"după toate câte s-au întâmplat " – 20790 rezultate
0.04 secundeMeilisearchBadulescu Mihail Gabriel
Toate bune și frumoase pe lume îmi tot ziceam, încurajându-mă permanent în cursul timpului cu chestia asta, desi efectiv m-am săturat de câte tâmpenii am putut ingurgita în ceea ce numesc o viață de om și care cuprinde azi deja 66 de ani. Oricum multe evenimente s-au succedat peste cocoașa asta pârlită ca să o încovoaie și să o tragă spre pământ, dar ea încă nu s-a încovoiat dupa parerea mea, asta pentru că iaca, stau încă cu fruntea în soare și pot discerne cu brio ce este bun și ce este rău între toate, după care fac o selecție, dau glas bunului simț cu care părinții mei m-au dotat și alung relele cu calmul creierului, aducând bunele să îmi slujească în continuare. Ca deobicei relele de care am dat și dau mereu, au fost multe și devin din ce în ce mai multe, dar este de competența omului să găsească soluții pentru diminuarea sau chiar anularea lor, punând creierul la contribuție în scopul transformării răului în bine. Stilul de viață i se inoculează persoanei începând cu cei șapte...
20 poezii, 0 proze
corneliu zegrean
Sunt prea bătrân ca să fiu tânăr, Sunt tânăr ca să fiu bătrân, Am dus și încă port pe umăr Ce mi-a fost dat, pe ce-s stăpân. M-am născut la 24 Octombrie l934, într-un sat, parcă uitat și de Dumnezeu, dispus între cetățile Ungurașului și Ciceului, despre care și istoricii au uitat să mai vorbească, la vreo 3-4 km. distanță de confluența Someșului Mic cu Someșul cel « buclucaș », satul Nireș, pe care eu nu o să-l uit și după care mi-am luat și pseodonimul : « nireșeanul » . Școala primară ? Mai mult prin grădina popii, Cu multe straturi de ceapă, Am plivit scaii cu mâna, Rareori cu câte-o sapă. Celelalte cursuri le-am terminat la Dej, Cluj și Oradea, unde am absolvit o Școală de Ofițeri de Administrație și Finanțe, în 1956, cu gradul –Locotenent. Mi-am definitivat studiile militare la Academia de Inalte Studii Militare iar cele civile la Academia de Studii Economice, București. Ca militar de carieră, am parcurs toate erarhiile de grade și de funcții până la gradul de general. În 1994 am...
131 poezii, 0 proze
bogza gheorghe
Simetrie - Marin Sorescu Mergeam asa, Cand deodata in fata mea, S-au desfacut doua drumuri : Unul la dreapta, Si altul la stanga, Dupa toate regulile simetriei. Am stat, Am facut ochii mici, Mi-am tuguiat buzele, Am tusit, Si-am luat-o pe cel din dreapta (Exact cel care nu trebuia, Dupa cum s-a dovedit dupa aceea). Am mers pe el cum am mers, De prisos sa mai dau amanunte. Si dupa aceea in fata mea s-au cascat doua Prapastii : Una la dreapta Alta la stanga. M-am aruncat in cea din stanga, Fara macar sa clipesc, fara macar sa-mi fac vant, Gramada cu mine in cea din stanga, Care, vai, nu era cea captusita cu puf! Taras, m-am urnit mai departe. M-am tarat ce m-am tarat, Si deodata in fata mea S-au deschis larg doua drumuri. "V-arat eu voua !" - mi-am zis - Si-am apucat-o tot pe cel din stanga, In vrajmasie. Gresit, foarte gresit, cel din dreapta era Adevaratul, adevaratul, marele drum, cica. Si la prima rascruce M-am daruit cu toata fiinta Celui din dreapta. Tot asa, Celalalt trebuia...
4 poezii, 0 proze
Alexandru Ciobanu
Părinții, Ion și Ecaterina, oameni obișnuiți; s-au întâlnit și s-au plăcut. După un scurt circuit de câțiva ani, fiecare a mers pe drumul lui. Din flamă, M-am născut eu, la 27 ianuarie 1947 în București. Am avut o copilărie minunată, la bunici. Minunată copilărie am avut, undeva într-un ținut neiubit de nimeni, fiindcă era prea departe de toți. Un ținut pe care toate administrațiile l-au ignorat fiindcă le era peste mână. A fost pe rând când de Vlașca, când de Teleorman, când de Videle, când de Alexandria, cand de Giurgiu, dar nu s-a lipit nicăieri și a rămas pe loc. De oriunde ar fi venit banii bugetari până acolo se terminau. Acolo nu era asfalt, nu era canalizare, nu era electricitate; apa și-o scotea fiecare de lângă casă, ca să-i ajute circuitul în natură. De acolo lumea pleca, dar eu veneam. Acolo nimeni nu se întoarcea fiindcă peste tot era mai bine. Era un fel de never land, dar era nevărlendul meu, pe care îl iubesc și acum. Un nevărlend la 65 de kilometri de București. Acolo...
66 poezii, 0 proze
Bragos Bucurenci
N-am gasir nicaieri o biografie completa. Ofer un articol din publicatia \"Jurnalul de Vest\": Dragos Bucurenci e genul acela de produs antipatic al societatii de consum: ambalajul îti spune ce contine, dar nici macar vînzatorul nu-ti poate spune la ce serveste. E fabricat în Bucuresti, a fost depozitat central (citeste Tineretului si nu comenta) pîna la vîrsta majoratului, cînd s-a trezit transferat în interes de familie pe linia de demarcatie dintre Rahova si Ferentari. Dupa patru ani de tatonari reciproce cu cartierul, cu toate ca a avut o relatie excelenta cu vecinii si o toleranta dumnezeiasca pentru manea, si-a aranjat un virament si a aterizat pe raftul de deasupra Cinematecii, pe strada Eforie. În prelucrarea materiei prime, s-au folosit doua licee de la care a chiulit copios si doua facultati plicticoase pe care le-a întrerupt. La controlul tehnic de calitate i s-au aplicat masinal etichetele spalacite: informatica, Sava, filosofie, stiinte politice. Ultimele doua, cu...
0 poezii, 0 proze
Adrian Cadar
Autorul s-a nascut la 8 martie 1978 in Oradea. Primii pasi in scoala i-au fost indrumati de invatatoarea Maria Bughiuri de la Scoala cu clasele I-VIII "Dimitrie Cantemir" din Oradea. Gimnaziul l-a urmat in cadrul Colegiului Pedagogic "Iosif Vulcan". In perioada 1992-1996 a urmat cursurile Colegiului Tehnic "Mihai Viteazul". In anul 2002 a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universitatii "Tibiscus" din Timisoara. Pasiunea pentru literatura a avut-o de mic copil, inca de pe bancile scolii primare. Cu toate acestea, nu a inceput sa scrie decat relativ recent, mai exact din anul 2000. A inceput cu versuri, dupa care a inceput sa abordeze si proza scurta SF. A publicat povestiri SF in diverse site-uri de profil din intreaba lume, precum si intr-o antologie internationala de povestiri, "Passion" (in limba engleza). Antologia "Fictionar 0.9" contine de asemenea 3 povestiri ale autorului (in curs de aparitie la editura Pro). A scrie pentru autor inseamna a exprima ceea ce simte in...
31 poezii, 0 proze
Jan Neruda
Jan Nerudajan Neruda s-a născut în Praga, Boemia, la 9 iulie 1834, fiu al unui băcan care a trăit în Malá Strana( Lesser Quarter) o regiune din Praga. Dupã ce studiază filozofia și filologia, el a lucrat ca profesor până în 1860, când devine ziarist liber-profesionist poet și scriitor. El a fost unul dintre reprezentații cei mai importanți ai realismului ceh. În lucrările sale, Neruda, promovează ideea de renaștere a patriotismului Ceh. El a participat la toate luptele culturale și politice ale generației sale. Neruda, pe lângă poezie și proză, a scris și satire despre micii burghezi din Praga. De asemenea, împreună cu romancierul și scriitorul Ellis Peters, a lucrat la o colecție de povestiri scurte, care au fost traduse și în engleză în 1957, Povídky malostranské (Tales Little Quarter). Poetul Chilean Neftalí Ricardo Reyes Basoalto( Pablo Neruda) și-a luat pseudonimul după Jan Neruda. Jan Neruda se stinge din viață la 22 august 1891 la Praga…
5 poezii, 0 proze
Lucia Eniu
„Rețetă pentru timpul viitor” „Românul s-a născut poet“. Există un adevăr concentrat în această scurtă propoziție, fapt de care m-am convins încă o dată, citind versurile tinerei poete Lucia Eniu. A vorbi despre un nume nou în poezie este mult mai greu decât în cazul „veteranilor“, iar dificultatea este cu atât mai mare cu cât persoana care transpune în versuri crâmpeie din sufletul său este mai puțin cunoscută. Versurile Luciei sunt atât de normale, încât poeta, din modestie, după ce le așternea pe hârtie, le depozita prin toate ungherele sufletului, neîndrăznind să le scoată la lumină. La lumina tiparului, desigur, căci ele au lumina lor. Pentru autoarea acestor bijuterii lirice, totul este simplu și firesc, însă este supus unei analize foarte atente și – mai era cazul să o spun? – tradus în limbaj poetic. Se miră atât de firesc trecerea timpului, care pe mulți îi sperie: Nu știu ce are timpul/ cu mine/ de-mi cere mereu/ să-mi mut gardul/ c-un veac/ mai încolo. (Uimire), iar pentru...
5 poezii, 0 proze
Cristian Zeletin
Sunt un experimentalist însă nu și un oportunist. Primul bungee jumping nu m-a oprit să-l fac și pe-al doilea, așa s-a justificat căsătoria mea. Când am sărit prima dată cu parașuta am spus că n-o s-o mai fac niciodată, cu toate acestea am făcut 2 copii. Dacă aș spune prea multe despre cărțile pe care le-am scos lumea ar căuta să mă judece, eticheteze, după editurile care m-au publicat, după recenzii, după lungimea cravatei, după ascuțimea nodului din gât, după cât de lung mi-e părul, chiar și ăla de la subsuoară. Și-ar scufunda privirile adânc în oglinzile Google-ului și atunci vor trimite vânătorul cel iscusit să scoată inima frumoaslor mele creații, deși, slavă Domnului e loc pentru toată lumea. Am terminat la Iași Facultatea de Cibernetică. Am cunoscut destui informaticieni care își iau un aer de superioritate datorită cunoștințelor lor. Informatica e doar o unealtă. Nu te face cu nimic mai presus decât pensionara din Cișmigiu care mânuiește andrelele sau croșetează. Lumea mea...
2 poezii, 0 proze
Heinrich Böll
Heinrich Theodor Böll (n. 21 decembrie 1917 – d. 16 iulie 1985) a fost unul dintre cei mai proeminenți scriitori germani după ce de-al doilea război mondial. Romancier și dramaturg Heinrich Böll a fost laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1972. Notă biografică: "Am vrut să scriu dintotdeauna, am încercat de timpuriu, însă cuvintele le-am găsit abia mai târziu," mărturisește Heinrich Böll. A inceput să scrie din copilărie, a publicat prima carte abia la 30 de ani, iar în 1972, la 55 de ani, a primit Premiul Nobel pentru literatură. S-a născut în 1917, fiind al optulea copil al unei familii care ura războiul. Primii bani care i-au căzut in mână a fost o bancnotă de un miliard de mărci, pe vremea când tatăl lui ridica de la bancă bani cu căruța pentru a-și plăti ucenicii. A luptat în al Doilea Război Mondial (inclusiv pe teritoriul României), iar drama provocată de demența nazistă a marcat opera sa. Heinrich Boll este, înainte de toate, un umanist: răspunsul găsit la ororile...
1 poezii, 0 proze
după toate câte s-au întâmplat
de Ottilia Ardeleanu
înviu și eu în trupul meu de-acum e Christos mă simt mai curată împlinită cuvintele sunt de-a dreptul albe după patruzeci de gânduri mă ridic dau piatra vieții la o parte privesc lumea de parcă ar fi...
anastasimatar. voce 2. dogmatica
de emilian valeriu pal
o dimineață care te calcă pe nervi ca eticheta textilă a unei haine luată pe dos cauți febril rugăciuni de eliberare scrise cu evlavie de amorth exorcistul șef de la Vatican în loc de amorth tu ții...
Despre eroi și martori -partea a doua
de Tudose Dragos
3. -Facem, taică, un tabinet? Băiatul tresări, uitându-se cu ochii uimiți spre bătrân. Se frecă apoi la ochi, de parcă i-ar fi intrat ceva în ei. Abia mai târziu se ridică, căută într-un sertar și...
Ceea ce sunt
de Florin Hulubei
eram tânăr eram viguros și aveam plete bogate ocoleam drumurile principale și răspunsurile directe fabricam lumini în topitoriile gândurilor spărgeam lemne cu barda și capete cu privirea anihilam...
voi urma
de Mihai Leoveanu
voi urma deci calatoria spre locul acela de unde incepe mirarea in fata cuvantului locul unde dupa legi nestiute urmele trecerii pe trup nu se-arata iar anii drept alegorii de sentimente apar lumina...
Ultima plimbare cu bicicleta
de Mircea Braslasu
Eu nu m-am supărat De acasă tu când ai plecat De fiecare dată când vroiai Tu urcai pe bicicletă și te plimbai. Atunci când a-ți venit de la mare Ai plecat cu Costin și Bogdan la ultima plimbare Când...
Ultima plimbare cu bicicleta
de Mircea Braslasu
Eu nu m-am supărat De acasă tu când ai plecat De fiecare dată când vroiai Tu urcai pe bicicletă și te plimbai. Atunci când a-ți venit de la mare Ai plecat cu Costin și Bogdan la ultima plimbare Când...
Scrisoare de adio
de Rosca George
Bună suflet cald, chinuit de cel ce trebuia să-ți fie gardian! Îți scriu aceste rânduri de nicăieri, ca să le citești niciodat’... Îmi este dor să te aud, așa că m-am obișnuit să îmi închipui,...
Cu dintii stransi
de George Cornila
A doua zi își schimbă numărul de telefon. Nu-l va mai da nimănui. Toate câte i s-au întâmplat în ultima vreme și-au lăsat într-o oarecare măsură amprenta asupra lui. Tresare când este strigat sau...
Parousia sau Eroarea de a fi fericit
de ghinea vasile
Undeva, în „Jurnalul filozofic” Constantin Noica mărturisea: „Cunosc un instinct mai puternic decât cel de conservare chiar: instinctul lui „a avea dreptate”. Oamenii se luptă, se cheltuiesc și cad...
