"calea către" – 20113 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
APAlexandru Paleologu
Alexandru Paleologu (n. 14 martie 1919, București, d 2 septembrie 2005, București) a fost un scriitor, eseist și critic literar, diplomat și om politic român. Alexandru Paleologu în 2003Eseistul s-a format la școala lui Paul Zarifopol, căruia i-a și îngrijit mai multe antologii, fiind cunoscut mai ales prin volumul Bunul simț ca paradox. În antologia Spiritul și litera sunt adunate câteva dintre eseurile sale despre literatura română, precum Tema duelului la Camil Petrescu. Volumul Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu propune unica interpretare ezoterică din literatura critică românească a romanului Baltagul. -a născut într-o veche familie boierească care își are probabil originile în Imperiul Bizantin, familie care s-a mutat din Lesbos în Țările Române la începutul secolului al XVIII-lea (se pare că este descendentul ultimului împărat bizantin). Prin diverse înrudiri, Paleologu a fost descendent al marelui domnitor Constantin Brâncoveanu. Tatăl său a fost...
1 poezii, 0 proze
GGGuido Gozzano
Guido Gustavo Gozzano (n. 19 decembrie 1883 - d. 9 august 1916) a fost un scriitor italian. Reprezentant al mișcării decadente Poezia crepusculară, lirica sa melacolică și muzicală este în mod deliberat opusă prețiozității estetizante. Poezie 1907: Calea refugiului ("La via del rifugio") 1911: Colocvii ("Colloqui") 1908: Toate poeziile ("Tutte le poesie"). Proză 1914: Cele trei talismane ("I tre talismani") 1917: Spre leagănul lumii ("Verso la cuna del mondo") 1918: Prințesa se mărită ("La principessa si sposa") 1918: Altarul trecutului ("L'altare del passato") 1924: Primăveri romantice ("Primavere romantiche"). Corespondență 1951: Scrisorile de dragoste ale lui Guido Gozzano și Amalia Guglielminetti ("Lettere d'amore di Guido Gozzano e Amalia Guglielminetti") 1971: Scrisori către Carlo Vallini și altele inedite ("Lettere a Carlo Vallini con altri inediti"). "S-a născut la Torino la 19 decembrie 1883 și tot aici a murit, răpus de tuberculoză, la 9 august 1916. Va urma Facultatea de...
1 poezii, 0 proze
DMDan Metes
Intr-o lume pustie si o viata ce se desfasoara anevoios de sec, poezia, este pentru mine o oaza de speranta. Sper insa ca, calea pe care am ales-o nu va insemna divortul meu de cuvinte si ca versul imi va fi mereu alaturi spre a-mi colora existenta.
6 poezii, 0 proze
Ștefan Petică
Într-o familie răzeșească din satul Bucești (jud. Tecuci), la 5 octombrie (22 ianuarie) 1877, a venit pe lume cel care urma, la vârsta potrivită, să fie primul simbolist român, anume Ștefan Petică. Nu se știe când a absolvit liceul. În orice caz, în octombrie 1894, G. Călinescu l-a găsit înscris cursant în clasa a VI-a a Liceului Real din Brăila. Iar o carte de student eliberată la 23 noiembrie 1902, certifică faptul că în 1902-3, Petică era student la Facultatea de Filosofie și Litere din București. În ianuarie 1900, devenise sublocotenent infanterist în rezervă. La 22 mai 1902, lucra la Ministerul Agriculturii, Industriei și Domeniilor. Singurul său domiciliu bucureștean cunoscut e dezvăluit de o carte poștală: Calea 13 septembrie nr.21 (în februarie 1903).
12 poezii, 0 proze
Ștefan Petică
Într-o familie răzeșească din satul Bucești (jud. Tecuci), la 5 octombrie (22 ianuarie) 1877, a venit pe lume cel care urma, la vârsta potrivită, să fie primul simbolist român, anume Ștefan Petică. Nu se știe când a absolvit liceul. În orice caz, în octombrie 1894, G. Călinescu l-a găsit înscris cursant în clasa a VI-a a Liceului Real din Brăila. Iar o carte de student eliberată la 23 noiembrie 1902, certifică faptul că în 1902-3, Petică era student la Facultatea de Filosofie și Litere din București. În ianuarie 1900, devenise sublocotenent infanterist în rezervă. La 22 mai 1902, lucra la Ministerul Agriculturii, Industriei și Domeniilor. Singurul său domiciliu bucureștean cunoscut e dezvăluit de o carte poștală: Calea 13 septembrie nr.21 (în februarie 1903). Pentru G. Călinescu, el a decedat la 17 octombrie 1904. Iar ca loc al morții autorul “Istoriei Literaturii Române de la Origini până în Prezent” numește Capitala țării. Oricum, Ștefan Petică avea vârsta de 27 ani. Setea sa...
0 poezii, 0 proze
FCFlorea Camelia
inca mai acumulez cunostinte ca sa stiu care mi-e calea!
2 poezii, 0 proze
EVEugenia Vasiloae
Sunt vantul care adie bland peste orasul adormit,sunt crivatul puternic ce rascoleste zapada in miezul iernii,sunt uraganul care zdrobeste totul in calea sa,sunt briza marii intr-o seara de mai...sunt copilul trist care priveste pentru ultima oara la gradina copilariei sale,sunt fata care viseaza la dragoste,sunt femeia care si-a pierdut visul si incearca sa il regaseasca...Sunt planeta al carei soare s-a stins si care pluteste in deriva...
6 poezii, 0 proze
SSim
M-am născut într-o zi frumoasă de duminică în Vatra Dornei. Poate acesta este adevăratul motiv pentru care iubesc albul și iarna... Nu-mi știu calea și nu-mi cunosc destinul, dar îmi plac culorile vieții, cred în bunătatea semenilor și în iubire.
32 poezii, 0 proze
VBveronica balaj
Veronica Balaj Meseria de redactor la radio este fascinantă. Fascinația cuvântului rostit în eter și care, poate convinge ascultătorul (nevăzut) că, tot ce spui la microfon, este adevărat, iată o motivație profesională. Cuvântul are puteri miraculoase. Poate fi o...armă. Oferă înălțări sau căderi. A-l struni în numele comunicării benefice, al informației formativ-educative, ar fi, nu-i așa, încă un țel. Care merită atins. Nu din când în când. Nu uneori! Dimpotrivă! Mereu! Este imperativul necesar. Întâlnirea cu ascultătorii, pe calea undelor, nu poate fi decât... sub semnul pasiunii. Tu, cel de la microfon trebuie să-l convingi. Să-l informezi. Să-l farmeci. Să-l îndupleci. Să-l înveți ceva, să-l faci să afle și să nu uite altceva. Să-i oferi paliere de comunicare în clipa prezentă dar și cu rezonanțe "a la long". Radioul public oferă diversitate de expresie în demersul radiofonic, implică profesionalism și echidistanță. Lucrez în Radio Timișoara din 1982, cu excepția perioadei cât...
9 poezii, 0 proze
GGriffo
Sosesc de pe un drum aparte, deosebit față de drumurile pe care le cunoașteți voi. E singura cale, singura înșiruire de trăiri pe care eu însumi o știu. Dealtfel eu sunt singurul om care a pășit pe această cale. Ce singur ne simțim câteodată drumul meu și cu mine! Tot ce-ți povestesc ți-ar putea părea cunoscut, totuși mă privești cu uimire, calea mea fiind mai altfel decât a ta. Știu că-ți surâde ideea de a trage cu ochiul la alte povești. Defapt și pe mine mă gonește aceași dorință: să aflu la margini de râuri povești aduse din alte trăiri.
2 poezii, 0 proze
calea către
de paul blaj
fiecare întoarcere mă surprinde pregătit pentru valsul unui timp mort mână în mînă emoția și durerea dansul absențelor ritmul pe care sufletul meu intră palid în cort îl cuprind îl susțin până bea...
calea către rugăciune
de Ștefan Petrea
secunda are-n miezuri lumânare ce arde-n calea către rugăciune tristețea ta acolo toată-o spune... te știu din rațiunii amânare. te-așez în dimineți cu veci pe strune deliciu șoapta ta în perne are...
Calea către fericire
de Calancea Eugenia
Întotdeauna să fie magie pentru oamenii din apropierea ta. Tu te grăbești spre fericire, eu vreau să uit totul. Să fie lumină, să fie veselie, să fie culoare, chiar dacă totul este în alb și negru....
catre unde calea ,,devenirii?`` mele
de Ștefan Petrea
ma pornisem, sa tot fi trecut vreo doispe ani de-atunci, sa rumeg ierburi oprite sub sintagme palide, neluate in seama, vorbind de lipsuri. si lipsei lor ii ziceau talent, iar noi, astilalti, plini,...
Treapta I sau calea catre sine a lui Angelo Mitchievici
de Andrei Radu
In aceeasi perioada, iata, cu analizele lui Vladimir Tismaneanu (atat de inteligent puse in discutie de Romania Literara), la Editura Polirom apare (lansata saptamana trecuta) cartea a patru autori...
Calea spre cer
de Gavril Kostachis
Toți care lui Hristos au urmat În suflet aveau încrustat Sensul adânc cu reflexii de jad: Calea către cer trece prin Iad ! Acolo sunt și eu sărmanul Dar nu mai dibuiesc Limanul Și-n lacrimi strig...
Iar... pe Calea Fericirii
de Elisabeta Branoiu
Iar pe Calea Fericirii iar spre Poarta de acces iar spre Ierusalimul Ceresc. unde îngerii smeriți își pleacă mâinile dumnezeiești și o rugăciune-ngână pentru neamul omenesc. Unde așteaptă Iisus...
muriri succesive
de Ștefan Petrea
pe calea către moarte-s muriri tot mai puține îți odrăslești fiirea la sân ce fost-a verde e roșu înspre zare când soarele se pierde și prăpădește jalea ce-n drumul lui se-aține mai multe morți odată...
Þi-am dat tot!
de Ionela van Rees-Zota
Þi-am împins calea către iubire, ca să mă vezi pe mine. Þi-am sărutat ochii plini de trăire, ca să-i vezi doar pe ai mei. Þi-am lăsat mereu un loc în inima mea, ca să vezi că e plină, de tine. Þi-am...
Scapare
de Negru Razvan
Îmi săp calea către ceva mai bun, Către zările albastre, Către cripta din adâncuri; Ce\'a ascuns în ea secretul faronilor pierduți, Când săpăm către adâncuri, Dăm de prieteni vruți, nevruți... Ce\'au...