"dezghiocarea destinului precar - 1" – 45 rezultate
0.01 secundeMeilisearchdezghiocarea destinului precar - 1
de Valeriu D.G. Barbu
dacă viața este prea scurtă și adesea ea ne trăiește dacă vicii și virtuți sunt neschimbate de milenii și ca ființă doar haina prezentului ne dă iluzia progresului răul alternând inegal binele,...
Străfulgerare
de Cristina-Monica Moldoveanu
Am stat o vreme lîngă copacul cu două capete. Erau două trunchiuri, unul către asfințit, altul către răsărit. Amîndouă erau vii, amîndouă aveau aceleași frunze, aceleași flori și aceleași păsări....
Prin ochiurile scăpate ale cuvântului pulbere de stele
de Maria Elena Chindea
cu poalele candorii suflecate ies din rama universului prin smerenia rugilor înroșesc iarba răsăritului în fiecare moarte pășesc dincolo decojesc înălțarea trecută din amintire următoarea trebuie să...
Vindecarea
de Valeriu D.G. Barbu
Trecuse printre oglinzi, dincolo, pe terasa unde asfințitul zăbovea pe măsuța lui la un ceai. Horea șchiopăta abia vizibil din cauza unei șovăiri într-un gând răzleț. Imaginile reflectate în oglinzi...
Prunc
de Alina Garai
Neștiută Ne este Neînțeleasă Fi-va Dezghiocarea tremurândă A ființei În carne plăpândă de-a pururea.
Euri posibile
de Florența Albu
Ceea ce lipsește cuvintelor. Comunicabilui și incomunicabilul cupris în coajă, în miezul –atît la sută esentă; restul, sonoritate frumoasă, gratuitate, răstălmăcire, neatenție. Seara ești iar lîngă...
Pustiul din fața ochilor săi
de Valeria Manta Taicutu
Mircea Florin Șandru a scos de curând volumul „Orbul la fereastră” (Editura Arvin Press, 2006), cu poeme tip monolog interior și desfășurare elegiacă amplă, structurate pe câteva teme fundamentale,...
dezghiocare
de colar gabriela
lumea e împărțită într-un mod ciudat nimănui nu-i este de ajuns o piatră sau rostogolirea clipei toți au nevoie de mister bunăoară somnului i s-a dat apa mie mi-ar trebui un zbor sau doar triunghiul...
Arhitectură interioară
de Alexandru Mărchidan
veghere a celuilalt pentru ca totul pe care îl poartă să nu devină rană dezghiocare din timp compas cu punctul de sprijin în cer.
Ce gustă lumea rafinată
de Nicolae Diaconescu
Ce gustă lumea rafinată Citeam într-o revistă că exiști în măsura care afirmi și mi-a trecut prin cap să verific asta pe propria-mi piele. Ușor de spus, dar până să pun ideea în practică ! Și iată...
Acestea nu sunt
de Florentin Cristian
sarcinile dezghiocate semințele reale ale acestora nasc ființă care stă obligată albastrului mărilor să prevină vederea acestui vis din cosmos încolțesc și rodesc din ele zăpada sub care temător am...
locuire
de Ștefan Petrea
frigeau simțurile în cărnuri dezghiocate de pe os de dorință secundele se împiedicau una de alta timpul era de tot râsul în cântecul de lebădă al statuii dumnezeu privea în altă parte nu vroia să...
prajituri si flori de vant
de Madalina STATE
ingrată măsluiesc singurul obicei domesticit (acela de a fi pe aici) dezghiocări din trup-avataruri la întâmplare se umplu tuciurile cu apă de ploaie simplitatea pulpelor dezgolite îmbătrânește o...
Asfalt proaspăt
de ion toma ionescu
Un strat gros de brumă se cerne peste oasele mele de humă… Degete dezghiocate de unghii au scăpat pe jos rărunchii complicatul bazel Sigur aș putea risipi pe planșetă pajisti verzi și pot grăbi...
cântec de primăvară
de Florentin Cristian
e inundată pădurea vino să mă vezi cum mă uit spre dunăre din frunzele dezghiocate și peștii își întorc un ochi în sus pe ram curioși de imaginea mea în apă întretăind cu aripioarele lor nebunia mea...
ars poetica
de Virgil Titarenco
această maladie poetică despre care nici să șoptim nu avem curajul ne așteaptă ființă ascetică pe fiecare în noaptea nemișcată neiertătoare în noaptea mereu următoare înfruptîndu-se din măduva...
Strofe dezbracate de metafora
de Adriana Marilena Stroilescu
A existat candva la tarm un tarm de mare eflorescent fluid accidental de roci cu sare clepsidre de guvizi spargand in adormire morman de vorbe goale cu iz de nemurire Volute-albastre slefuind topaz...
elegie de aprilie
de Virgil Titarenco
cînd linia roșie a orizontului nu se mai apropie nici măcar în treacăt iar plumbul se strecoară în oase făcîndu-se una cu tine cînd minciuna privirilor nu mai are nevoie de catifeaua măștilor iar...
Calea Cerului
de Grig Salvan
rostogolind povară de sisif mă pierd în desfrunzire străfulgerat de gânduri al cerurilor sunt sărman pontif spre ceruri voi purcede în mantie de scânduri... pe calea mânturii merg și sufăr și ape...
rugaciune
de Madalina STATE
te rog cel fără de rob, tu, atât de liber, să mă primești în vinovăția mea, acolo, unde nu știu decât la tine să mă duc mi-e frig cu mâinile tale pe suflet cu călcătura mereu străină pe cuget ma...