Căutare

Adrian Munțiu (n. 5 august 1936, Cărpiniș (Alba)), poet și prozator din prima promoție neomodernistă („generația lui Nichita”). Opere * Vârsta cunoașterii, Colecția Luceafărul, Editura pentru Literatură, București, 1962 (prefață de Savin Bratu) * Chipul cioplit, Editura pentru Literatură, București, 1967 * Fața a doua, Editura pentru Literatură, București, 1967 * Iepurașul Iepurilă: Poem după o idee de K. Vîskovski, Editura Tineretului, București, 1968 * Până la Iov, Editura Eminescu, București, 1970 * Ringul: Roman, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1971 * Val zglobiu : Povestire științifico-fantastică, Colecția Biblioteca contemporană, Editura Ion Creangă, București, 1971 * Circul: [Versuri pentru copii], Editura Ion Creangă, București, 1971 * Școala jucăriilor: [Poezii pentru copii], Editura Junimea, Iași, 1972 * Vârsta cunoașterii, Ed. Albatros, București, 1974 * Pământul din statui, Editura Eminescu, București, 1975 * Planeta copilăriei: Un buchet de poezii pentru cei mai buni copii,...

1 poezii, 0 proze

Eugen Simion

Ioan Eugen Simion (n. 25 mai 1933, Chiojdeanca, Prahova) este un critic literar, editor, eseist, filolog, profesor universitar român, membru al Academiei Române și președinte al acestui for din 1998 până în aprilie 2006. Volume Proza lui Eminescu, 1964 Orientări în literatura contemporană, 1965 Eugen Lovinescu, scepticul mântuit - (Eugen Lovinescu, the Redeemed Skeptic), 1971 (ediția a doua, 1994) Scriitori români de azi, I, 1974 (ediția a doua, 1978) Scriitori români de azi, II, 1977 Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian, 1977, (a doua ediție, 1979, a treia ediție, 1986), 1983 - ediția în limba maghiară Dimineața poeților, 1980, (a doua ediție, 1995, a treia ediție, 1998). Întoarcerea autorului, 1981, (a doua ediție, 1993) Scriitori români de azi, III, 1983 Sfidarea retoricii, 1986 Scriitori români de azi, IV, 1989 Moartea lui Mercutio, 1993 Convorbiri cu Petru Dumitriu, 1994 Mircea Eliade, un spirit al amplitudinii, 1995 Fragmente critice, I, Scriitura publică,...

1 poezii, 0 proze

Elias Canetti

Elias Canetti (n. 25 iulie 1905, Ruse, Bulgaria – d. 14 august 1994 Zürich) a fost un scriitor evreu de origine bulgară, laureat în 1981 al Premiului Nobel pentru Literatură. Elias Canetti a fost fiul unui comerciant evreu din Rusciuc (astăzi Ruse). Strămoșii săi, evrei sefarzi, au fost expulzați din Spania în 1492. Inițial numele familiei fusese Cañete, după numele unui sat din Spania. Elias și-a petrecut anii copilăriei, între 1905 și 1911, în Rusciuk până când familia s-a strămutat in Anglia. În 1912, tatăl său a murit subit și, în același an, mama sa s-a mutat cu copiii la Viena. Canetti a învățat germana la insistențele mamei sale. Ea însăși i-a predat lecții de germană. Până atunci, Canetti vorbise ladino (limba maternă a mamei), bulgara, engleza și puțină franceză (pe ultimele două le studiase în anul petrecut în Anglia). Ulterior, familia s-a mutat întâi la Zürich (1916-1921) și apoi din 1924 în Germania, unde Canetti a absolvit liceul. Canetti s-a întors la Viena în 1924...

0 poezii, 0 proze

Ioana-Cristina Teodorescu

Ioana Cristina Teodorescu (n. 1989) a debutat recent cu volumul de poezie “Aripi de sticla” apărut la Editura EuroGraph (2012). Autoarea a absolvit Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, secția Jurnalism, în prezent urmează două programe de masterat în domeniu și lucrează pe post de PR Manager la o cunoscută asociație culturală din Cluj-Napoca. De asemenea, Ioana a fost unul dintre membrii fondatori ai revistei culturale online FlipFlop.ro și redactor-șef al acesteia timp de aproape 3 ani, până în urmă cu aproximativ un an, când s-a decis încetarea activității sub această formă. Tânăra autoare s-a făcut cunoscută de-a lungul timpului prin scrierile sale, în principal cronici de eveniment, dintre acestea predominând concertele folk, dar și prin numeroase proiecte culturale în care a fost implicată în ultimii ani.

6 poezii, 0 proze

Negrescu Maria

Hm...O stea pe un soare...Adica doua stele... Nu mi-am facut niciodata o biografie, asa ca ce o sa scriu eu aici nu stiu daca o sa corespunda cu ceea ce se cere.. Eu m-am nascut si am trait(cel putin pana acum) in acelasi oras, in acelasi cartier, cu aceeasi familie.. Am muncit la copilaria mea, am mers si pe la gradinita(de la vreo 3-4 ani), apoi am trecut la scoala generala nr 12 si la sfarsitul ei, am dat(ca tot omul) examenul de capacitate. Am intrat si la liceu si au urmat 4 ani frumosi. Apoi, am terminat si liceul(yeah!...)..de fapt, scuze, Colegiul National I.C.Bratianu si am intrat(cica!) la A.S.E.(sectia SELS) la Bucuresti. Ce-o sa fie de acum incolo? Habar n-am... Cam atat despre mine... Cam putin si prea normal?!Ata ete!

7 poezii, 0 proze

John Maxwell Coetzee

John Maxwell Coetzee , (n. 9 februarie 1940 la Cape Town), este romancier sud-african, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2003. Coetzee s-a născut, în 1940, la Cape Town, Africa de Sud, într-o familie bilingvă (unde se vorbeau în același timp engleza și germana); a crescut folosind engleza ca limbă maternă. La începutul anilor '60 s-a mutat în Anglia, unde a lucrat patru ani ca programator, apoi a studiat literatura în SUA. A predat literatura și engleza la Universitatea statului New York din Buffalo, până în 1983. În 1984 a devenit profesor de literatura engleza la Universitatea din Cape Town, publicând, în același timp, în presa americană și britanică articole în care condamna regimul de apartheid din țara sa. În 2002 s-a mutat în Australia, unde predă la Universitatea din Adelaide. El și-a început cariera de romancier în 1974 cu un volum care conținea doua nuvele Dusklands (Tărâmuri de amurg), obținând renume internațional, în 1980, cu romanul Waiting for the...

0 poezii, 0 proze

Ene Stefan

Optimistul: –Eu știu că ești sătul de mine, Aceeași voce prea subțire, Ce scârțâie pe scăriță Pană sus la muzicuță... Da` n-am ce să fac, NU tac, că-s pui de dac, și pac, plac! Și mâine, când n-oi mai vrea să vorbesc, Parcă-n inimă-ți clipesc... Neutrul: –Da! Eu, pe el, îl vreau! Să-mi cânte l-aspirator, Mor! de plâns, când ia ficatul, Și spală de noroi păcatul... Optimistul: –Ca’așa-i în poker, sa iei asu’, la-nceput Ca dup-aia să spui: „Mut!”... E și-un final de catapult. Neutrul(menținând sinfonia aprobării): –De când așa ceva am vrut! Pesimistul: –Da` nu-i bine, că numai ține: Același om, cu alta poantă, Aceeași inimă curată, Același sictir valabil, Și-altă-ntorsătură de scalpabil! Resemnatul: –Nu-i la fel, să vorbești cu-n pix și-o hârtie Vreo două ore la beție... Furiosul: –Nu!... Stop! Mai taci odată! Că nu poti vorbi de lumea toată... Și filosofia ta-i cam’lată! Și se zbate, adormită, Și-a ta găină-i coc-codăcită! Paranoicul: -Da! așa e, că-i o glumă Și-o glumă va ramâne,...

7 poezii, 0 proze

Ion Călugăru

Ion Călugăru, pseudonimul lui Ștrul Leiba Croitoru, (n. 14 februarie 1902, Dorohoi - d. 22 mai 1956, București) a fost un prozator, romancier, dramaturg și gazetar român de origine evreiască. Studii primare la Dorohoi, studii liceale la liceul Matei Basarab din București pe care nu-l termină, în ciuda sprijinului acordat de profesorul de latină, Eugen Lovinescu. Este coleg de liceu cu Sașa Pană. A scris în revistele avangardiste, precum Contimporanul, unu, Integral, dar a colaborat și la revista lui Nae Ionescu, Cuvântul, unde se împrietenește cu Mihail Sebastian. A debutat cu o culegere de povestiri umoristice, Caii lui Cibicioc. Publică ulterior două cărți de proză în spiritul avangardismului, Paradisul statistic și Abecedar de povestiri populare. După 1930 însă, se concentrează în proză asupra reprezentarea literală a mișcărilor sociale, mizeria maselor, huzurul și intrigile din lumea marelui capital și lupta clasei muncitoare. În ultimii săi ani de viață, scrie și piese de teatru...

1 poezii, 0 proze

Ligia Pârvulescu

Motor: sunt tinerr duamnă am / puță de om serios / îmi place veșnicia de la buric în jos (G. Azstalos) Texte publicate în revistele: Oglinda Literară 2007 Arcada 2008 24:ORE 2010 EgoPHobia 2011 Feed-Back 2011 Litere 2011 Familia 2011 Negru pe Alb 2014 Din întâmplare, ca orice se întâmplă :) ...iar din 2009 m-am întâmplat mai rar pe-aici. Când am început să-mi revin, m-am temut că-mi voi pierde integritatea mintală. Îmi amintesc că mama voia să-mi citească dintr-o carte pe care i-o cerusem eu, "Dincolo de planeta tăcerii", de C.S. Lewis, dar timp de două-trei nopți n-am lăsat-o să-mi citească. Până la urmă am acceptat și, după ce am ascultat-o ceva mai mult de o pagină, am izbucnit în plâns. Mama m-a întrebat de ce plâng. Fiindcă înțeleg, i-am zis. Apoi m-am întrebat dacă voi mai putea să scriu vreodată. (J.L. Borges) Pe drumul lung de la pește, pasăre și maimuță până la animalul belicos al timpurilor noastre, pe drumul acesta lung la capătul căruia sperăm să devenim oameni și zei, nu...

213 poezii, 0 proze

dodă până-n deal la tine/ or murit trei cai sub mine

de Constantin Rupa

cai de mine potcoviți/ cu potcoave de argint numai tu s-auzi când vin cu paloșul la cingătoare/ cu limbile balaurului la cheotoare de-mi strigă orașu-n cale vai iar o vinit nebunu căpcăunu poetul...

PoezieAtelier

Spre necunoscut. Capitolul X

de nicolae tomescu

Îs porniți rău ăștia, bată-i Dumnezei să-i bată! își spuse Niculae. Auzi să intre ei în curtea omului și să se poartă cum s-au purtat! Ce s-ar fi întâmplat dacă-l găseau pe copil? L-ar fi bătut și...

Blestem de mamă. Cum țineau ielele oamenii-n casă. La opaiț

de Dragoș Vișan

Noi aveam rude și la Silistra, lângă Aidemir, acolo. Va să zică nu eram niște oameni scăpătați. Veneau și făceau sărbătorile la noi, fiindcă aveam și porc, aveam și vini, argireană d-aia neagra, vin...

Ziua prostului - partea a 11 - a

de Liviu Nanu

- Eu n-am văzut medic să nu bea, interveni Bicuță. Și dacă mai ești și pisihatru cu atât mai mult. Dacă ei, cu atâta școală, bea tării, înseamnă că băuturile nu sunt novice. - Se zice nocive, Bicuță,...

Caietul cu proză

de Paul Pietraru

- Acum ai să plângi, ce naiba! Şi nu mai bea din sticla aia. Stai să facem focul şi să mâncăm ceva! - Nu pot să mănânc nimic, nu mi-e foame. - Hai că nu mai e mult până în Lala Mare, şi de-or mai fi...

Jurnalul unui copac

de Pandele Maricica

Jurnalul unui copac I. Vorbește Quercus Bună! Numele meu este Quercus, iar numele de familie Robur. Porecla mea, însă, cea după care mă cunoaște toată lumea, e „Stejar”. Stejar în sus, stejar în jos,...

Cartoful

de carmen musat coman

Fetele povesteau despre ea că e foarte zgârcită și rea dar eu, ardeleancă fiind, eram învățată să nu judec omul după vorbe ci după fapte. Dacă mama făcuse ceva bun în viața ei, apoi asta fusese: mă...

Știucă sau crap ?

de Nicolae Diaconescu

Știucă sau crap ? În satul nostru, vara, iazul e îndiguit și secat. Nu se știe când, asta o hotărăsc cei care au rând la moară. De data asta am aflat vestea de la Mitu Cîrstea prieten de pahar cu...

Isidor

de alexandru asap

L-am cunoscut pe Isidor. Acum Isidor e mort, dar eu l-am cunoscut. Avea un picior mai scurt și mânca mujdei. Greu vorbeai cu el, a murit într-o marți la 12 fix. Sârmele de curent înghețaseră și erau...