"argheziană" – 440 rezultate
0.01 secundeMeilisearchIon Pogan
Ion Pogan este pseudonimul literar al lui Vasile Florin Tărăbuță (1905-1968), poet român. Primele sale cărți, ”Liniște și comori” și ”Relief”, prezintă, conform criticilor, o lirică de extracție argheziană, pe când placheta ”Zogar” (insolit intitulată după un câine care apare ca personaj în majoritatea poemelor din carte) se apropie de ermetism (amintind de Ion Barbu din poemul ”In memoriam” și nu numai). Opere * Liniște și comori, 1929 * Relief, Cartea Românească, București, 1932 (cu un portret de pictorul Dem.) * Zogar, Colecția Scriitori români contemporani, Fundația pentru literatură și artă, București, 1936 * Lavine, Cartea Românească, București, 1943 * Crizantemele lumii, Editura pentru Literatură, București, 1969 (cu prefață de Ion Biberi)
1 poezii, 0 proze
NCNicolae Crevedia
Nicolae Crevedia este pseudonimul lui Nicolae Cârstea. S-a născut la 24 noiembrie 1902 la Crevedia Mare, fostul județ Vlașca (actualmente județul Giurgiu), de unde și-a luat și pseudonimul de Crevedia și a decedat la 5 noiembrie 1978, la București. A fost un prozator și poet român, care a valorificat limbajul dialectal. S-a remarcat de-asemenea ca epigramist de valoare. În poezie e de substanță oarecum argheziană-eseniană, în timp ce proza e influențată de stilul lui Minulescu. A fost tatăl secret al lui Eugen Barbu. Opera: Epigrame, București, 1930; • Bacalaureatul lui Puiu, București, 1933; • Bulgări și stele, București, 1933; • Dragoste cu termen redus, București, 1934; • Buruieni de dragoste, București, 1936; • Maria, București, 1938; • Dă-mi înapoi grădinile, București, 1939; • Versuri, București, 1968; • Vinul sălbatic, București, 1977. Antologii • Antologia epigramei românești, introducerea editorului, București, 1933 (în colaborare cu A.C. Calotescu-Neicu); • Epigramiști...
10 poezii, 0 proze
argheziană
de Ștefan Petrea
în boli stagnate-n miezul mizerabil, ci fără în simțiri să se arate, ne cumpărăm vecia noastră-n rate, un drog în vene-albastre inserabil. și gunoier condei e în erate iar lutul ni-i precum mereu,...
Mireasa \"Argheziană\"
de Mihai Miro
Surpriza a fost deplină. Mireasa nu mai are grai, C-a dus-o într-o casă plină, Cu flori , de mucegai.
elegie argheziana
de florin iordache
ELEGIE ARGHEZIANÃ Când stau de unul singur, târziu, la ceas de seară, Nemăsurate gânduri, furiș, mă împresoară. P\'afar o ploaie rece s-aude monoton, Iar eu dialoghez cu chipul lui Platon. Și-n...
FEERIE DE IARNÃ
de pena gheorghe
IARNÃ ARGHEZIANÃ Decembrie, iată, hlamida și-a deschis, în clinchet suav de clopoței; legendă ideală s-a întins când decembrie, hlamida și-a deschis. E feerie albă și de paradis, sublimată-n țurțuri...
cu gândul la Arghezi
de FLOARE PETROV
pe cerul bucuriei lumini strălucesc sentimente țâșnesc ca o arteziană balade și doine în trubaduri sporesc îmi amintesc de noaptea argheziană. cuvintele zboară prin vast univers ochii minții se umplu...
Cromatism final
de Madalin Ciortea
violet. violet si ma asez la polul necunoscut unde ploaia gri insangereaza ultimele fiinte ratacite... si pamantul negru le mistuie in pantece. galben. galben bolnav de toamna. toamna vietii si...
Mi ama pensare, per favore!
de voiculescu daniela
totul a început cu un dans... a urmat altul... și încă unul... clipe cu lună și stele! o îmbrățișare lungă, de parcă el ar fi presimțit că viața o să-l trădeze... și eu o să mă transform într-un ochi...
Arta de a (nu) muri
de Tudor Cristea
LITERATURA Marianei Ionescu se întregește, numai în aparență surprinzător, cu un volum de versuri tipărit în 2002 sub pseudonimul Vicenția Vara. Spirit cultivat și meticulos, redactor, cândva, la...
Alexandru George - 80. Autenticitatea ficțiunii
de Tudor Cristea
CRITIC și istoric literar de primă linie, harnic traducător, cu deosebire din literatura franceză, publicist cu verbul nu o dată acid, ALEXANDRU GEORGE, născut pe 6 aprilie 1930, este și un...
cu versul în sânge
de FLOARE PETROV
capăt energie din freshul de mango mă bucur de lumina pătrunsă în odaie calc pe suspin în pași de tango în viața mea întorc încă o foaie. povești din suflet am de transmis visul meu e liber ca...
Tablele împărțirii la Constanța cu Valeriu Dg. Barbu
de Maria Prochipiuc
Pe 25 martie, la Muzeul de Istorie din Constanța ( Piața Ovidiu) ora 13:00 ,va avea loc lansarea volumului Tablele împărțirii , semnat Valeriu Dg. Barbu. Autorul împreună cu editorul acestui volum vă...
TUDOR ARGHEZI
de Tudor Arghezi
“De la Mihai Eminescu - afirma Tudor Vianu- Lirica romaneasca n-a cunoscut o alta realizare mai de seama, marcata de o originalitate mai puternica si cu repercursiuni mai intinse asupra intregului...
Ioan Alexandru: Pustia marilor mistere
de Valeria Manta Taicutu
Simbolurile mistice intră firesc în poezia lui Ioan Alexandru, interferându-se cu simboluri personale într-un text ce se dezvoltă cantabil, pe linia imnului religios. A doua Înviere înseamnă răsărit,...
Poeziile lui Nichita nu sunt
de cornel marginean
În general poeziile sunt : la fel ghicitorilor, cu ascunzișuri , interpretabile, tâlcuitoare, ori mult prea false sau mult prea adevărate, sau indiferente, sensibile sau dure, filozofice sau directe...
Mica dizidență și tactici de camuflaj
de felix nicolau
O posibilă categorie estetică a „aparte” - ului ar putea-o constitui poezia minimalistă, delicată și feminină. Propice acestui gen de poezie îi este mediul provincial, epurat de virușii care atacă...
Jurnal în jurnal
de Daniel Bratu
Poftiți la chiloți! Opresc, ieșind din piață, la “Strunga”. Soarele de amiază trece razant spre adâncul magazinașului alimentar, dezvăluind, ca bonus regesc, din halatul alb, transparent, dungile de...
Stilul și generația electivă (Gheorghe Izbășescu)
de Tudor Cristea
GHEORGHE IZBÃȘESCU este, în peisajul poeziei din ultimele decenii, un caz. Sunt izbitoare, mai întâi, similitudinile dintre biografie și destinul literar. Născut în 1935 în satul argeșean Lăicăi, de...
Traianus: Calea spre nicăieri
de Valeria Manta Taicutu
„Cînd s-au fost spus îngerii” (Editura Epigraf, 2009) este un volum în care poetul Traianus (Traian Vasilcău) încearcă, în dulcele stil clasic și în acea limbă veche, bogată și armonioasă a românilor...