"dând ocol luminii" – 20490 rezultate
0.04 secundeMeilisearchpoezii-din-tara-lui-elian
Poezii din tara lui elian
de Dana Banu
Maftei Florentin
Evadare (tablou blitz spre un îndemn) Astăzi vremea însorită și al vremurilor caier M-au pornit, din cremenire, dând tribut un fel de vaier După luni de amorțire și noian de supărări, Teamă aspră de prigoană și pericol de-amendări! Cea mai de ales ocoală e spre râul ce îl știu; Scurt îmi asuprii căluțul, bicla-n rol de bidiviu, Înspre *Hatia Domnească, unde stiu eu o răstoacă De era cuibar de pește, lăng-a mănastirii toacă. Ierburile ce-mi lipsiră din timpuri de ghiocel Îs noian de albastrele, cimbrul si-n tufiș acel Fir măcriș cu frunza acră, lăstărișul din zăvoi Ține mura-n înflorire, ne asteaptă, cred, pe noi. Greieri în concert-orchestră masacrând tăcerea luncii, Cucul, numărând strigarea, îmi menește restul muncii, Iar o cucă mai blajină, din aval, un straniu capăt Mă avertizează cinic c-am trecut spre-al vietii scapăt. O înjur si-i strig: „cucoaie, nu mai arde-n glas furii, **Probozenii, or blesteme, că vei răguși-n Florii! Și, oricât, zeloasă cioară, tu încerci ca să mă sperii...
20 poezii, 0 proze
ARAlexandru D. Ropalidis
Intre paradoxal si nefiresc se anunta vocea poetica, distincta, matura si profunda a lui Alexandru D. Ropalidis. Necunoscut pana acum, autorul are deja un discurs poetic autentic si individualizat. Amprenta lui stilistica oscileaza intre "nebunia inspirata" si greata sartriana proiectate pe un imens ecran al constiintei de sine. Versurile sale au intensitatea unei fotograme cinematografice si se propaga cu viteza rabdatoare a cuvantului tesut in mii de fire aidoma unei panze de paianjen. Realitatea este doar un pretext pentru punerea in scena a ceea ce, candva, Renee Magritte numea--dand umbrelor un contur sensibil si o semnificatie--"misterul si melancolia unei strazi". Alexandru D. Ropalidis produce prin versurile sale deopotriva misterul cat si secretul "alchimic" de ai da acestuia o forma sensibila. Traian T. Cosovei CONTEMPORANUL-Ideea europeana nr. 26,27,28,29(557-560),iulie 2001
30 poezii, 0 proze
ICIovița Camelia
Văzînd lumina zilei intr-un oraș plin de flori din partea de vest a României.Trăiesc departe de țara mea,dar văzând că toate străzile duc la Roma,pot spune că sunt aproape.Legătura mea cu poesia e un copil mic ce are nevoie de multă dragoste,e multă dragoste ce simt să exprim.Legătura cu natura,meditând asupra ei,a avut un rol important pentru că eu sunt aicea.Creșterea mea ca și persoană ma ajutat să văd mai departe de tot răul ce ne înconjoară.Trăire interioră puternică,dorința de a mă cunoaște și nu în ultimul rând de a cunoaște persoanele ce sunt aproape de mine.Tot ceea ce am făcut până acuma nu are nimica în comun cu poesia,dar trăind zi după zi până acuma,are totul.Mă consider o personă norocoasă ce reușește să găsească fericirea in lucruri simple.Nu a fost mereu ușor și nu este nici măcar astăzi,mergând împotriva cursului de apă nu va fi niciodată,dar dând iubire fără să se ceară nimica în schimb,se primește iubire.Este mai multă fericire dând că primind.Iubesc animalele având...
6 poezii, 0 proze
EBElena-Cristina Bărzoi
Simt nevoia să scriu...fără explicații de prisos. Atât știu : am adunat buchete de gânduri. Unele amestecate cu altele : cu gânduri personale, cu trăiri, cu clișee deja știute. Poți picta tabouri cu culori sau poți zugravi viața dând sens și viață cuvintelor. Pentru că la inceputul lumii a fost Cuvântul, vreau să cred ca noi suntem povești, nu oameni. Citiți-mă ca pe o poveste, nu ca pe un om. Poveștile sunt mai frumoase decât oamenii!
6 poezii, 0 proze
PVPier delle Vigne
cca 1190 - 1249 Capuan de origine, Pier delle Vigne (Piero dello Vigne sau Pier della Vigna) a fost mai întâi notar, ca și Iacopo da Lentini, apoi judecător, protonar și sfetnic intim al lui Frederic al II-lea, împărat al Germaniei, rege al celor Două Sicilii, poet și protector al artelor. Deși pe Pier l-a iubit ca pe nici unul dintre curtenii săi, împăratul, dând ascultare unor intrigi, l-a bănuit de necredință și l-a aruncat în temniță (1248) unde, orb, și-a pus capăt zilelor
1 poezii, 0 proze
MNMihai Nenoiu
Mihai Miltiade (Nenoiu) Magnificul (n. 31 august 1937, București) Fagotist, solist concertist, conducător la Cvintetului de suflători „Concordia”, profesor universitar de fagot, a făcut o impresionantă carieră muzicală, fiind unul dintre marii fagotiști ai lumii contemporane. A cântat în Orchestra Națională Radio timp de 47 de ani (1956 – 1 octombrie 2003), dând strălucire instrumentului său. Ca solist, s-a impus pe scene românești și din străinătate, impresionând printr-o muzicalitate aparte, sensibilitate, ton personal, tehnică excepțională, un repertoriu amplu care cuprinde o literatură muzicală diversă, de la concertele pentru fagot de Vivaldi și Mozart la piese de compozitori contemporani, multe dintre ele fiindu-i dedicate (a cântat în primă audiție mondială 149 de compoziții care au fost scrise special pentru el de nume mari ale muzicii contemporane). Miltiade Nenoiu a avut ocazia să-i întâlnească pe Stravinski și Șostakovici și să colaboreze cu Aaron Copland, André Jolivet,...
2 poezii, 0 proze
GDGeorge Dumitrescu
S-a născut la 22 aprilie 1901 în satul Cocioc-Ilfov. Face liceul la Ploiești. În ultima clasă liceală debutează și în volum, cu Poezii, 1915-1919. Absolvă Facultatea de Litere din București. A fost asistent universitar, profesor de liceu. Timp de patru ani (1925-1929), a condus revista \"Ritmul vremii\". Își ia doctoratul în litere cu o teză despre poezia lui Panait Cerna. S-a manifestat sporadic și ca istoric și critic literar, dar a publicat mai ales poezie, pentru care a și fost premiat de două ori, de către Academia Română și Societatea Scriitorilor Români. A murit în București, la 31 octombrie 1972. Lirica sa se înscrie în linia minoră a spiritului sentimental și intimist, în descendența lui Iosif și Anghel, fără contacte vizibile cu spiritul modern care bântuia literatura interbelică. Rămâne un elegiac confesiv și discret, dând naștere uneori unei sensibilități aparte, notabile. Dintre volumele sale de versuri amintim: Primăveri scuturate, București, 1924, Cântece pentru madona...
3 poezii, 0 proze
Dan
O mica speranta ce poate trai intr-un ciob de gheata e chiar asemeni unui om,nu trebuie cuvinte sa intelegi sufletul unui om ci doar atentie si asta cer eu asa ma vei cunoaste mai bine!!!
5 poezii, 0 proze
Dan
O mica speranta ce poate trai intr-un ciob de gheata e chiar asemeni unui om,nu trebuie cuvinte sa intelegi sufletul unui om ci doar atentie si asta cer eu asa ma vei cunoaste mai bine!!!
4 poezii, 0 proze
Dan Popescu
...Nu sunt ce par a fi...
2 poezii, 0 proze
dând ocol luminii
de Serban Moescu
în mâna ta ascund secundele șoapte ce stau ponosite și murmurind clipa. voalul serii peste fața ta ce tace înspre mine cu umbre. așa pășim în catedrale de îngeri, printre fireturi de lumină ce cad...
Adoris și Kromia (12)
de Viorel Darie
Adoris și Kromia (12) Primele crâmpeie de lumină pătrunseseră târziu, abia spre amiază, în încăperea subterană în care fusese aruncat Adoris. Ajunsese noaptea în cetatea Atalya și, cu toată...
Eterna femeie
de Marian Pavelescu
A doua căsătorie promitea să fie o reușită (prima nu fusese consumată, tehnic vorbind) mai ales că debuta într-un hotel alpin ai cărui clienți majoritari erau convalescenții tuberculozei osoase....
Adoris si Kromia (11)
de Viorel Darie
Adoris și Kromia (11) Norii învolburați, zbuciumați și alergători se îngrămădeau în înaltul văzduhului insuflând fiori de teamă, atârnând amenințători peste orizontul neliniștit, pretutindeni în jur,...
O noua zi
de nonciu dragos
O NOUÃ ZI Soarele încă mai răsare pe cer, mica nebunie începe. Lumini multicolore învăluie valea, pământul roșu în mișcare, parcă se trezește la viață. Micul pârâiaș ce-și face drum pe acolo,...
Poveste de dragoste
de florin caragiu
1 Primul dinte de lapte, prima iubire, primul fir de păr alb... Tu, mereu aici, sfidând gravitația. 2 Ne trezim vecini de cameră. Eu, un băiețel cu blocaj renal, tu, o fetiță leucemică. În gura...
Omagiu lui Brâncuși
de Nicole Pottier
Institutul Cultural Român din Madrid organizează expoziția omagială dedicată lui Constantin Brâncuși intitulată \"Brâncuși: E=mc2”, a pictorului român Romeo Niram, deschisă între 16 Noiembrie și 12...
Auuu, am adormit fără titlu
de Camelia Petre
Gerul a cuprins zidurile orașului sfărâmat de prea mult așteptatele atingeri primăvăratice. Tâmplele zugrăvesc, pe cerul altădată senin, gânduri de lumini deschid, în șoapta acestei zile, imaginea...
Lăcomia de pământ
de Viorel Darie
Lăcomia de pământ Poate că ați auzit vreodată o povestioară cutremurătoare, de mare tâlc, care spune că un oștean căruia un voievod, ca răsplată pentru o faptă de vitejie, i-a promis să-i dăruiască...