Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"ce mod ciudat aveai de a spune te iubesc"21326 rezultate

0.07 secundeMeilisearch
41 rezultate
primul_volum_virtual

primul_volum_virtual

ColecțieEbook8 texte

Ce-ai avut cu Beethoven mă animalule?

de Radu Herinean

alexandru mateiAM

alexandru matei

AutorAtelier

Lacrimi, in fond... A trecut atata timp de cand cu ura Si pistolul in mana ai strigat :"va urasc pe toti in mod egal!" Si-ai tras... regreti? A trecut atat timp de cand tot rogi un zeu sa-ti fie tata Dar tatal te inseala... te ucide... te sugruma. A trecut atata timp de cand sangerezi cuvinte fara sens De cand in oglinda nu ti se mai arata chipul De cand inima ei e stearpa.... Si te doare si tipi... inspaimantat... Dar, ce ciudat, te-ai injunghiat! Incruntare... curmare? cine stie VIATA, lacrimi, in fond..

25 poezii, 0 proze

OANA MARTINOM

OANA MARTIN

AutorAtelier

Cum aș putea să mă caracterizez? o gândire extraordinar de complexa cu o memorie fugitivă. Sincer? Mă bufnește râsul doar când scriu aceste rânduri,dapăi să mai le și citesc?!! Mă amuză să mă caracterizez singură în nenumărate feluri, să mă auto-analizez,deși iau foc dacă cineva încearcă să mă caracterizeze negativ. Cine ar putea răzbate substraturile conștiinței mele pentru a mă caracteriza într-un mod cât de cât fidel? Sincer, nu cred că e cineva care măcar să se gândească la asta și cu atât mai puțin să se auto-determine să o facă! E ciudat câte moduri și metode de a gândi ascunde subconștientul gândirii umane. Sau firea umană o face în mod conștient? Iată ceva la care merită să mă gândesc, deși în zadar aș face-o, deoarece nu sunt psiholog pentru a mă putea determina să ajung la o concluzie cât de cât corectă și logică. Acum mă întreb: CE SUNT EU? răspusul e cât se poate de simplu, însă mai mult sau mai puțin elucidator: sunt un bob de muștar într-un univers de argint în continuă...

10 poezii, 0 proze

AB

Andrei Bod

AutorAtelier

Laptic spune in cel mai simplu mod ce fel de fire am

1 poezii, 0 proze

Enrico CavacchioliEC

Enrico Cavacchioli

AutorClasic

Enrico Cavacchioli s-a născut la Pozzallo (Siracuza) în 1885 și a murit la Milano în 1954. El e mai cunoscut pentru activitatea sa teatrală, fiind la început critic de teatru și apoi autor dramatic, militând prin toate mijloacele pentru crearea unui teatru de avangardă în Italia. Dintre piesele sale, sunt de amintit L`uccello del paradiso (1920); La campana d`argento (1921); La danza del ventre (1921); Pierrot innamorato (1922); Il cammello (1923) etc. A publicat de asemenea proză: Vamp (1930); Serenata celeste (1932). Față de Marinetti care produce aproape numai arte „poetice” în practica sa, Enrico Cavacchioli este un poet autentic și prin plachetele sale (L`incubo velato, 1907; Le ranocchie turchine, 1909; Cavalcando il sole, 1914), editate în colecția futuristă „Poesia” din Milano, dă o cotă înaltă mișcării avangardiste în care se integrează și are dreptate să se mire Edoardo Sanguineti de „uitarea” ce înconjoară în mod nejustificat poezia sa. (extras din Marin Mincu, Poeți...

0 poezii, 0 proze

CSFC

CSF

AutorAtelier

Ce înseamnă a te scrie într-o biografie? Nu e nimic altceva decât a-ți resemna trecutul, a semna un contract, oarecum, declarându-l - pe el, trecutul - trecut. Ce-a fost a fost și așa a fost, zică-se. Scrisul, ca pasiune, nu a trăit decat în mod temporal în mine. Nu am cunoscut încă atemporalitatea acestui amor. E greu, sincer, fiindcă nu le este multora "la'ndemână". Pentru asta e nevoie de ceva mai mult. Din punct de vedere lumesc, sunt absolvent al liceului Nikolaus Lenau și am pus de-un BSc de la Imperial College London în studiile management-ului aplicat. De când scriu, am dat cu condeiul pe la mai multe competiții, agățând pe ici, pe colo câte o remarcă mai amiabilă și câte un premiu. Dintre cele trei graiuri principale în care sunt fluent, le iubesc pe toate pentru ceea ce îmi oferă: româna o ironie tandră, germana un cinism flegmatic/contemplativ și engleza un sarcasm copilăresc. Cuvinte rotunde, dar presărate cu bune intenții, ca tot în lume.

39 poezii, 0 proze

dascalu alexandraDA

dascalu alexandra

AutorAtelier

Ce s-ar face lumea fara cuvinte, caci ele inseamna si ce nu inseamna, vorbesc, chiar daca nu au glas si, mai ales, nu cunosc varsta, raman in timp si in inimile oamenilor! Cand aveam 11 ani, am inceput sa astern cuvinte impletite in versuri si in urma condeiului a aparut prima mea poezie. Scriam atunci despre un lucru care mi-a tulburat copilaria… O persoana foarte draga mie pleca dintre cei vii la doar 11 ani. Sufletul imi era gol… Nu intelegeam de ce un copil ce inca nu gustase din bucuriile vietii trebuia sa moara!Si singurul mod in care puteam sa-mi manifest durerea si zbuciumul sufletesc a fost scriind versuri:„Cand floarea~florilor s-a stins/Cazut-a inc-o stea/Afland si iarna cea cu parul nins/A lacrimat si ea./Cand floarea~florilor s-a stins/Cocorii au strigat/Plangand departe au zburat/Spre cerul innorat si-ntins. ” [„Floarea-Florilor” ] Mai trebuia lucrat la elementele de versificatie, insa Dumnezeu mi-a dat talentul si imaginatia necesare pentru ca, putin mai tarziu, sa...

30 poezii, 0 proze

SA

Sofia Alexandra

AutorAtelier

Cred...o simpla conceptie a ceea ce sunt eu si poate cea definitorie. Nu stiu sa insirui cuvinte despre mine in mod poetic,ci doar despre ceea ce simt :)

1 poezii, 0 proze

C

Costin

AutorAtelier

Nu sunt poet...si nici nu vrau sa fiu...Vreau sa fiu asa cum ma simt...sa fac ce simt...N-am scris niciodata o poezie sau un text de dragul de a crea arta...pur si simplu au fost anumite momente in viata mea care mi-au determinat anumite stari de spirit, iar singurul mod prin care-mi puteam gasi linistea launtrica era sa dau frau liber mainii pe o foaie de hartie, si sa o las sa astearna ce simt.DA sunt genul de om caruia-i plac provocarile, fie ele de zi cu zi sau filozofice, care iubeste paradoxurile...care incearac sa treaca de anumite limite(limite pe care mare majoritate a semenilor mei nici macar nu le constientizeaza)...care incearca sa nu cada in patima visarii nici sa se lase furat de o realitate excesiva.Ar mai fi multe de spus dar cred ca este indeajuns. CONCLUZIE(?):doar eu(justme)

3 poezii, 0 proze

Alexandra Maria VelianuAV

Alexandra Maria Velianu

AutorAtelier

A scrie a fost dintotdeauna cea mai mare pasiune a mea, un mod de existenta in afara concretului, de care aveam ( si am) mare nevoie pentru a-mi mentine echilibrul sufletesc). E un refugiu si totodata o cautare a unei perfectiuni ce, intotdeauna, se incapataneaza sa imi scape...

26 poezii, 0 proze

Paula BuzatuPB

Paula Buzatu

AutorAtelier

profesor- absolventă a Facultății de limbi și literaturi slave București.1977 un om ca oricare interesat de tot ce este nou. Nu sunt poetă și nu tind să devin, Este doar un mod de exprimare și atât.

27 poezii, 0 proze

ce mod ciudat aveai de a spune te iubesc

de Nuta Craciun

dacă e vis nu vreau să mă trezesc așa ziceai cuvintele tale luminau mai strălucitoare ca ploaia te-am întrebat dacă și gândacii au inimi mi-ai spus că nu știi știm atât de puțin despre lucruri simple...

PoezieAtelier

Lumile

de Stoica Nicolae Ciprian

Prima Lume “Să fi cuminte!”. Niciodată nu m-am gândit că aceste cuvinte îmi vor lipsi de la ea. Ce înseamnă oare toate astea și de ce oare nu ascult ce îmi spune realitatea. Eu azi visam că fac...

ProzăAtelier

Nici eu nu te iubesc

de Alexandra Onofrei

M-a privit nepăsător, după care mi-a spus calm: - Nu te iubesc. Cuvintele acelea trei mi-au traversat în fugă ființa, de ca și cum nu le-aș fi înțeles sensul, ci doar senzația de neputință în fața...

ProzăAtelier

Galmun Al\'Izam - marul

de dan stancu

- Mai Adame, zise Eva privind in gol, tu nu simti uneori ca suntem limitati aici, in Eden? Adam isi freca ceafa si intreba uimit: - Ce vrei sa spui? Mie imi place aici: mancare dupa pofta inimii,...

Atelier

Iertarea

de corui mihai george

Daca ai iertat cu adevărat, atunci ai iertat, problema nu mai poate reveni. Daca ai acordat a doua șansă, cu toată inima, e o mare generozitate, e drept, dar iertarea e definitivă și cel mai greu de...

ProzăAtelier

Legenda reginei Ven-Seba – Lumina Stelei

de Cojocari Miroslav

…O dedic Aryanei… …Era pe moarte. Aceasta era scăparea. Viața care nu mai avea nici un rost pentru el avea să se termine. “Ce a fost viața pentru mine?” gândi faraonul și închise ochii. Imaginile...

ProzăAtelier

Rochia neagra

de Doru Alexandru

Azi era ziua ei. Tocmai se trezise de dimineața când părinții ei intraseră in camera sa cu o cutie mare învelita in material roșu si purtând o funda alba imensa. “La mulți ani, Merry! La mulți ani...

ProzăAtelier

Jurnal de pușcăriaș

de Stefan Doru Dancus

Ieri am fost căutat de mama și de prietena mea. Una din ele m-a întrebat dacă nu mi-e greu la închisoare și am spus că asta în care stau e una mică, în comparație cu marea închisoare din ființa cuiva...

ProzăAtelier

Femeia de cafea (3)

de Mihaela Copie

Vara pârjolea nemiloasă orașul. Zilele-i erau numărate, însă forța ei arzătoare mai reușea încă să încetinească mișcările pendulului în orele amiezii și să schimbe viața locuitorilor urbei. Asemeni...

ProzăAtelier