"câte o zi în poziție de drepți" – 22214 rezultate
0.06 secundeMeilisearch
CDCharles Dickens
Charles John Huffam Dickens (n. 7 februarie 1812 – d. 9 iunie 1870) a fost un romancier englez. Se naște la 7 februarie 1812, în Portsmouth, Hampshire, ca fiu al lui John și al Elizabethei Dickens. În 1817, familia sa se mută în Chatham, Kent, în 1822 mutându-se din nou, în cartierul Camden Town, Londra. Primii ani ai vieții au fost unii foarte fericiți, petrecându-și timpul liber în compania romanelor de aventuri ale lui Tobias Smollett și Henry Fielding. Familia sa făcea parte din nobilimea de mijloc și i-a asigurat educația la o școală privată, dar totul avea să se schimbe după ce tatăl său a pierdut o sumă mare de bani în distracții și străduindu-se să-și mențină poziția socială, familia fiind trimisă la închisoarea datornicilor. La vârsta de 12 ani, Dickens este destul de matur ca să muncească zece ore pe zi în fabrica de cremă de ghete a lui Warren (aflată în apropiere de stația de cale ferată Charing Cross), pentru șase șilingi pe săptămână. Cu acești bani trebuie să-și achite...
1 poezii, 0 proze
Chwoika
mă plictisesc. într-o zi așa urâtă chiar nu am ce face. melodia se repeta obsesiv. îmi place. mă gândesc la tine și pe ritmul agresiv al lui marylin manson încep sa mă ating. mâna mea coboară lasciv pe tot corpul. îmi imaginez că ești tu, iubire. mintea mi-o ia aiurea și m-i te imaginez la picioarele mele, sărutându-mă cum numai tu știi să o faci. mâinile tale mă ating peste tot, iar buzele tale moi mă alintă. Mâna mea alunecă… „ I don’t care if you don’t want me… ‘ Cause I’m yours, yours, yours anyhow… “ și nu mă interesează nimic. mă gândesc numai la mâinile tale fine, la săruturile fără sfârșit. închid ochii și mă pierd. deodată simt o mână. aș putea să o recunosc oriunde. mă privești curios și mă întrebi ce fac. mă rușinez… nu am mai făcut-o niciodată … - Mi-era dor de tine iubire… când ai venit ? nu spui nimic și îmi faci semn să continui. mi-e greu la început, dar intru în joc. continui să mă mângâi și din când în când îți arunc câte o privire. mă privești și îți umezești...
1 poezii, 0 proze
DIDem. Iliescu
Dumitru Iliescu (Dem. Iliescu) Bibliografie: "Piatra cu lilieci" (Buzău, 1931) Colaborări la ziare și reviste: Universul literar și artistic, Floarea de foc, Viața literară, Curentul, Carnet literar, etc. În manuscris: "Ofrandă pentru fata anonimă" Era un entuziast, care, ca mulți alții, s-a angajat în tinerețe în Mișcarea legionară, fiind un idealist iremediabil. Mai întâi ne-a povestit viața lui, anturajul și cele 7 minuni ale Buzăului, din care rețin doar două: Crângul (celebrul parc) și Vulturul Ilie. Apoi, povestea romantică a căsătoriei: ca tânăr avocat, avea 28 de ani și scria câte un articol în presa locală, cu caracter literar. Într-o zi se plimba prin parc și tocmai admira o fetiță care circula cu un caiet în brațe. Când a ajuns în dreptul lui, fata s-a oprit și l-a rugat să-i acorde puțin timp, cerându-i să citească manuscrisul unui roman și să-și dea cu părerea dacă poate fi publicat sau nu. Ulterior s-au căsătorit. Au început persecuțiile politice, care au culminat cu...
1 poezii, 0 proze
PPPaul Pietraru
In fiecare Ianuarie, in fiecare zi de luni astept rasaritul cu fata spre nord si sufletul catre luna, smaraldele salcamilor grele de ploaie, insotite de acorduri blande de chitara, raspandesc dragostea, rapsodie colindand alte lumi, vindecate de sfarsit tragic, fara moarte, as inchide-o intr-o carte cu patruzeci si patru de file, cate una pentru fiecare anotimp al orasului meu de cand ma stiu, vin sec pastrand dulceata mustului din inceputuri, aroma migdalei, albul atingerii de matase, chemare infrigurata rostita cu tot corpul meu, insotita de zambetul implinit ca o coroana dubla, simetrica, incununare a sufletului si mintii omului.
167 poezii, 0 proze
ITIonelia Tugui
Suferința nu însumează altceva decât momentul unic în care se instalează. Apogeul ei este demn de a fi simțit și atât, căci orice intenție de a povesti sau reaminti de acel moment va fi degradantă. Vei vrea să povestești a doua zi cuiva, și mânat de dorința de a expectora acea trăire înecăcioasă, îți vei căuta cuvintele potrivite. Și chiar de cuvintele nu ar fi cele potrivite, chiar de ai exagera, tot nu o să te înțeleagă nimeni, căci a simți nu este egal cu a povesti. Vei fi privit cu o milă tâmpă, zi mersi și de aia, și cel din fața ta te va considera patetic sau mincinos sau nebun sau câte puțin din toate. Agonia acelui moment nu înseamnă nimic din ceea ce dai afară atunci când povestești, sau din ceea ce explodează poate fără voia ta, ci înseamnă să realizezi că esti un Cineva pe care nimeni nu îl va putea vreodată înțelege, și din acest motiv să te suporți și să te asculți pe tine însuți. A povesti ceea ce suferi este o ofensă la adresa acelor simțiri, căci interiorul nimănui nu...
14 poezii, 0 proze
Mary Crys
1964-1972, școala generală.....multă lectură în gradina vetrei natale.....1972-1977, liceu în domeniu tehnic, unde am descoperit relativitatea, electromagnetismul....afinitatea chimica...fuziunea, fisiunea nucleară.....apoi structura metalelor și lupta omenirii de a perfecționa structuri și combinații chimice. Literatura romană și universală mă atrăgeau ca un magnet. Filozofia și muzica clasică îmi temperau reveriile....după studiile liceale din motive personale am urmat studii tehnice 1979-1983, deși aș fi vrut să studiez literatura, filozofia..... studiile tehnice mi-au fost de mare ajutor ulterior în viață chiar dacă am trudit în condiții dure și extreme, acum mă bucur de libertatea și liniștea pierdută în vâltoarea de zi cu zi! Uneori îmi curg prin suflet, emoții, dureri, căutări.....versul caută o rimă...rima vrea sa prindă glas, câte doruri vor sa-și spună, gemenii ce nu au popas! ar mai fi multe de spus .....uitarea, adânca cugetare se așeză pe fluviul amintirilor !
32 poezii, 0 proze
Bangau Cristina Simona
hmm... i can be whatever you want me to be... ...ador zilele de toamna tarzii, in care simt ca e ultima zi cu soare care va mai exista... cred ca intr-un final vom ajunge cu totii sa suferim de depresii, degradandu-ne treptat, pentru ca aceea entitate suprema sa poata savura momentul in care ne vom autodistruge prin combustie interna... imi place teatrul de calitate, lectura, intr-o zi in care s-a intrerupt electricitatea din cauza furtunii, la lumina unor lumanari pe cale sa se stinga. imi place sa cred ca exista sfarsitul lumii... lipsit de paradis totusi. as vrea sa pot crede in basme cu creaturi fantastice, in care mai exista o farama de speranta in zambetele schingiuite de caldaramurile mizerabile. cand voi simti prima urma de fericire adimensionala, nedistorsionata, ma voi arunca de pe o stanca, in speranta ca voi reusi sa strang in gheare, nemurirea. pana atunci, iubesc...un nu stiu ce, nedefinibil, pe o margine de banca deformata de imaginea soarelui oglindit in ghetarul pe...
1 poezii, 0 proze
Neagu Isabela Bianca
M-am nascut intr-o zi in care soarele scalda cerul,si iarna incepea sa-si adune prietenii,si sarbatorile si pleca pe alte meleaguri.Mi-am propus sa fiu in aceasta viata un inger...acum sunt inger pentru toti cei ce imi simt prezenta necesara...Locuiesc in toate zarile,si calatoresc in toate gandurile,eu cred ca nu trebuia sa spun prea multe despre mine...
10 poezii, 0 proze
DPdumitrita paladi
biografia mea se poate schimba intr-o zi...zi in care ai impresia ca ai trait o viata... http://dumitritapaladi.blogspot.com/
22 poezii, 0 proze
CScosmin sirbulescu
M-am născut într-o zi de vară, o zi de Iulie, o zi în care a plouat deși nimeni nu credea că va ploua. De atunci, trăiesc cu impresia că viața ar trebui să fie inexplicabil de frumoasă.
5 poezii, 0 proze
câte o zi în poziție de drepți
de Ancuța Mihaela Georgia
traversez ușor trupurile cu miros de benzină ale trecătorilor din jurul casei și zilele avortate de noapte pe bani grei a uitat până și mama numele meu fiind preocupată de aspectul timpului în care...
Pasiențe la marginea lumii
de Dușan Baiski
Vameșul înjură ceva de mamă, apoi, cătrănit, intră în cancelarie și lipi nervos ștampila de filele pașapoartelor. Apa de ploaie se scurgea impasibilă prin burlanul de tablă al vamei, se prelingea de...
Ultima...
de diana vlase
Nu am crezut niciodata ca o sa ajung sa fac asta...dar, priveste-ma...pe marginea vietii, ma uit peste umar, a fost bine, a fost rau, nu mai stiu cum a fost...imi amintesc de mama, cum imi pieptana...
Străbătând ceața 49
de nicolae tomescu
Au executat ordinele. N-au crâcnit în fața comandantului de grupă care le dădea. Dar, în sinea lor, nu numai că crâcneau dar, de multe ori, îl și înjurau ori îi răspundeau obraznic. Multe ordine li...
Cum să îmblânzești șobolanii
de laurentiu mihaileanu
― Unde-i Franțuzu’? ― Aici, să trăiți! În patul de deasupra, paiele saltelei au pârâit scurt. Din câteva mișcări bine deprinse, deținutul a coborât strecurându-se între cele două rânduri...
Ursoaica cerșetoare
de Dan Norea
Ursoaica cerșetoare Prin 2001 eram în concediu la Bușteni, cu soția și băiatul meu. Ocazional, un taximetrist ne propune o excursie în care el și taxiul lui, încărcat cu un grătar și câțiva cărbuni...
străbătând ceața 65
de nicolae tomescu
Cu adeverința împăturită în carnetul militar, unde se mai aflau foaia de drum și delegația, a făcut calea întoarsă spre regimentul din Brăila. S-a prezentat maiorului Brețcan care i-a strâns mâna,...
Străbătând ceața 52
de nicolae tomescu
A ajuns pe seară la unitate. Sergentul de la corpul de gardă l-a legitimat și, aflând despre ce este vorba, i-a făcut loc să se culce, când o dori, pe patul de scândură, un fel de prici lung, fără...
Bocitura
de Marin Gurin
La o margine de viață Unde de nimic nu-ți mai pasă Eu voi ajunge peste cîteva clipe Iară tu vei boci. Hohotele tale mă vor lăsa rece Te vei întoarce cu fața plînsă în pătucul cald Eu voi rămîne tot...
Invitație la un concert
de Nicolae Diaconescu
Invitație la un concert 8.01.2008 Exact cu 35 de ani în urmă era un ger de crăpau pietrele. Undeva în Drumul Taberei, într-o unitate militară de transmisiuni s-a dat stingerea. Este ora 21 și OS-ul,...