"eram covorul rosu de la intrare" – 20354 rezultate
0.12 secundeMeilisearch
AOAlina Alexandra Olaroiu
...eram odata zei...demult...
7 poezii, 0 proze
GPGigi Burlacu - Pietreanul
Eram mai tânăr, cam bezmetic Și nu-mi păsa de mai nimic. Bunicul îmi părea patetic Pân-am ajuns și eu bunic! E-mail: gogibro@gmail.com Site web: http://uomorcucap.blogspot.ro/
50 poezii, 0 proze
AVandrada vissarion
cand eram foarte mica,imi doream zborul pana la granita durerii.acum visez cu ochii deschisi la anihilarea suferintei in gin si la mersul pe ape,atribute ale ingeriadelor din noi... altfel,om absolut normal,absolventa de limbi straine(franceza-engleza),locuitor al unui oras stravechi,pur muntenesc,pasionata de literatura sud-americana,engleza si romana.
9 poezii, 0 proze
DSDan Lucian Stefancu
Cand eram mic credeam ca lumea a inceput de la mine...m-am nascut in prima zi a anului, de atunci se numarau anii... cand am mai crescut am aflat ca anii si viata se numara de la cineva cu aceiasi zodie, nascut cu sase zile mai repede, multi, multi ani inaintea mea, 1985. Acum ca am crescut si am redevenit copil, sper ca cineva sa ma numeasca Creatorul Lumii lui si sa inceapa totul de la mine.
32 poezii, 0 proze
RIRadu Iuliana
Asa eram odata: "Dornica de libertate si suferind de lipsa ei,dornica de cunoastere, de oameni, nebuna dupa copii, nebuna dupa calatorii ( pe care le voi face probabil in alta viata -sau in aceasta, dar doar cu puterea imaginatiei), cu sufletul sfartecat de neputinta umana asupra mortii fizice, cu o mare lacrimi latente, asteptand parca prilejul sa iasa la suprafata, sa-mi incetoseze ochii, in ciuda luminii lor si a zambetului vesnic din ei si de pe buzele mele. Ma zbat in permanenta intre doua lumi si inca ma tarasc, nu zbor! Incerc sa gasesc adevarul unic pe propria mea cale, Practic o autoeducatia continua, neobosita pe care mi-o aplic cu zambetul pe buze!" Acum doar sunt.
16 poezii, 0 proze
ZZZZ
Cand eram mic, eram foarte naiv; ascultam cu gura cascata povestile celor din jur si credeam tot ce auzeam. Eram convins ca daca intru in dulap si rostesc "itzi-bitzi iesi afara" diavolul va navali in camera mea, cerandu-mi socoteala. Eram convins ca tiganii fura copii si-i baga in sac, de aceea purtam mereu cu mine un briceag numai bun de taiat saci. Visurile imi erau frante de gropi, fara exceptie, drept pentru care am invatat sa mi le controlez. Cand vedeam groapa in care urma sa cad, ma trezeam. Multi ani nu am putut duce nici un vis pana la capat. Apoi am inceput scoala. nu ma intelegeam cu colegii; in pauze stateam intr-un colt si cantam la muzicuta. Suflam in muzicuta aia pana cand simteam ca o sa lesin. Fiind un copil bolnavicios, stateam mult timp prin spitale. De acolo am ramas cu cele mai frumoase amintiri. In spital citeam fara sa ma deranjeze nimeni, mama imi aducea bomboane, toata lumea se purta frumos cu mine si nici macar nu eram nevoit sa-mi fac temele. Daca cineva...
7 poezii, 0 proze
alexe diana
În tinerețe eram admiratoarea lui Daniel Radcliffe. Studii economice. Nu intenționez să public, scriu rar poezii. Melomană. Colecționez afișe (ONB)
2 poezii, 0 proze
Calota Ion
Prima data am scris poezii pentru ca eram trist si nu ma regaseam in lumea in care traiam ,un personaj aproape halucinogen care nu se acomoda cu "normalitatea" si ritmul vietii celorlalti. Apoi am scris poezii pentru ca m-am indragostit ,brusc si dureros de puternic, si ,suferind cumplit de timiditate, impingeam spre toate zarile mesagerii versurilor pe care le scrisesem in aerul in care tocmai trecuse ireala mea iubita. Mai apoi ,am mai scris poezii . Devenisem dependent . Aerul pe care il respiram il gaseam doar in lumea virtuala a acestor poezii. Si devenisem dependent mai ales de metafora.
1 poezii, 0 proze
mihalache catalin
imi placea sa scriu cind eram mic...acum am crescut...si am uitat
9 poezii, 0 proze
FBflorin bratu
florinbratu@go.ro moxzal@yahoo.com când eram copil visam să mă fiu dumnezeu, despre care știam că-i tare frumos și bun. mai după vreme am descoperit că mi-o luase altcineva înainte, așa-i viața, tare complexă. așa că nu mi-a mai rămas decât fumatul și deci, implicit, poezia. și așteptarea, adevărată fiară din cutia pandorei, pe care unii o mai cred încă speranță ...
100 poezii, 0 proze
eram covorul rosu de la intrare
de Ion Nimerencu
eram covorul roșu de la intrare peste care călcai nepăsătoare ca o divă de hollywood fiecare pas înainte fiecare toc îmi lăsa cratere uriașe în suflet eram o fâșie de carne tocată un pod peste care...
ghebosul 2
de Verona Butoi
La intrare te întâmpină un hol lung și întunecat ce este tapetat de sus până jos cu reviste, ziare, cărți, cartoane, abia dacă rămâne loc să se strecoare domnul Gavrilescu, doamna Pițur nu are nici o...
Viața unui copil
de Cristina-Monica Moldoveanu
PROLOG “Cetitorule lipsit de alte treburi, și fără să mă jur m-ai putea crede că tare-aș vrea să fie cartea asta, ca una ce-i odrasla minții mele, cea mai desfătătoare și mai înțeleaptă din câte s-ar...
Fragment fără consecințe
de Robert Nutu
În sufragerie lumina era aprinsă. Perdeaua, desprinsă de pe corniză, flutura pe spătarul fotoliilor, umflată de vântul cald care pătrundea prin ferestre. Canapeaua, mișcată de la locul ei, stătea...
ZARUL DIN PALMA
de Ioan Dan
Totul se intampla pe suprafete mobile: gandurile noastre, visele, actiunile, intreaga viata. O fata a zarului pe care cadem de pe o alta platforma a esafodajului nostru. Imi aduc atat de bine aminte...
Strada Veche
de Daniel Gherasim
CAPITOLUL II Leinad reveni în casa Dumitrescu abia după o săptămână și aceasta nu de dragul conversațiilor sale cu Diana, ci doar pentru a o vedea pe Raluca. Conacul era mare și avea o grădină imensă...
Întoarcerea acasă
de Emma Greceanu
Toamna se strecura cumva lent, ca o otravă cu iz de melancolie, pe străzile înguste ale orașului, prin cartiere unde plopii foșneau, scuturându-se disperați de frunze. Eu, murmurând vreo melodie...
Vai, ce nenorocire!
de Camelian Propinatiu
Fata intrase fără volum, doar așa, ca vulpea în recunoaștere, sfidând capcanele ca să se intereseze dacă Editura Lyrancuy chiar există. Fiindcă la Târgul Gaudeamus nu-și amintea s-o fi vizitat cu...
Și ieri va fi o zi... - I -
de Emil Iliescu
În memoria bunilor mei colegi, Mircea Nedelciu, Ioan Flora, Gheorghe Crăciun Pe sub colonadele ce păreau uriași din sticlă transparentă răsunau acordurile unui slow plin de tristețe. Tristețe ce se...
A treia bancă - Cap. 23 – Patru pompieri, fără cel din tribună
de Laurențiu Orășanu
Cap. 23 – Patru pompieri, fără a-l mai socoti și pe cel de la tribună Din Dămăroaia, de la atelierul fraților, de unde preluasem mașina de pompieri, condusesem în viteză, trecusem de vreo trei ori pe...