"are să fie dimineață iar eu o să port mănuși" – 20306 rezultate
0.07 secundeMeilisearchtoma valerica
..sunt un amic a doamnei toma si incerc sa o ajut sa fie mai ambitioasa pt ca este o adevarata comoara in ceea ce priveste poezia... nu are posibilitatea sa se faca cunoscuta si poate cu ajutorul dumneavoastra va reusi sa iasa din anonimitate...va multumesc mult!!! P.S o sa va trimit si biografia doamnei cat de curand posibil!
1 poezii, 0 proze
IIIonel ionel
nu am ce scrie/ am uitat ce am fost/si-acum n-are rost/sa scriu doar ca sa fie.
1 poezii, 0 proze
TMTudorache Maria-Mirabela
Traind intr-o lume aproape imposibila, incerc sa ma desprind de Mirabela cea de toate zilele.Poate ca multi nu sunt satisfacuti de cum Dumnezeu sau mai stiu eu cine i-a creat.Si eu am cateva nemultumiri, asa ca am ales a creez o noua Mirabela, o Mirabela pe gustul meu. I-am bagat in minte ca puterea nu exista, nu majoritatea trebuie sa decida, banul este o scuza penibila, iar tot ceea ce conteaza in viata e iubirea. Se pare ca nu a trebuit sa ma chinui cu ea. A inteles singura. Cu asta e mai speciala decat toti. Chiar si decat toate rudele si familia ei. A cochetat cu fotbalul, handbalul, baietii, matematica si teatrul, dar partea creativa i-a pus capac. Asa ca nu are decat sa se dedice aproape in totalitate scrisului (poezie, proza si piese de teatru). Dar...a intalnit iubirea(acum pe cea reala). O sa iubeasca, o sa scrie si o sa fie fericita, avandu-le pe amandoua. E tot ce si-a dorit. Cat despre ceea ce scrie, nu tot este adevarat. Doar iubirea conteaza...
10 poezii, 0 proze
Andrei Draganescu
copywriter care face siteuri si vrea sa fie scriitor dar nu are decat niste poezii si o nuvela.
4 poezii, 0 proze
MLMihaela Lica
Nu-mi place sa vorbesc despre trecut. Poate din lasitate? Ma tem sa vorbesc despre ce am fost, ca nu cumva sa nu-mi mai pot opri lacrimile. Totusi... Am fost jurnalist militar si mi-am iubit meseria. Pro Patria m-a invatat sa traiesc, sa iubesc oamenii, sa-mi iubesc neamul si sa inteleg natura romaneasca. Cine poate crede cata puritate si dragoste de viata poarta uniforma de camuflaj? Am crezut in iubire si am plecat din tara. Am crezut ca iubirea nu are granite. Inca mai cred. Doar ca, de data asta, nu a fost pentru mine... Sunt din 2002 in Germania. Prea mult... Ce mai e de spus? Multi ar vrea sa fie in locul meu. Dar, stiti... e adevarat: fie painea cat de rea, tot mai buna-n tara mea. Ma voi intoarce. Pana atunci am sa fac tot posibilul sa contribui cumva la promovarea unei imagini pozitive pentru Romania in lume. Avem doar atatea minuni!
1 poezii, 0 proze
PVPopa Viviana
Acum am inceput sa scriu poezii...am 13 ani, si locuiesc in Galati.Puteti comenta orice referitor la ele, important este sa fie citite! :) ~~~~~~ Am inceput sa scriu poezii acum 3 ani. Acum nu mai am 13, ci 16 ani, iar domiciliul nu este relevant. In decursul acestor 3 ani, m-am orientat catre latura umana a liceului, si anume sectia de filologie, lucru care, cred eu, m-a maturizat, deopotriva, in gandire si in scris. Am luat o pauza lunga... am lasat noi sentimente si trairi sa se adune si am asteptat o explozie poetica, acel ceva care sa ma determine sa ma exprim iar in scris cu usurinta cu care o faceam la 13 ani si, in sfarsit, acest lucru s-a intamplat, sau cel putin asa sper. Va prezint acum rodul creatiei mele actuale care, as indrazni sa spun, se ridica deasupra celei anterioare. ~Viviana. P.S. Chiar si la 13 ani, descrierea initiala mi se parea mult prea simplista, infantila si insipida. ~~~~~~~~~ Se pare ca explozia poetica are loc, pentru mine, din 3 in 3 ani. Si uite-asa...
37 poezii, 0 proze
catindatu mihai
Daca ma gandesc la propia-mi viata sunt tentat sa o compar cu trecerea prin anotimpul primaverii si al verii , atunci a fost copilaria si tineretea iar toamna ar fi tot o tinerete dar mai matura,mai plina de miez,de amintiri.Iarna nu stii cand incepe in viata ta pentru ca de fapt tot restul vietii ne pregatim pentru acel drum spre propriul Pol Sud. Mi-am petrecut anii intre masini si masinarii,in miros de sudura,de ulei incins,am trait si inca traiesc alaturi de truditorii fierului,e o arta ciudata pentru ca de fapt orice meserie e o arta si are artistii ei ,din pacate anonimi pentru ca nimeni n-o sa fie extaziat de o roata dintata sau de un strung. Mi-a placut mereu muzica ,de fapt sufletului meu i-a placut sa se inconjoare de muzica si cand ma simt dezamagit si foarte trist ascult piesa "Ocean cloud"cu Marillion.Sper ca pot sa transmit ceva bun din sufletul meu ,din modestia si intelegerea mea pentru ceilalti.
10 poezii, 0 proze
Lia Dumitriu
Dacă ei nu s-ar fi iubit o vreme, nici n-aș fi fost. Dar sunt. Port pe brațul stâng ‚urmele’ copilăriei, acoperite cu brățări de argint. Sa fie... vreo 16. De brățări zic. Urme?... Cine mai are vreme a număra! Și de ce! Ce mai port? Tăceri, liniști, așteptări și o pasăre ce țipă uneori.
50 poezii, 0 proze
Augustin Pop
...aș jigni dacă aș etala întreaga biografie a acestui scriitor și om extraordinar.Echinoxistul Augustin Pop are biografia în literele numelui său.A publicat cărți, poeme,articole în reviste de specialitate,...,dar dvs.,dragă cititorule stii asta!Contemporan cu \"Dumnezeu\" vorba celui ce ne-a dat \"Gorunul\", îmi doresc să fie printre noi, pe acest site!
2 poezii, 0 proze
Radu Dorela
Nu stiu daca o biografie este foarte relevanta in cazul meu, dar ceea ce pot spune despre mine este ca sunt in clasa terminala intr-un liceu de limba germana din Sibiu..pana sa ajung aici am studiat in orasul meu natal, Deva.Trecutul meu nu a fost plin de evenimente iesite din comun..n-a fost nici roz si nici negru asa ca nu voi povesti prea multe despre mine. De mica am avut inclinatii spre literatura, in special poezie.De scris am inceput sa scriu de pe la varsta de 13-14 ani. Am studiat si mai studiez limbile straine...probabil pe viitor tot asta voi face. Momentan vorbesc cursiv 3 limbi straine(germana, franceza, engleza) + romana, dar prima si vesnica pasiune va ramane poezia si literatura. Cam asta ar fi de spus despre mine. Sper doar ca poezia mea sa fie apreciata...daca nu, inseamna ca nu am stofa de poet si asta este, incercarea n-are moarte...
13 poezii, 0 proze
are să fie dimineață iar eu o să port mănuși
de alice drogoreanu
o să mă iubești pînă la moarte o da în ritmul ăsta o să ajung în iad cu vorbele astea târăș după mine desigur nici unul nu știa ce e asta de ce fuge și încotro ajunge declar că încă nu știu să iubesc...
Mica poveste a lui Ominomi
de Mihaela Rascu
Departe, departe, unde nu ajung decât vântul și gândul, se află Þinutul Zăpezilor Veșnice. Peste acest ținut domnește Iarna, o regină despre care toată lumea știe că e o mare iubitoare de artă....
în fond e totul lavabil
de emilian valeriu pal
A little bit dizzy. Iar am dat cafeaua pe foc. Nu-i nimic, asta înseamnă că după-amiază ne vom pune mănușile și vom spăla aragazul. O să ne stropim în glumă cu apă apoi vom face dragoste. Încă dormi...
film
de radu dumitrescu
O calatorie a descoperirii sinelui imi iau in spate rucsacul ma incalt cu bocancii de munte mai iau cativa metri de sfoara un ciocan, niste carlige si o punga cu pudra de talc (sa nu-mi alunece...
Predofilia vântului
de Adrian Firica
Cu două zile-n urmă Hong Kong-ul fu trăznit de paișpe mii de ori (14 000!) într-o oră. Oamenii locului s-au speriat. Foarte mulți hong-kongezi au sunat la Poliție, acuzând că le-au fost tulburate...
o noua sectiune din GNUM
de Bogdan Gagu
Bogdan se ridică din pat și pleacă la muncă. S-a angajat într-o maternitate de suflete. Dimineața spăla podele iar noaptea vindea la negru suflete. Era prietenul gunumilor. Mai mulți scriitori au...
Ion Creangă se întoarce II
de Ionut Grosu
1 După manifestul abdelismului o mulțime de tineri scriitori au început să-mi facă vizite și să-mi trimită manuscrise. Dacă cineva sună în ușă după unsprezece seara și toti membrii familiei sunt deja...
Zăpada îngerilor (continuare)
de george ionita
Tot din primul meu salariu i-am luat Nicoletei un medalion din argint. Are pe el un rac. A început școala și stă din nou în Targoviște, la mătușa ei. Mă hotărăsc să o sun astăzi, după ora două, cînd...
Străbătând ceața 40
de nicolae tomescu
I-a părut rău, după un timp, că nu și-a luat dosarul. Câte nu se pot întâmpla? Dacă i se va face pierdut ? N-are nici o dovadă că nu l-a ridicat de la secretariat. Cum i s-a făcut o nedreptate, nu i...
Ziua prostului - partea a 14-a
de Liviu Nanu
Din jurnalul infirmierei 3 august Mă puse asistenta șefă să țiu evidența cu bolnavii și ce face ei. Azi veni și tătuțu să-i dea directorului plicul cu bani pentru angajare. Îi aduse și o damigeană de...