Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"carte poștală"22246 rezultate

0.01 secundeMeilisearch
41 rezultate
dex

dex

ColecțieRubrică17 texte

Cartea Cărților

ȘP

Ștefan Petică

AutorClasic

Într-o familie răzeșească din satul Bucești (jud. Tecuci), la 5 octombrie (22 ianuarie) 1877, a venit pe lume cel care urma, la vârsta potrivită, să fie primul simbolist român, anume Ștefan Petică. Nu se știe când a absolvit liceul. În orice caz, în octombrie 1894, G. Călinescu l-a găsit înscris cursant în clasa a VI-a a Liceului Real din Brăila. Iar o carte de student eliberată la 23 noiembrie 1902, certifică faptul că în 1902-3, Petică era student la Facultatea de Filosofie și Litere din București. În ianuarie 1900, devenise sublocotenent infanterist în rezervă. La 22 mai 1902, lucra la Ministerul Agriculturii, Industriei și Domeniilor. Singurul său domiciliu bucureștean cunoscut e dezvăluit de o carte poștală: Calea 13 septembrie nr.21 (în februarie 1903).

12 poezii, 0 proze

ȘP

Ștefan Petică

AutorClasic

Într-o familie răzeșească din satul Bucești (jud. Tecuci), la 5 octombrie (22 ianuarie) 1877, a venit pe lume cel care urma, la vârsta potrivită, să fie primul simbolist român, anume Ștefan Petică. Nu se știe când a absolvit liceul. În orice caz, în octombrie 1894, G. Călinescu l-a găsit înscris cursant în clasa a VI-a a Liceului Real din Brăila. Iar o carte de student eliberată la 23 noiembrie 1902, certifică faptul că în 1902-3, Petică era student la Facultatea de Filosofie și Litere din București. În ianuarie 1900, devenise sublocotenent infanterist în rezervă. La 22 mai 1902, lucra la Ministerul Agriculturii, Industriei și Domeniilor. Singurul său domiciliu bucureștean cunoscut e dezvăluit de o carte poștală: Calea 13 septembrie nr.21 (în februarie 1903). Pentru G. Călinescu, el a decedat la 17 octombrie 1904. Iar ca loc al morții autorul “Istoriei Literaturii Române de la Origini până în Prezent” numește Capitala țării. Oricum, Ștefan Petică avea vârsta de 27 ani. Setea sa...

0 poezii, 0 proze

mihai amaradiaMA

mihai amaradia

AutorAtelier

mihai amaradia absolvent al facultatii de drept, in 2004 in prezent lucrez la un teatru pentru copii care se cheama PINOCCHIO. si mai lucrez la radio targu jiu asa pe programul inserat. mai multe despre mine spune poezia mea pe care o puteti citi mai sus. -premiul revistei Luceafărul și al fundației culturale Apoziția din Germania la festivalului international de literatura Tudor ARGHEZI 2009 -premiul al II lea - poezie, festivalul international de creatie literara Veronica Micle, Iasi - decembrie 2009 - premiul Asociației Scriitorilor București in cadrul festivalului international de literatura Tudor ARGHEZI 2011. - premiul al II-lea - poezie festivalul national de poezie COSTACHE CONACHI- TECUCI - 2011 - premiul al II-lea TRADEM - CRAIOVA -2011 - premiul I -Festivalul international de litratura Tudor ARGHEZI 2012 -marele premiu concursul național de creație poetică „Ion Pillat – Acolo unde-n Argeș...”Ediția a VI-a 19-20 octombrie 2012 - poeme pentru cutia ta poștală - debut -...

262 poezii, 0 proze

Isaac AsimovIA

Isaac Asimov

AutorClasic

Dr. Isaac Asimov (n. 2 ianuarie 1920 - d. 6 aprilie 1992) a fost un autor evreu american născut în Rusia și un biochimist, un scriitor de mare succes și excepțional de prolific, cunoscut mai ales pentru lucrările sale science-fiction și pentru cărțile de popularizare a științei. Cea mai faimoasă lucrare este seria Fundația, pe care a combinat-o mai târziu cu două alte serii ale sale, seria Imperiului Galactic și seria Roboților. A scris și romane polițiste și fantasy, precum și o mare cantitate de non-ficțiune. Asimov a scris și editat peste 500 volume și estimativ 90.000 scrisori sau cărți poștale și are lucrări în toate categoriile majore ale Sistemului Decimal Dewey cu excepția filozofiei. Asimov a fost prin consens general un maestru al stilului science-fiction, alături de Robert A. Heinlein și Arthur C. Clarke, a fost considerat a fi unul dintre membrii "Marelui Trio" al scriitorilor de science-fiction din timpul vieții sale. Asimov a fost mult timp membru al Mensa, deși nu-i...

32 poezii, 0 proze

Levet, Henry Jean-MarieLJ

Levet, Henry Jean-Marie

AutorClasic

Henry Jean-Marie Étienne Levet, né à Montbrison (Loire) le 13 janvier 1874 et mort à Menton (Alpes-Maritimes) le 15 décembre 1906, est un poète français. C'était un diplomate, ayant choisi cette carrière par goût du voyage. Elle le conduisit en Inde, au Viêt Nam (chargé de mission par le Ministre de l’Instruction publique, en 1898), aux Philippines (secrétaire-archiviste, à Manille, en 1902), puis en Argentine (chargé de la Chancellerie de Las Palmas). Il mourut de phtisie à l'âge de 32 ans. Levet a laissé une œuvre brève et comme composée par distraction. Le meilleur de son œuvre consiste en 10 poèmes, "Cartes postales", parues en revue en 1902 et rééditées après la mort de l'auteur par Valery Larbaud, sur qui elles eurent une grande influence, ainsi que sur d’autres poètes du voyage. Il y a dans les poèmes de ce dandy, jouant à l’esthète britannique alors qu’il exerçait de très officielles fonctions dans la diplomatie française, une telle désinvolture alliée à une grâce si insolente...

10 poezii, 0 proze

Henry Jean-Marie LevetHL

Henry Jean-Marie Levet

AutorClasic

Henry Jean-Marie Étienne Levet, né à Montbrison (Loire) le 13 janvier 1874 et mort à Menton (Alpes-Maritimes) le 15 décembre 1906, est un poète français. Poète, chroniqueur au Courrier français, 1895-1896, puis à La Plume, obtient par l'intermédiaire de son père une mission en Inde, 1897. Il devient diplomate, en 1902, ayant choisi cette carrière par goût du voyage. Elle le conduit aux Philippines (secrétaire-archiviste, à Manille, en 1902), puis en Argentine, en 1906, (chargé de la Chancellerie de Las Palmas). Il meurt de phtisie à Menton âgé de 33 ans. Le meilleur de son œuvre consiste en 11 poèmes, les Cartes postales, parues en revue en 1902 et rééditées après la mort de l'auteur par Valery Larbaud et Léon-Paul Fargue à La Maison des amis des livres en 1921, sur qui elles eurent une grande influence, ainsi que sur d’autres poètes du voyage. * Le Pavillon", collection bibliophile de l'Aube, 1897. * Le Drame de l'allée", chez l'auteur, 1897. * Poèmes", La maison des amis des livres,...

2 poezii, 0 proze

Ion Larian PostolacheIP

Ion Larian Postolache

AutorClasic

Ion Larian Postolache (18 noiembrie 1916, Adjud - 7 decembrie 1997, București) este un poet și traducător. Este fiul Siminei (născută Dobre) și al lui Dumitru Postolache, tâmplar. Învață la Liceul „Unirea" (1928-1936) și la Liceul Comercial (1936-1939) din Focșani. Face studii universitare la Academia Comercială din București, în anii 1942-1945 este reporter de război. Tehnician la „Gazmetan", București (1947-1951), lucrează până în 1953 ca proiectant la Institutul de Proiectări pentru Industria Ușoară. Debutează cu poezie în 1933, la revista „Căminul" din Focșani. Participă la cenaclul Adonis și frecventează cenaclul Sburătorul (1940-1943). În 1945 conduce, la Sibiu, gazeta „Curierul", pe lângă care funcționează un cenaclu la care participă Lucian Blaga, Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș, Ioana Postelnicu, Ecaterina Săndulescu. În anii 1946-1947 înființează la București un cenaclu literar, iar în 1970 ia parte la fondarea cenaclului „Tudor Vianu". Colaborează la gazetele focșănene...

1 poezii, 0 proze

MP

Mircea Popovici

AutorClasic

Mircea Popovici (n. 21 aprilie 1923, București) a fost unul dintre primii poeți din grupul literar “Albatros” și din mișcarea bucureșteană postavangardistă a deceniului al cincilea din secolul XX. "A frecventat, la indemnul prietenului sau Constant Tonegaru, cenaclul "Sburatorul" al lui E. Lovinescu, unde a citit in citeva rinduri. Lupta apoi in cel de al doilea razboi, ca ofiter. Debutul este inlesnit de premiul pe care i-l acorda, lui si lui Geo Dumitrescu, Fundatia "Regele Mihai I". Nu-i de colo, daca tinem cont ca din juriu faceau parte Tudor Vianu, Perpessicius, Camil Petrescu, Vladimir Streinu, Serban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Ion Biberi si Petru Comarnescu. Cartea, aparuta in 1946, s-a numit Izobare si l-a inscris pe Mircea Popovici printre reprezentantii generatiei care ulterior a fost numita "a razboiului". Alaturi de Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Mihail Crama, Ben Corlaciu si de alti scriitori grupati in jurul revistei "Albatros", el a adus...

3 poezii, 0 proze

Andy LuduAL

Andy Ludu

AutorAtelier

O carte: prea mult, mai multe: prea putin. Consecinta: O femeie, prea mult! Multe femei, asa de putin! Nascut 1955, Scorpion pur. In Ploiesti am invatat viata de cartier. In Fagaras am invatat frumusetea si maretia singuratatii. In Bucuresti am invatat. La Frankfurt am invatat Salsa. La Giessen nu am terminat. In Brussels am inteles cum se gateste cu vin rosu. La Baton Rouge traiesc. In Natchitoches am avut cea mai frumoasa toamna a vietii mele. Acum sunt Antwerp. Nu stiu de ce, am uitat.

1 poezii, 0 proze

Stoiciu Liviu IoanSI

Stoiciu Liviu Ioan

AutorClasic

De la prima carte, treptat, Liviu Ioan Stoiciu a evoluat spre un discurs mai frust, în defavoarea metaforizării. Autor a peste zece cărți de poezie și proză, precum și a mai multor tentative de sinucidere, Liviu Ioan Stoiciu a copilărit într-o singurătate totală. Cantonul CFR nr. 248, în care și-a petrecut mulți ani din viață, era situat la câțiva kilometri de cea mai apropiata localitate (Adjudul Vechi). Copilăria lui a însemnat, în fond, un lung șir de trenuri și un cantonier fluturând un fanion galben, ori de câte ori vagoanele treceau prin fața cantonului. De altfel, Liviu Ioan Stociu debutează literar cu o carte intitulata La Fanion, obținând cu ea, în anul 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor. Astăzi, Liviu Ioan Stoiciu pare un om sobru și înțelept, cu mult bun simț și cu o puternică personalitate, fiind considerat unul dintre scriitorii reprezentativi ai generației ‘80. Nu a uitat nici o clipă însă de copilăria lui însingurată petrecută la cantonul CFR 248.

4 poezii, 0 proze

carte poștală

de Dely Cristian Marian

parcă tâșnisem din cazanul cu aburi colac pe plajă toți stiau să înoate și n-aveam frică. un melc imens părea că mă judecă arătându-mi coarnele/ curajos l-am chestionat: ce cauți în nisip? nedându-mi...

Atelier

Carte poștală

de Radu Gyr

Dragă, pe scurt, cum e ordinul, ce să-ți scriu? Ce să-ți spun? Fetița noastră a trecut într-a patra primară? Are ochii ca ai tăi? Tot așa triști? Cum e-afară? E soare? E cer? E tutun? Aici, stau de...

PoezieClasic

carte poștală

de Florentin Cristian

Mă întrebam ce mai simte Pentru mine fosta iubită Dacă mai citește literatură Aici am crescuto ca pe Copilul meu spiritual Real nu mrntal Și ea îmi spune Că o duce bine Europenește Îi prisosește Mi-a...

PoezieAtelier

Carte poștală 1

de Romulus Vulpescu

Sus, lângă Turnul Alb, e gri, E rece, vânt și ud. Jos, cerul Tâmpei se-nnegri Și nu există Sud. Brașovul fără tine-i mort, E sumbru, rău, urât. Biserici negre-n suflet port Și orgi dogite-n gât....

PoezieClasic

Carte poștală pentru brumele toamnei

de Adriana Marilena Stroilescu

pe umerii mei deopotrivă stăteau soarele și luna niciodată întâlnindu-se dar mereu împreună izvorându-mi din inimă la fel de simplu și de firesc precum am născut doi copii frumoasă e dimineața ca o...

PoezieAtelier

carte poștala veche din vasluiul de odinioară

de Cătălin Al DOAMNEI

aveam 5-6 anișori când tatăl meu mă lua cu el la târgul din crucea gării vasluiul era mai mult pe sub ape lângă autogară era un parc cu brazi unde se odihneau oamenii muncii până la viitoarea rată pe...

PoezieAtelier

O carte poștală

de Cristian Buzățel

Doamne ți-am trimis o carte necunoscându-ți adresa am lăsat-o în cutia poștală am văzut că sunt multe cutii pe scara asta a lumii vezi că a mea miroase a dor când am legat foile în ea aveam 12 cu 7...

PoezieAtelier

Ultima Carte poștală

de nicolae tomescu

ultima carte poștală poezie [ ] acum optzeci de ani - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de nicolae tomescu [inocentiu ] | | avea cartea poștală pe genunchi și gândul dus departe voia să...

Atelier

Femeia venită din carte

de Aurel Dumitrașcu

-Foarte rar scrie o carte poștală și o lasă pe masă cu un zâmbet nerușinat de plăcut. Singur iar nu voi putea bănui pielița roșie ce desparte viața de femie de cea de bărbat. Iar voi răsfoi zodiacul...

PoezieClasic