"când tot mai des se urlă ce-i tăcere" – 20733 rezultate
0.06 secundeMeilisearchcritica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
DBDan Boldeanu
"Nu este imposibil de dovedit, daca ai cateva cunsotinte psihologice si o repeti destul de des, ca un patrat este, de fapt, un cerc. In fond si la urma urmei, ce este un cerc si ce este un patrat? Simple cuvinte, care pot fi manipulate in asa fel incat sa ascunda ideile de baza." J. Goebbels. Mi se pare normal ca atunci cand te nasti si te dezvolti in mizeria unei taceri generale impuse, sa te intrebi la un moment dat: "Cum au reusit sa ne tina sub control atat de mult timp?" Si tot incercand sa afli, scormonind si adulmecand prin gunoaiele arhivelor, realizezi ca...pur si simplu au reusit si vor reusi mereu. Cine? Cei care isi dau seama ca putem sa fim redusi la tacere prin propriile noastre cuvinte. De fapt, cu cat tipam mai tare, cu atat mai adanca este linistea din jurul nostru. traim intr-un conglomerat de furtuni de sunet, bine ascuns intr-o mare de liniste totala. Tacerea dinainte de EL nu a disparut; singura schimbare este ca au aparut tipetele din noi.
5 poezii, 0 proze
LBLouise Gareau-Des Bois
S-a născut la Montreal - 1934 Și-a luat licența în filosofie și limba spaniolă la Universitatea din Montreal, tot acolo urmând și un curs de creație literară. Ca într-un fel de cânt liturgic, Louise Gareau-Des Bois, perfect stăpână pe nuanțele limbii, dă expresie în poemele sale celor mai profunde sentimente umane. Volume: “Cuvinte de apă și sânge” (Paris, 1970) “Spărturi” (Quebec, 1976)
1 poezii, 0 proze
Lodoaba Mihai
.... Atat a mai ramas Din acest suflet pur Un act de identitate Ce-apoi devine nul. Cand tot ce mai exista Se pierde in neant Ce-ti pasa de sunt eu Sau doar un biet pliant?
5 poezii, 0 proze
Rosu Alina
sunt nascuta intr-o f frumoasa seara de mai intr-o peroada cand timpul avea f mare rabdare cu oamenii si cand parintii mei isi doreau cu disperare o fetita .o data cu nasterea mea trandafirii albastri si-au scuturat petalele moi peste trista patura a amintirilor.cu trecerea timpului in locul trandafirilor albastri au rasarit niste trandafiri rosii dupa care au rasarit tot mai multi trandafiri albi care au rezistat pana azi.
1 poezii, 0 proze
AMalexandru matei
Lacrimi, in fond... A trecut atata timp de cand cu ura Si pistolul in mana ai strigat :"va urasc pe toti in mod egal!" Si-ai tras... regreti? A trecut atat timp de cand tot rogi un zeu sa-ti fie tata Dar tatal te inseala... te ucide... te sugruma. A trecut atata timp de cand sangerezi cuvinte fara sens De cand in oglinda nu ti se mai arata chipul De cand inima ei e stearpa.... Si te doare si tipi... inspaimantat... Dar, ce ciudat, te-ai injunghiat! Incruntare... curmare? cine stie VIATA, lacrimi, in fond..
25 poezii, 0 proze
Banu Mihai
Nascut in Brasov , anu \'91 , copil destept de mic, isi strica educatia la liceu cand incepe sa cunoasca fete si sa bea alcool, ii place sa scrie dar e la profil mate-info, parintii il considera o stea cazatoare (nu in sensul bun, in cazul in care exista un sens bun), pierde vremea pe calculator dar e determinat sa faca ceva in viata chiar daca nu stie ce, asteapta un semn...chiar daca e tot mai clar ca nu o sa apara...convins ca se va descurca bine..
4 poezii, 0 proze
GCGiorgio Caproni
S-a născut la Livorno la 7 ianuarie 1912, apoi la vârsta de zece ani s-a mutat cu familia la Genova. A participat la război și la Rezistență, după care s-a stabilit la Roma, ocupându-se de gazetărie și activând în învățământ. Prima culegere de poeme e din 1936, Come un\'allegoria, fiind urmată de: Ballo a Fontanigorda (1938); Finzioni (1941); Cronistoria (1943); Stanze della funicolare (1952); Il passaggio d\'Enea (1956); Il seme del piangere (1959); Congedo del viaggiatore & altre prosopopee (1966); Il muro della terra (1975); Il franco cacciatore (1982). A tradus din Proust, Apollinaire, Genet. Deși aparent se integrează ermetismului în vogă când debutează, Caproni e un poet original ce știe să găsească o direcție proprie, vizibilă la început în muzicalitatea versului și în miza afectivă a conținutului. În timp, odată cu Il passaggio d\'Enea, poetul este tot mai atent la real, pe care încearcă să-l capteze în starea de virginitatea, recurgând la registrele vorbite ale limbii într-un...
1 poezii, 0 proze
ion maria
1976: i-am stricat Craciunul mamei, ca doar nu era sa o las sa se distreze.. ..o copilarie de vis, adica am visat cu ochii deschisi mai tot timpul.. la un moment dat: m-am trezit ca eram mare, la propriu, problema.. nu mi-a placut acum: sunt tot mica, acolo in inima mea-un coltisor de iubire pentru tot ce exista si nu a fost nascut traiesc: pentru copacii ce infloresc primavara, pentru verdele din iarba, pentru soapta clipei ce va fi fost sa fie, sa descopar nonsensul, paradoxul ma fascineaza si strig in mine cand il prind in pumn, sa-i dau drumul nu vreau sa pot
1 poezii, 0 proze
ATAlbert Toderascu
ma alatur acestei lumi pe 22 februarie 1990 undeva pe la 3 noaptea. copilaria mi-o petrec in stuhulet un satuc mic , printre campii , dealuri si paduri. printre flori , pasarele si crucile din curtea Bisericii. scoala generala 1=4 o termin in satul natal apoi pentru 5-8 merg in satul alaturat Ranceni. la 14 ani merg la liceu , liceul teologic ortodox din Husi. facultatea de teologie la iasi unde si sunt acum in anul 2! briza artei m-a cuprins odata ce am citit primele poezii de Mihai Eminescu si cu primele basme populare invatate in scoala! peste gradinita am sarit deoarece am fost doar o singura zi si apoi nu am mai mers , deoarece mai vroiam sa prelungesc copilaria si oricum atunci mi se parea o pierdere de timp , cand padurea ma invata mult mai multe! actualmente sunt student, intru mai tot timpul in controverse cu profesorii , pentru ca nu sunt deschisi la concepte noi , la moduri noi de a percepe lumea! cidat e ca sunt singurul din anturaj care am o perceptie despre lume mai...
14 poezii, 0 proze
Alexandru Ciobanu
Părinții, Ion și Ecaterina, oameni obișnuiți; s-au întâlnit și s-au plăcut. După un scurt circuit de câțiva ani, fiecare a mers pe drumul lui. Din flamă, M-am născut eu, la 27 ianuarie 1947 în București. Am avut o copilărie minunată, la bunici. Minunată copilărie am avut, undeva într-un ținut neiubit de nimeni, fiindcă era prea departe de toți. Un ținut pe care toate administrațiile l-au ignorat fiindcă le era peste mână. A fost pe rând când de Vlașca, când de Teleorman, când de Videle, când de Alexandria, cand de Giurgiu, dar nu s-a lipit nicăieri și a rămas pe loc. De oriunde ar fi venit banii bugetari până acolo se terminau. Acolo nu era asfalt, nu era canalizare, nu era electricitate; apa și-o scotea fiecare de lângă casă, ca să-i ajute circuitul în natură. De acolo lumea pleca, dar eu veneam. Acolo nimeni nu se întoarcea fiindcă peste tot era mai bine. Era un fel de never land, dar era nevărlendul meu, pe care îl iubesc și acum. Un nevărlend la 65 de kilometri de București. Acolo...
66 poezii, 0 proze
când tot mai des se urlă ce-i tăcere
de Ștefan Petrea
când tot mai des se urlă ce-i tăcere cu zarva stând la sfat şoptirea-ntreagă, când spinii rozelor corola-şi neagă tot cad petale-n liniştea ce piere. că este toamnă iar, femeie dragă şi-i grabă de a...
Tăceți!
de Sandrina-Ramona Ilie
ziua aceasta s-a arătat de la început a răsări altfel între tâmplele mele. la orizont, soarele era sângeriu. sângeriu se simțea și în mine. din cer curgeau rugăciuni, senin nu era. doar nori și...
mac
de george vasilievici
Tot mai des mă caut de oameni, Mickey Mouse intervine în conflictul dintre Jaa și globulele roșii, ești atât de bună cu mine, Melissa, sigur nu mă minți ca-n visele cu canibali jupuiți de o rasă...
Au trecut mii de ani
de george vasilievici
O privesc cu mare atenție fără să-mi dau seama ce face sau ce caută aici. Situația devine critică cand mă gândesc că acest sentiment inspăimântător pe care mama îl trezește în mine incepe să se...
Purpur adamant. Cap.2 Robul și marea (fragment)
de valeriu danalachi
Natura non facit saltus –natura nu face salturi După crunta răfuială a gelosului Magnat, robul fugar, inconștient... cu un picior în groapă, răpit din închisoare, pe înguste drumuri milenare a fost...
Părăsitul (1)
de Robert Nutu
Miercuri 23 iunie. Pentru restul lumii lucrurile stăteau probabil altfel, însă pentru domnul Konstantin Filipovici Ermilov era doar o dimineață obișnuită de vară. Se trezise, ca de obicei, la ora...
Privind in urma
de elena badita
Tu,muritorule de rând,cu tine vorbesc. De ai să ajungi cândva să te intrebi cine ești,de unde vii si unde vrei să ajungi,privește cu atentie in jurul tău și vei găsi răspunsul.Eu l-am găsit. Sunt...
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
de Paul Pietraru
Avea să treacă o lungă perioadă a tăcerii, aproape trei luni de zile şi treptat aveam să canalizez conversaţiile mele în zona virtuală recunoscută, acceptată fără dorinţa de a trece în lumea reală,...
Oamenii‑Anotimpuri
de Jolanda Dósa
Există un tip de liniște care se așază peste orașe exact când semafoarele încep să clipească mai des ca niște metronome obosite: o liniște care nu are nevoie de noapte ca să se facă simțită. E...