Căutare

Sunt o picatura de ploaie strivita intre pleoapele tale grele de visuri. Sunt un gand hoinar, ratacit in parul tau, roua diminetii tarzii incendiate de soare, secunda boaba de nisip cazuta in clepsidra fara de sfarsit.Sunt firul de iarba peste care treci acum grabita, sunt frunza pe care o tii ingandurata intre degete!Sunt raza de soare care iti mangaie privirea, sunt ultima silaba pe care as dori sa o rostesti inainte de a visa si primul tau gand... Iubita mea, ochii tai deschid spre mine universuri, zambetul tau ma imbata de o betie cereasca. Atingerea ta e pentru mine curcubeul, sarutul tau... sfarsitul unei lumi si nasterea alteia. Iubita mea esti vis si... durere...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta alaturi de tine, nu mi-as dori alta. O clipa sa ma privesti, sa-mi zambesti, sa ma atingi, sa ma saruti. Te mai astept o viata... Si ce altceva as mai putea sa iti ofer decat doi ochi caprui, frumosi si un zambet cald, care sa-ti calauzeasca pasii zi de zi! Cred ca o sa va placa...

19 poezii, 0 proze

Sima Cristian

Nascut la Braila, Absolvent al Liceului cu program sportiv(1999), Student al Facultatii de Matematica-Informatica, Specializrea:Prelucrare informatica a datelor economice, iubitor de Nichita Stanescu, dator pentru toata viata profesorilor mei: Carlogea Horia Emil(profesor de limba romana) si Dan Ion(profesor de matematica) Poeziile sunt reproduse din volumele: Constelatia tainelor(1999-2000) Metamorfoza visurilor(2000) Pe treptele gandului(2000-2001) Insule de ceara(2001-2002) Camere in pustiu(2002-2003-2004) Logaritmarea zborului(2004-2005-2006) motto personal: "Lumea ca roua, doar ca roua Si totusi..." KOBAIASHI ISSA e-mail:euler_1980@yahoo.com

14 poezii, 0 proze

Sandro Penna

S-a născut la Perugia la 12 iunie 1906. Studii neregulate în orașul natal, absolvind o școală de contabili. Duce o viață boemă, practicând diverse profesii numai spre a-și menține autonomia spirituală. După ce, pentru un timp, este vânzător într-o librărie milaneză, din 1929 se mută la Roma. Colaborează la diferite reviste („Letteratura”, „Corrente”, „Frontespizio”, „Poesia”, „Botteghe oscure”, „Paragone” etc.) și publică primul volum (Poesie) în 1939 sub îndemnul lui Saba. Critici precum Solmi, Anceschi, Caretti îi semnalează originalitatea. Vor mai urma: Appunti (1950), Una strana gioia di vivere (1956); Croce e delizia (1958); L\'ombra e la luce (1975); Stranezze (1976); Il viaggiatore insonne (1977) și Confuso sogno (1980). Ultimele două sunt postume, întrucât Sandro Penna a murit la Roma la 23 ianuarie 1977. Un filon realist (sau mai exact un fir concret ce ancorează poemul în real) face din Penna un poet antiermetic în linia lui Saba dar fără filonul narativ al triestinului;...

1 poezii, 0 proze

Marcela

Se intreba oare cineva cine sunt?! Nici macar eu...Totusi sa trecem la treaba. Biografia?!-Arhiva prafuita de agonia timpului Uitata pe coltul unei buze uscate A vrajitoarei batrane - Soarta. Eu - nascuta atunci si inca nu decedata, Insir biografia unei vieti inca virgine. Bantuie pe ici-colo si dincolo cineva, Ce isi doreste sa traiasca frumos. Fericirea o imaprte cu suferinta Se bucura de fiecare nota din muzica clasica Dansata in armonia vocii lui Pavarotti. Adora natura,linistea,haosul Adierea vantului ii produce extaz. Raza de soare o incalzeste ca iubirea de mama Luna ii asculta secretul noptii Norii spulbera gandurile adunate Si fulgerul o trezeste la realitate. Apa dulce de izvor ii amorteste buza. Iubeste viata, uraste moartea Simte durerea prin muzica Exprima sentimentul prin vers Iubirea o transforma in note muzicale Note intregi,doimi,patrimi,pauza mai lunga Si din nou pe scara portativului O patrime si-o doime isi face loc. Bataia inimii e un semn ca traieste. Respecta...

1 poezii, 0 proze

ȘN

Ștefan I. Nenițescu

Ștefan I. Nenițescu n. 8 oct. 1897, Bucuresti -m. oct. 1979, Bucuresti. Poet si estetician. Fiul poetului Ioan Nenitescu si al Elenei (n. Stefan). Studii universitare la Roma (din 1920) si la Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti. Docent in estetica; conf. univ. la Univ. din Bucuresti. Consilier economic la legatia romana de la Haga. Debuteaza in Noua revista romana (1915) cu un art. despre Shakespeare; primul voi. de poezii, Denii (1919) e urmat de Vraja (1923), si Ode italice (1925). Un voi. de teatru: Trei mistere (1922). Din 1924 colab. la Gandirea. Membru fondator al PEN Clubului Roman. Ca poet si critic de arta, mai semneaza la Convorbiri literare, Ideea europeana, Vremea, Universul literar, Viata Romaneasca, Adevarul, Arta plastica s. a. A publicat un tratat de Istoria artei ca filosofie a istoriei (1925), trad. din Croce, (Elemente de estetica, 1922); Machiavelli, (Mandragora, 1926) etc. Cultivand la inceput o poezie discursiv-religioasa in nota curentului de...

2 poezii, 0 proze

Ion Vatamanu

1937 / 1993 S-a manifestat ca luptator fervent pentru eliberarea nationala a romanilor din Republica Moldova si Bucovina, in 1987 si mai incoace scriind unele poezii preponderent retorice, de o larga au dienta: Ce vor scriitorii?, Unire, moldoveni!, Celor ce pun graiul la vot, Un popor de felul nostru, Matern la Bucovina etc. Ion Vatamanu a fost un reformator indraznet al poeziei roma nesti din stanga Prutului, riscand in 1962 sa dea o carte de versuri libere, albe, deosebite de cele cultivate la noi in epoca. Apoi a tra dus din Walt Whitman, din Imant Ziedonis, asimiland creator un vers cu care nu prea eram obisnuiti. Apoi si-a ales drept metafora si simbol frunza, explorand acest motiv intr-o carte intreaga De ziua frunzei si punandu-ne din nou la incercare gusturile si pri ceperile. Dupa care se intorcea in Tara Fagilor, de unde ne aducea multe si surprinzatoare Secunde cu munti. Pana ne-am obisnuit cu el si l-am simtit Atat de mult al pamantului (e titlul volumului sau din 1990)...

3 poezii, 0 proze

Anghelos Sikelianos

1884- 1951 personalitate de prim-plan a literaturii elene contemporane Di tendenze orfiche è il poeta greco Anghelos Sikelianos (nato a Leucade nel 1884, morto a Atene nel 1951), che nel 1927-35 creò a Delfi un centro artistico internazionale per il quale mise in scena alcune tragedie classiche. Fu autore di opere teatrali come Ditirambo della rosa (1932), Sibilla (1940), Dedalo a Creta (1942), La morte di Digheni (1947). Numerose le opere poetiche raccolte nei tre volumi della Vita lirica (1946-47) tra cui è "Prologo alla vita", "Orfiche", "Canti del desiderio", "Epinici" e il poema incompiuto "La pasqua degli elleni". Attirato dal sincretismo tra cristianesimo e dottrine orfiche, sostenitore della continuità tra mondo antico e moderno, Sikelianos adombrò nei miti classici, cristiani e bizantini le vicende della guerra, dell'occupazione e della resistenza.

1 poezii, 0 proze

Giovanni Giudici

S-a născut în localitatea Le Grazie (La Spezia) la 26 iunie 1924. A studiat literatura franceză la Universitatea din Roma (terminând cu o teză asupra lui Anatole France), apoi a trăit la Ivrea și Torino, iar din 1958 la Milano, unde a lucrat în calitate de copy-writer la Olivetti. În prezent face gazetărie. Colaborează la „Paragone”, „Rinascita”, „Aut Aut” etc. Primele plachete (Fiori d\'improvviso, 1953; La Stazione di Pisa, 1955; L\'intelligenza col nemico, 1957; L\'educazione cattolica, 1963) vor fi reluate apoi în La vita in versi (Mondadori, 1965), după care urmează Autobiologia (1969); O beatrice (1972); Il male dei creditori (1977); Il ristorante dei morti (1981); Salutz (Einaudi, Torino, 1986). În 1976 publică un volum de eseistică sub titlul semnificativ La letteratura verso Hiroshima (Editori Riuniti, Roma). A tradus de asemeni din E. Pound, Sylvia Plath, Pușkin și din poeți cehi. „Forța specifică a poziției lui Giudici - spune criticul Mengaldo - derivă din modul...

0 poezii, 0 proze

Szasz Emeric

Declaratie de dragoste E ziua ta calendarul ca o amendă nimic schimbat Doamne ajută!copiii si sănătate același chimir rate rulante nu nu vreau să ieșim mai cîrpim risipa și desfată-te acum măcar după douăzeci de ani cu o halcă de hatîr ce-o fi:un chilipir o mărunțime -ancoră mocnitelor valuri aride Alt an egal ritual: îmi fac mea culpa deși palmele-mi curg rîu inflație pe milostivi-ți sîni nu le știu măsura nici atît la chiloți ștrampi pantofi etîcî așa că te rog reverberează plenar andante andante fosnet al ierburilor necosite-n extaze la tocita ofrandă a simetrice roze Și ce-ți doresc? Ce gingaș tupeu! din bolovan nu iscă stele poezia mea pecum mersul pe jos știu si eu așa la prima strigare La nesfîrșit siamezi să mulgem zorii și molcoma datina matinală: cafeaua cu caimac cescuță de vitrină farfurioară linguriță de argint invariabila rugăminte mai tare si mai amară

4 poezii, 0 proze

e roza viata

de Neicu Maria

e roză viața ... e roză viața, atât de roz că m-a orbit plăcerea ei și mă întreb de nu-i prea mult să mai îmi ia din plânsul ce-n suflet mi-a-nghețat, din negrii triști-mi ochi ce răspândesc văpăi...

O aventură galantă

de Ion Pribeagu

Într-o seară, pe la zece, N-a fost cald, dar nici prea rece, Am avut o aventură, Nici cu Haike nici cu Sură, O coniță delicioasă, Nici urîtă, nici frumoasă, Și-am intrat cu ea în vorbă, Nici de...

PoezieClasic

Ca de cleștar e-n geamuri trandafirul

de Ștefan Petrea

Ca de cleștar e-n geamuri trandafirul Ce n-are viață, numai frumusețe Privirea-l bea, misterul să-i învețe Și cugetările-i cunosc delirul. El strică larma lumii cu blândețe Și omul de tăceri i-aduce...

Ce e Fericirea?

de Florin DeRoxas

ce e fericirea oare? se intreaba inima, ce e fericirea mea daca-mi lipseste Ea? fericirea? ce e fericirea, fara poezii, fara proza? ce e fericirea mea, cand viata nu-mi e roza? ce o fi fericirea,...

bunicul îmi spune că sunt pe calea cea bună

de Ștefan Petrea

nu plouă nu ninge nu e vesel în suflet soarele își înfige săgețile de aur în creștetul capului gândurile gravitează în jurul unui cavou în care doarme cu moarte bunicul îmi amintesc că era înalt și...

Șeherezada

de Eugen Fulea

Îmi așez pe gând o floare Încercând să ți-o trimit Și doresc să-mi cer iertare Pentru visul irosit... Știu că tu veneai pe seară Așezându-te pe mal, Așteptând ca să apară Poezia – pe un val....

Concurs Tg. Jiu

de Ruse Ion

1 - "Haz de necaz” = 2 Sadicul La el nimic să nu vă mire, Întotdeauna face haz, Și-atuncea-i beat de fericire Când este altul la necaz. Cromatică De fel sunt alb și sunt integru, Și cum nu-i roză...

Compartimentul de tren

de Ananie Gagniuc

COMPARTIMENTUL DE TREN Glasul roților de tren, acel „țac-țac” etern, însoțea călătorii spre Craiova, orașul care ne amintește de cățelușa olteanului, ce-nsoțește căruța și, mai nou, de primărița...

ProzăAtelier

Ce e viața?

de Dan-Mircea Rusu

Ce e viața? Iată o-ntrebare simplă. Nu știu însă cine-ar putea Ca la ea să îți răspundă. De-o citești ca poezie, Simplă nu îți va părea, Are-n ea o armonie Ce în suflet va intra. Dac-o iei ca pe o...