Mircea Bârsilă creează un teritoriu al imageriilor fulgurante, rulate de o dispoziție elegiacă. Spațiul, timpul și natura fuzionează...
O istorie condensată a literaturii române, 1880-2000
de Drăgan Sebastian
\"Ludic, hazliu, mistificat și mistificator, SEBASTIAN DRÃGAN găsește cu \"De șapte ori șapte păcate\" tonul individualizant să-și precizeze apartenența la vagabondajul minulescian și marinsorescian....
Rațiune și torpoare
de razvan rachieriu
Rațiunea își desfășoară lucide relații cognitive de conexiuni prin corelațiile ideilor, sondează perfecțiunea unui concept nemărginit, ca o asimptotă către infinit, ajută conștiința să creeze...
creionul Lui, tabloul Ei
de Daniel Bălan
Canapeaua fină nu-i decât un scaun ruginit și rece Sentimentul – praf lovit de vânt, ca și rugina trece Ea e noima ultimelor zile ale unui crud artist El – un păcat tentant, nedefinit și trist. E un...
moment lasciv..
de nimicith
canapeaua fină nu\'i decât un scaun ruginit și rece.. sentimentul - praf lovit de vânt.. ca și rugina trece.. ea e noima ultimelor zile ale unui crud artist.. el - un păcat tentant, nedefinit și...
destinatarul
de Ștefan Petrea
ești ridicol, amice, cu toate femeile tale de paie le aprinzi cum ți-ai aprinde țigara după din Sângele Domnului mai beau o cupă sunt beat și umblu-aiurea pe cărare rostesc o rugă cu înflăcărare la...
Viață într-un pumn de lacrimi- Letiția Vladislav
de Irina Lazar
Volumul de poezie “Viață într-un pumn de lacrimi”, al Letiției Vladislav, a apărut la editura Grinta, 2016, în colecția Poezia 9, sub egida Asociației Culturale Direcția 9. Acest volum de debut...
Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca (39)
de Doru Ciucescu
Așa cum Parisul are ca simbol Turnul Eiffel, tot așa, zona modernă din Cairo este reprezentată de turnul, care îi poartă numele. În formă de tijă terminată cu un boboc de lotus stilizat, această...