Nicolae Serban

îți este foarte dor! mosorul taie in femeia pe care n-o mai iubești decât cu tălpile picioarelor. când calci pe nisip întodeauna îți rămâne întipărită iubirea. auzi cum creapă catepeteasma! din Iad nu se poate auzi nici o aripă de inger,doar o crăpătura din catepeteasma,din care din când in când câte unul ,din noi își scuipă păcatele, îngropate intr-un popă păcătos.

69 poezii, 0 proze

Ioana Stanciu

poezia mea este lumea ce-mi sta la picioare; nu tin cont de reguli atunci cand gandesc, simt, tremur, respir si scriu. sunt copil, iubesc, la distanta, imbratisez soarele dimineata, ma joc cu cearcanele celui de langa mine, colorez iarba cu talpile goale, ma-mbrac in camasi barbatesti, ma reincarnez vara in scoici, iar visele-mi penduleaza intre munte, mare, unde, nori, raze, ochi mari, gene lungi, zambete sincere.

5 poezii, 0 proze

Ruse Ion

Născut la 31.03 1949 în Comuna Ion Corvin (fostă Guzgun), din Județul Constanța. Am copilărit pe meleagurile încărcate de istorie, din acea parte a Dobrogei, călcată de tălpile ilustrului Traian și ale Sfântului Apostol Andrei. Am absolvit cursurile școlii generale în comuna natală și ale liceului, în orașelul Băneasa, pe atunci, reședință de raion. Absolvent al Școlii Militare de Ofițeri Tancuri și Auto "Mihai Viteazu" din Pitești (specialitatea "auto și tractoare de artilerie"), promoția 1971. Am activat la mai multe unități militare aparținând M.Ap.N., Direcția Lucrări in Economia Națională și M.A.I. Căsătorit,trei fete și doi nepoți. După pensionare, m-am stabilit în Comuna Săcele din Județul Constanța. Cochetez cu epigrama din primăvara anului 2008, iar de la 30.05.08, sunt membru "Agonia". Câștigător al Premiului III, la Festivalul "Ion Cănăvoiu" Tg. Jiu Ed. 2008 și al Premiului "Hibernalia", La Concursul de Epigrame Urziceni 2008. Premiul trei "ALO... PÃSTOREL" IAȘI 2009,...

1255 poezii, 0 proze

Bogdan Burileanu

Urâtul Nu-l iubeau deloc. Chiar îl disprețuiau, privindu-l de sus. Un ceva, acolo, de mâna a doua. La ce bun să te împiedici tot timpul cu privirea într-o vechitură antipatică, moștenită din alte vremuri, când utilitățile, dar și gusturile, erau altele? De folosit... le era și silă să o facă. Rar erau obligați să apeleze, fără nici o plăcere, la serviciile lui – îndeobște, când nu ajungeau destul de sus. Se hotărâseră de atâtea ori să îl arunce... La ce era bun? Așa că l-au tot mutat de colo colo, prin casă. Îi căutau un loc cât mai dosit. Și i l-au găsit, până la urmă: în magazia din dos . Să zacă naibii acolo, ca un obiect de prisos ce era. Când stăpânul casei l-a călcat pentru ultima oară în picioare, e posibil să fi tras nădejde până în ultima clipă că nu va fi nevoie să se umilească într-atât. Era orgolios stăpânul... vanitos și al naibii de impulsiv. În rest – pâinea lui Dumnezeu, cum îi plăcea să fie perceput. Aruncat cu o smucitură violentă de sub tălpile bărbatului care se...

6 poezii, 0 proze

Ariciul cu Tzepi

1 poezii, 0 proze

boutique alb-cu-verde

1 poezii, 0 proze

Marius Sutu

heh .. a shiny motherfucker

6 poezii, 0 proze