Căutare

M-am nascut in Baia Mare in in urma cu 38 de ani,am copilarit pana la varsta de 8 ani in Fauresti, Maramures, sat invecinat cu Sisestiul lui Vasile Lucaciu,dupa care impreuna cu familia ne-am mutat in Satu Mare.Socul a fost puternic,Satmarul anilor 70-80 era unul dintre cele mai cosmopolite orase din Transilvania,unde se vorbea ungureste iar stilul de viata era mai degraba ungaro-germanic decat romanesc,iar locul libertatii de la sat a fost luat de privatiunea vietii rigide de bloc de cartier!Anii au trecut repede, trecand prin scoli si terminand cu dificultate liceul mecanic,salvat de Cantarea Romaniei,unde participam ca si artist amator, castigand toate festivalurile la sectiunea Folk solist,apoi contrabasist al tarafului liceului,Brigazii Artistice, fapt ce m-a ajutat sa trec anii liceali! A urmat armata, revenirea in productie,dar salvat tot de cantarea romaniei,intrarea si apoi abandonarea facultatii,dupa care printr-un concurs de imprejurari am facut parte din colectivul...

4 poezii, 0 proze

Nicolae Popa

Biografie în formare. M-am născut undeva unde ar fi o crimă să nu scriu și, cu atît mai rău, să scriu prost... sau mai prost decît se obișnuiește în general! Așadar, născut la Buda, r-nul Călărași, fostul județ Lăpușna, Basarabia & RSSM @ R. Moldova, chiar pe 13 februarie 1959 Școala poligrafică din Chișinău (promoția 1978), Universitatea de Stat din Moldova, jurnalism (1983), Institutul de Literatură din Moscova (1987 -1989). Bursier al Fundației Sopros-Moldova (2000). Debut editorial – 1983 ("Timpul probabil", versuri) Versuri și proză publicate în cele mai importante reviste literare din România și R.Moldova. Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru cea mai bună carte de poezie a anului 1996 („Lunaticul nopții scitice”, Ed. Cartier). Premii ale US din Moldova pentru cele mai bune cărți ale anilor 1996, 2001, 2003, 2008. Autor al romanelor „Cubul de zahăr” (1991, 2005 Ed. Cartier); „Avionul mirosea a pește”, 2008, (Ed. ARC) - Premiul "V.Vasilache" la Salonul Internațional de...

92 poezii, 0 proze

Negrescu Maria

Hm...O stea pe un soare...Adica doua stele... Nu mi-am facut niciodata o biografie, asa ca ce o sa scriu eu aici nu stiu daca o sa corespunda cu ceea ce se cere.. Eu m-am nascut si am trait(cel putin pana acum) in acelasi oras, in acelasi cartier, cu aceeasi familie.. Am muncit la copilaria mea, am mers si pe la gradinita(de la vreo 3-4 ani), apoi am trecut la scoala generala nr 12 si la sfarsitul ei, am dat(ca tot omul) examenul de capacitate. Am intrat si la liceu si au urmat 4 ani frumosi. Apoi, am terminat si liceul(yeah!...)..de fapt, scuze, Colegiul National I.C.Bratianu si am intrat(cica!) la A.S.E.(sectia SELS) la Bucuresti. Ce-o sa fie de acum incolo? Habar n-am... Cam atat despre mine... Cam putin si prea normal?!Ata ete!

7 poezii, 0 proze

Lorelei

M-am nascut intr-o minunata zi de Mai, rezultat al dragosetei pentru iubire, dintr-un muntean de pe plaiurile dulcei Bucovine si o floare de la ses, intr-un cartier din Bucuresti. Cautatoare a fascinantului si neobisnuitului, dorind libertate in miscari si gandire…..au fost elementele cu care parintii mei au inteles ca trebuie sa ma incurajeze. In timp, am invatat sa traiesc fiecare clipa, s-o pretuiesc, s-o simt. Am invatat sa traiesc frumos, sa iubesc dragostea pentru iubire, sa daruiesc din ce am, sa nu-mi pierd credinta in oameni si speranta chiar daca Lectiile de Viata pe care le-am primit au fost, uneori, destul de dure si mai am de invatat multe. Imi place sa-mi astern pe hartie gandurile, impresiile, dorintele…..ma iubesc pentru ca exist si iubesc Viata in aceasi masura. Am avut o copilarie fantastica, am invatat sa iubesc si am cunoscut natura in toata splendoarea ei, m-am contopit cu ea sub toate formele, am simtit-o cu fiecare fibra a trupului. Din 1987 lucrez in Ministerul...

14 poezii, 0 proze

Andy Ludu

O carte: prea mult, mai multe: prea putin. Consecinta: O femeie, prea mult! Multe femei, asa de putin! Nascut 1955, Scorpion pur. In Ploiesti am invatat viata de cartier. In Fagaras am invatat frumusetea si maretia singuratatii. In Bucuresti am invatat. La Frankfurt am invatat Salsa. La Giessen nu am terminat. In Brussels am inteles cum se gateste cu vin rosu. La Baton Rouge traiesc. In Natchitoches am avut cea mai frumoasa toamna a vietii mele. Acum sunt Antwerp. Nu stiu de ce, am uitat.

1 poezii, 0 proze

Brel Jacques

AutorClasic

Jacques Brel, născut Jacques Romain Georges Brel (8 aprilie 1929, Schaerbeek (Belgia) - 9 octombrie 1978, Bobigny (Franța)) a fost un cantautor, actor și realizator de film belgian de expresie predominant franceză. Datorită calităților literare ale versurilor sale a fost considerat de asemenea poet. Într-un sondaj din 2005 a fost desemnat de publicul francofon din țara natală drept cel mai mare belgian din toate timpurile. Brel s-a născut în Schaarbeek, Belgia, un cartier din Bruxelles, dar a trăit o bună parte a vieții sale la Paris. A murit la Bobigny, o suburbie a Parisului și este înmormântat în Insulele Marchize, alături de Paul Gauguin. Născut dintr-o familie de industriași flamanzi (catolici), ca cel mai tânăr dintre doi frați (celălalt, Pierre, cu 5 ani mai în vârstă, nu i-a împărtășit atracția pentru muzică), nu a arătat interes pentru afacerile familiei ci mai degrabă un apetit pentru cultură. După absolvirea școlii primare, în 1941 este înscris la colegiul Saint Louis,...

1 poezii, 0 proze

Cristian Neagu

Cristian Neagu s-a născut la 19 septembrie 1959 în București. Părinții săi se despart când acesta abia împlinise frageda vârstă de cinci ani. Își urmează instinctiv tatăl, (Neagu Gh.) iar destinul îi atribuie o coplărie dură. În anii de școală își găsește refugiul în cititul cărților, având "fișă permanentă" la biblioteca de cartier. Scrie primele poezii la vârsta de 12 ani, apoi cu ajutorul profesoarei de limbă și literatură română Stănescu Elena (de la șc. gen. nr 131 București) publică în revista "Cutezătorii." Este selectat pentru "Tinere condeie" dar și în pagina elevului din revista "Amfiteatru" (Tudor Opriș) În 1974 versurile sale sunt apreciate de Adrian Păunescu, moment în care Maestrul îi devine mentor, și la îndemnul domniei-sale, Cristian Neagu studiază estetica și critica literară semnate de nume celebre. Mai bine de opt ani, sub statutul de autodidact, conspectează și crează în epicul tăcerii izolându-se de lume, daruindu-se cititului, formându-și un univers de...

210 poezii, 0 proze

Mihaela Micu

In locul biografiei unei persoane, as vrea sa arat caracterul animalului meu de companie. Ghemotoc Să mă prezint... Ghemotoc, îmi pare bine de cunoștiință. Presupun că vă sună cunoscut numele de „Real” ? Deci trec peste orice descriere. Ceea ce nu știți voi este că, până nu demult, acolo a fost casa mea, o mare înghesuială unde am trăit cu frații și surorile mele, sau cel puțin asta îmi place să cred. În fine... lume multă, mâncare puțină, libertate redusă, iar despre dreptul la exprimarea propriei opinii nici nu mai încape vorbă. Toate astea până când i s-a năzărit unei fete să facă o vizită la căminul numărul 10, destinația Craiova, cartier Lăpuș, și văzând niște tizi de- ai mei, i-a venit straucita idee, ei și bunei sale colege de cameră, și prietenă...(spiritul_liber), să mă adopte pe mine. Nu vă spun cum, lăsându-vă pe voi să ghiciți. Așa am devenit „ șoricelul de bibliotecă ” , știu, nici eu nu cred asta, dar voi... Agitat la început, speriat de necunoscut, dar cu o...

2 poezii, 0 proze

George Asztalos

Crez artistic: „Altă caracteristică a tribului, e existența poeților. Unui ins, i se întîmplă să potrivească șase sau șapte cuvinte, îndeobște enigmatice. Nu se poate stăpînii și le strigă, în picioare, în mijlocul unui cerc alcătuit din vrăjitori și din mulțime, cu toții întinși pe jos. Dacă poemul nu-i stîrnește în niciun fel, nimic nu se petrece. Dacă, însă, cuvintele poetului îi tulbură, se îndepărtează toți de el, în tăcere, stăpîniți de o oroare sacră (under a holly dread). Simt că poetul este atins de spirit și nimeni nu-i va mai adresa o vorbă sau o privire, nici măcar propria-i mamă. Din clipa aceea el nu mai este om ci zeu și oricine poate să-l ucidă. Poetul, dacă mai apucă, își caută refugiu în nisipurile dinspre Nord” – J.L. Borges : Cartea de nisip Biografie: * Vine peste lume din Depresiunea Colinară Transilvană, zona Mureș, de la 06.04.1963 și pînă în prezent...poate chiar mai încolo *Debutează cu poezie la revista "Ambasador", în Tg.Mureș, în 1998. *Activist de cartier...

409 poezii, 0 proze

cartier cu lună și cameră goală

de Macovei Costel

întreabă-mă dacă mi-a plăcut filmul și eu voi răspunde candid: ce film? apoi voi închide liniștit ochii eliberând ultima răsuflare din strânsoarea plămânilor pe partea dreaptă cum privești este o...

Tăcere

de Daniela Voicu

Ar fi trebuit să spui tot ce simți … nu, nu trebuie să mă minți! Spune ceea ce trebuie, hai curaj, aștept asta de când m-am născut! (a trecut ceva vreme huh?!…) sau pretinde mai bine că nu mă...

Intergalacticu III- IV

de Mihai Moise

III. In care Intergalacticu intra in barlogul ilegalistilor de la Steaua. Silviu se trezi in putera noptii. Si el era puternic,o simtea in toiata fiinta lui. Lumina lunii ii cadea DREPT pe fata si o...

Realități

de Eduard Burlacu

În mijlocul unei străzi aglomerate din oraș zace cadavrul unui câine în vârstă de aproximativ un an. Mașini grăbite îl mai lovesc și calcă din când în când, și câinele se transformă cu încetul într-o...

Poveste cu repetiţii

de Manolescu Gorun

Primele două apariţii Există un colț de lume unde timpul își ține respirația: grădina botanică, acel sanctuar verde unde zgomotele orașului mor în pământ, iar zilele se preling ca roua pe nervurile...

Dansând fără voie

de Cristina-Monica Moldoveanu

I. Cel mai greu era de tăiat tabla exact după linii prestabilite. Trăiam încă pe vremea filmului „Ani de liceu” cu uniforma care mi se părea mai frumoasă decât a mamei mele în poza ei veche de...

Gata de culcare, copii?

de Adriana Gheorghiu

Gata de culcare, copii? Cum? Deja mă așteptați să vă spun povestea cu Șoricelul Þic care-și moaie codița în călimara cu cerneală și scrie poeziile “Chiț! Chiț!”? Sau povestea despre Motanul Tom care...

Mama Angela

de Sorin Teodoriu

Așa îi spuneau toți, mama Angela. Și nu pentru că ar fi avut copii, nici-vorbă, ci pentru că întreaga viață își dorise măcar un suflet de care să aibă grijă, care să-i vorbească, să o iubească și...

Carmela si Benjamin – o poveste banala

de Shalom Ben_Gal

Carmela si Benjamin – o poveste banala Benjamin, sau mai pe scurt, Ben se nascuse in Iasi la putin timp dupa Operatia Barbarossa. Era asta in 10 Octombrie 1941, ziua ocuparii Odesei de catre Armata...

Umbra pantofilor

de tania ramon

Verdeața se întinde jur împrejur, agățata de culori prin florile mirosind reavăn. E atâta liniște aici la fel cum e gălăgie în altă parte unde se împart trofee și orgolii. Păsările zboară simțind...