"epidemii de octombrie" – 584 rezultate
0.02 secundeMeilisearchNeagu Djuvara
S-a nascut la Bucuresti in 1916, intr-o familie de mai indepartata origine aromana care a dat tarii mai multi oameni politici, diplomati, profesori si oameni de stiinta. Tatal autorului. Marcel Djuvara, sef de promotie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg in 1906, a murit capitan de Geniu in armata romana in cursul marii epidemii de gripa spaniola din 1918. Mama autorului, Tinca Gradisteanu, apartinea ultimei generatii dintr-un neam de mari boieri munteni (in secolul al XVll-lea, Bunea Vistierul Gradisteanu a fost ctitorul mai multor biserici sau manastiri, printre care viitoarea Mitropolie din Bucuresti, unde a fost inmormantat). Neagu Djuvara si-a facut studiile la Paris: licenta in litere (istoric), 1937; doctorat in drept, 1940; doclorat de stat in litere (filozofie a istoriei), 1972; diploma a Institutului de Limbi si Civilizatii Orientale (I.N.A.L.C.O.), 1988. In 1941 participa cu Regimentul 6 Dorobanti de Garda „Mihai Viteazul“ la campania din Basarabia si Transnistria. In...
0 poezii, 0 proze
ACAlbert Cătănuș
Beam us up, Scotty! Când aveam șapte ani i-au tras pe roată pe trei țărani la sute de kilometri de locul unde m-am născut: într-un cătun din câmpia Bărăganului, nu departe de orașul Brăila. Am fost al optulea copil în familie, iar pentru că eram slab și mă imbolnăvisem de friguri, dar mai ales pentru că nu voiam să sug la sân, la vârsta de opt luni, tata m-a dus la târg la Brăila iar acolo m-a dat unei cuconițe sterpe care voia un copil pe trei saci de grâu și patru găini. Știu șapte limbi în afară de română: greacă, rusă, turcă, bulgară, franceză, germană și albaneză. Înțeleg cam tot pe atâtea limbi cât cunosc. Pe tatăl și pe mama mea naturală nu i-am mai întâlnit niciodată. Toată familia mea a murit când aveam nouă ani. Unii spun că din cauza unei epidemii de tuberculoză care lovise în acele vremuri Bărăganul, alții spun că acel cătun a fost incediat de arendașul locului, iar alții mi-au spus că într-o noapte un batalion de ruși beți a trecut pe lângă el și fără preaviz soldații au...
196 poezii, 0 proze
Luc de Clapiers Vauvenargues
1715 6 august Luc de Clapiers, marchiz de Vauvenargues,s-a nascut la Aix-en-Provence (Franta). Nu se cunosc amanuntele despre anii copilariei celui care avea sa ajunga unul dintre marii moralisti. 1720 In Aix izbucneste o cumplita epidemie de ciuma. Primar al orasului era tatal lui Vauvenargues, Josep de Clapiers. Molima a bantuit aproape un an si a facut peste sapte mii de victime; datorita darzeniei, curajului si abnegatiei primarului, a fost insa curmata, iar jafurile care au terorizat alte tinuturi nu s-au putut dezlantui la Aix. Pentru aceste merite, tatal lui Luc avea sa primeasca, in 1722, o pensie de 3000 de livre si titlul de marchiz. 1731 Firav, cu o sanatate subreda, blajin si excesiv de sfios, tanarul Luc trebuie sa fi studiat, o vreme, la colegiul Royal-Bourbon, tinut de iezuiti; dar se pare ca prin 1731 a fost nevoit intrerupa studiile, ramanand sa le completeze acasa, singur, sau cu ajutorul vreunui profesor particular. Judecand dupa scrisul lui, avea ceva cunostinte de...
12 poezii, 0 proze
PGPernette du Guillet
Au début du 16e siècle, Lyon est un important centre intellectuel et littéraire, et l’école poétique lyonnaise, regroupant notamment Maurice Scève et Louise Labé, constitue un moment essentiel de l'histoire littéraire entre Marot et la Pléiade. Née à Lyon en 1520, Pernette du Guillet reçoit une éducation soignée, parlant l’italien et l’espagnol. A seize ans, elle est l’élève de Maurice Scève et l’inspiratrice de son recueil "Délie", objet de plus haute vertu. Mais l’amour entre eux se révèle impossible, Pernette étant promise à M. du Guillet qu’elle épouse en 1538. Elle meurt à 25 ans, le 7 juillet 1545, emportée par une épidémie de peste. A la demande de son mari, l’érudit Antoine du Moulin examine les feuillets où elle consignait ses poésies et les fait éditer dans leur confusion originelle. Rymes de gentille et vertueuse dame Pernette du Guillet, lyonnaise, Lyon, Jean de Tournes, 1545
1 poezii, 0 proze
ARAlecu Russo
Alecu Russo s-a nascut la 17 martie 1819, la Chisinau, in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Cu multi ani mai tirziu, in "Amintiri", el isi va aduce aminte de un frumos sat basarabean, "raschirat intre gradini si copaci pe o vale a codrilor Bicului", unde "mosnegii spuneau de turci si tatari… de Ileana Cosinzeana, de fratii din luna, de lupte si navaliri", ca si de vitejia "celor Novaci, de raul carora urdiile tataresti nu se puteau in Bugeac cu prada in Tara Leseasca". Aici, din virsta frageda, in sufletul lui au prins radacini lastarii dragostei pentru popor, poezia populara orala si limba stramoseasca, dragoste pe care o va purta vie toata viata. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia: "din patruzeci de persoane ce locuiau intr-o casa" au scapat cu viata numai el si tatal sau. Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii...
0 poezii, 0 proze
VSVictor Segalen
Victor Segalen, né à Brest le 14 janvier 1878, mort le 21 mai 1919 à Huelgoat, est un poète, et aussi médecin de marine, ethnographe et archéologue français. Après des études de médecine à l\'École du service de santé des armées de Bordeaux[1], Victor Segalen est affecté en Polynésie française. Il n\'aime pas la mer, ni naviguer mais débarquer et découvrir. Il séjourne à Tahiti en 1903 et 1904. Lors d\'une escale aux îles Marquises, il a l\'occasion d\'acheter les derniers croquis de Paul Gauguin, décédé trois mois avant son arrivée, croquis qui seraient, sans lui, partis au rebut. Il rapporte en métropole un roman, les Immémoriaux (1907), ainsi qu\'un journal et des essais sur Gauguin et Rimbaud, qui ne seront publiés qu\'en 1978. En 1908, il part en Chine où il soigne les victimes de l\'épidémie de peste de Mandchourie. En 1910, il décide de s\'installer en Chine avec sa femme et son fils. La première édition de Stèles a lieu à Pékin en 1912. En 1914, il entreprend une mission...
2 poezii, 0 proze
epidemii de octombrie
de nastia muresan
o molimă ciudată ne ucide cuvintele cad stoluri stoluri V-uri lichefiate lingând marginea cerului gâturile lungi și aripile lor desfăcute se întind prin grădini fără spasm fără zbateri purtătorul lor...
Apt de înnebunire sau Fals tratat de pierdere a facultăților mentale
de Cosmin Dragomir
Apt de înnebunire sau Fals tratat de pierdere a facultăților mentale Ceaiul fierbinte pare fără gust. Þigara - uitată în scrumieră. Cartea, nouă lenevește desfăcută pe birou arătându-mi coperta....
o altă epidemie toamna
de Ottilia Ardeleanu
iată o clipă mică-mică dar foarte ascuțită, te poți înțepa și, cel mai rău, este că poate să-ți intre pe sub piele cu indecență microscopică și să se miște în voie, cu indiscreția unei iscoade, fără...
Spre necunoscut
de nicolae tomescu
Cu umbrela într-o mână și lădița în cealaltă se îndreptă spre șoseaua ce se forma în stânga râului și-l însoțea până în Stațiunea Olănești-Băi. Se așeză pe lădiță așteptând să vină autobuzul lui...
Stigmatizarea ca deținut Covid-19, la Pipera
de Dragoș Vișan
Eu sunt un om vindecat sau zombificat, nu mai știu, vindecatul zombificat la regim, după regim, cred că mi se spune. O să trăiesc în mod liber, vindecat pe de-a-ntregul după căderea regimului proBr....
STELELE ANULUI 2004
de Frentiu Toma Adrian
STELELE ANULUI 2004 Texte evidențiate pe parcursul anului Cuprinde perioada 27.05.04-31.12.04(datorită volumului foarte mare m-am limitat doar la atât 5 Adagio, Radu Tudo r Ciornei 5 Autoportret...
Harta, ca obiect de artă și… instrument al supraviețuirii
de Ghinea Nouras Cristian
Prof. dr. Sofronie Mureșan s-a născut la 27 iulie 1951. Pregătirea universitară și-a desăvârșit-o la Facultatea de Filologie din Timișoara – secția Pedagogică și la Universitatea “Alexandru Ioan...
Urgent
de Ion Luca Caragiale
Școala de fete No. 1 din urbea Z... No. 654 - 15 noiembrie D-sale d-lui primar al urbei Z... urgentă. Domnule primar, Referindu-ne la adresa noastră din luna trecută octombre cu No. 597 asupra...
Retroversiuni existențiale cu o carte de Gabriel Chifu
de Maria Pilchin
Fiecare carte cu destinul său spuneau anticii. Astă toamnă „furasem” o carte la Bacău. O furasem fără ca să vreau. Cineva mi-o puse în mână la un eveniment cultural, spunându-mi că e de vânzare....
Fetești - lansare de carte
de Ananie Gagniuc
Fetești 10 decembrie, iarnă blândă, drum bun, Constanța – Fetești, cinci „cuci” pornesc spre o lansare de carte „Faima zilelor trăite!” de Radu Munteanu. La volan, Ionuț Þucă, domn procuror, copilot...
narațiune tristă
de FLOARE PETROV
vești alarmante curg din televizor epidemii de gripă împânzesc pământul virușii și moartea i-au lumea în vizor pe mine mă menține sănătoasă cuvântul. fel de fel de boli lumea o decimează planeta...
impresiile despre anumite opere
de lucian costea
Nu de mult am citit un roman care mi se pare destul de interesant si care are nenumarate idei filozofice.Este vorba despre marele sriitor Giovanni Boccaccio care printre multiplele sale lucrari a...
fantezia mea e tandra e roz e devotata
de marinela serban
însămânțare cu himere supraaglomerație dimineața înainte de a merge la baie se adaugă un labirint celui de ieri peste abia cicatrizata orbire forfotesc epidemii de beznă îmi repet aproape cu...
Patologie alarmantă
de Cucu Constantin
Prima prezentare din gardă de azi este un caz dramatic, la limita dibăciei medicale. O domnișoară s-a prezentat acuzând faptul că, de câteva luni, de fiecare dată când iese din casă simte neobișnuit...