Căutare

La data de 05 Noiembrie 1993, in orașul Bârlad un nou suflet printre celelalte zeci de mii a îmbrățișat lumina dragostei; pe atunci de Dumnezeu, mai apoi de parinți, apoi de lumea cunoștințelor, iar acum, la adolescentina vârstă de 15 ani, de sufletul său. A făcut cunoștință cu poezia la frageda vârstă de 10 ani, realizând după un timp destul de îndelungat ca aceasta a devenit drogul ei, deoarece poezia este singurul loc în care încă mai este sinceritate, iar ea, aceasta mica ființă va fi mereu avocatul sentimentelor profunde care nu-și au libertatea decât în poezie. Școala nr. 1 "Iorgu Radu" din Bârlad a îndemnat-o sa vadă viața cu alți ochi, pregătind-o pentru cel mai bun liceu din oraș; Colegiul Național "Gheorghe Roșca Codreanu".

8 poezii, 0 proze

Charles Bukowski

Henry Charles Bukowski (16 august 1920 - 9 martie 1994), a fost un poet, romancier germano-american. Scrierile lui Bukowski au fost puternic influențate de atmosfera casei lui din orașul Los Angeles și sunt marcate de empatie pentru viața obișnuită a săracilor americani albi, actul scrisului, alcool, relațiile cu femei. Un autor prolific, Bukowski a scris mii de poezii, sute de nuvele și șase romane. Descendent literar al lui Henry Miller, Charles Bukowski scrie o proza care, chiar daca socheaza adesea prin vulgaritate, este de o cruda si dezarmanta onestitate. S-a nascut in Germania, in Andernach, in 1920. Cind avea doi ani, parintii sai au emigrat in Statele Unite; a crescut si si-a petrecut mare parte din viata in Los Angeles. Impreuna cu sotia sa, Linda, a locuit apoi in San Pedro, California, unde a murit in 1994, de leucemie. Hank, asa cum ii spuneau prietenii, a fost, dupa opinia lui Genet si Sartre, „cel mai bun poet din America“. Este printre cei mai cititi scriitori...

92 poezii, 0 proze

Platon Pardău

Alex. Ștefănescu despre Platon Pardău (din rev. România literară, nr. 30/2003): În timpul lui Ceaușescu, Platon Pardău își petrecea, în fiecare an, prima parte a lunii august la mare: stătea în balconul camerei lui din vila scriitorilor de la Neptun și lucra, în timp ce toată lumea se afla la plajă. Așezat pe un șezlong, ținea mașina de scris pe genunchi și bătea fără întrerupere, ca și cum ar fi avut alături o ciornă, deși, în realitate, compunea textul pe loc. Figura lui napoleoniană, căreia doar un tricorn îi lipsea pentru a-l evoca întru totul pe învingătorul de la Austerlitz, exprima o încredere deplină în actul scrisului. În această stare de spirit ( chiar dacă nu întotdeauna într-un balcon), Platon Pardău (născut la 1 decembrie 1934 la Vatra Dornei) a scris de-a lungul anilor mii și mii de pagini de versuri, proză, teatru și publicistică. A început prin a scrie versuri. Numeroasele cărți de poezie pe care le-a publicat - Arbori de rezonanță, 1963, Monolog, 1965, Vânătoarea...

1 poezii, 0 proze

Bogdan

Sunt unul dintre cei "doua mii si ceva" de indivizi de pe acest site,ce isi posteaza cateva dintre scrierile lui,scriu pentru ca asa simt,traiesc din plin viata cu toate placerile si neplacerile ei,ma refugiez intr-un alt unghi undeva in partea neutra a realitatii,observ,analizez,refulez idei si "ma hranesc cu carti",savurez inteligenta unor genii(a celor care au murit de mult dar inca mai traiesc si astazi),nu caut celebritatea(ea singura te gaseste daca intr-adevar ai talent!),blestem ignoranta si stupiditatea unora si ma revolt asupra inculturii voite. Prefer "refugiul spasmodic in realitate" si nu doresc sa ma ascund in visuri,corespondez cu trecutul,ma lupt cu prezentul si conversez cu viitorul,las melancolia sa ma mangaie pe frunte si realitatea sa ma pocneasca peste ceafa! in rest...eu pentru mine,lumea peste mine si altii peste voi! Sa ne minunam de tot si sa ma bucur de mine!

6 poezii, 0 proze

Cosmin C. M.

Am decis sa dau glas chemarii de a arunca intr-adevar cateva cuvinte despre mine. Viata mea este relativ banala, nimic deosebit fata de mii sau milioane de alti oameni. Copilaria a decurs in imaginatia si entuziasmul prieteniei, a strictetii impuse de parinti sau bunici si in vremurile bombardamentului cultural media post revolutionist. Si totusi, cand aveam vreo 14 ani, am pus mana pe o carte - obisnuiam sa mai citesc cate ceva. Cartea se numea Dune si e oarecum faimoasa. A avut un impact imens asupra conceptiilor mele si mai ales asupra preconceptiilor. A fost momentul in care am incetat sa mai cred tot ceea ce mi se spune daca eu nu concluzionez, pe baza logica sau fizica, acelasi rezultat. Am inceput sa-mi pun intrebari, intrebari care, in viziunea mea, erau esentiale: ce sunt? incotro ma indrept? ce imi doresc? ce este dumnezeu? ce este viata? ce este un deja-vu?... Totul s-a schimbat si s-a metamorfozat intr-o opinie solida a universului inconjurator... in timp desigur... mi-au...

12 poezii, 0 proze

Craciunescu Sorin

Un fir de nisip pe o plaja, care incearca sa fie cat mai aproape de lumina soarelui. Iar pentru aceasta mii de fire de nisip suporta pe umerii lor greutatea aspiratiilor mele de a ma metamorfoza cat mai repede intr-un graunte de siliciu.

3 poezii, 0 proze

George Uscatescu

George Uscătescu Profesor la Universitatea Complutense din Madrid și director al Departamentul de Estetică și Arte, Președinte al Societății Ibero-Americană de Filosofie, Laureat al Premiului Național de Literatură \"Menendez Pelayo\" (1970), George Uscătescu a publicat peste o sută de volume și mii de studii și articole în Europa și Statele Unite, tratând teme de filosofie, estetică, critică literară și de artă, teorie politică. Activitatea poetică a lui George Uscătescu ocupă un loc de excepție în opera sa vastă și fecundă. Varii cărți de poeme în română și spaniolă fac din universul poetic al lui George Uscatescu o experiență literară de mare originalitate. Lirica sa și opera dramatică aduc un repertoriu estetic în care elementele unei poezii metafizice se combină ideal cu o nouă percepție a peisajului și o nouă decantare a destinului omului supus unui permanent exil. Toate acestea într-un limbaj și un stil extrem de personal în care răsună ecourile unei experiențe poetice de...

0 poezii, 0 proze

Luc de Clapiers Vauvenargues

1715 6 august Luc de Clapiers, marchiz de Vauvenargues,s-a nascut la Aix-en-Provence (Franta). Nu se cunosc amanuntele despre anii copilariei celui care avea sa ajunga unul dintre marii moralisti. 1720 In Aix izbucneste o cumplita epidemie de ciuma. Primar al orasului era tatal lui Vauvenargues, Josep de Clapiers. Molima a bantuit aproape un an si a facut peste sapte mii de victime; datorita darzeniei, curajului si abnegatiei primarului, a fost insa curmata, iar jafurile care au terorizat alte tinuturi nu s-au putut dezlantui la Aix. Pentru aceste merite, tatal lui Luc avea sa primeasca, in 1722, o pensie de 3000 de livre si titlul de marchiz. 1731 Firav, cu o sanatate subreda, blajin si excesiv de sfios, tanarul Luc trebuie sa fi studiat, o vreme, la colegiul Royal-Bourbon, tinut de iezuiti; dar se pare ca prin 1731 a fost nevoit intrerupa studiile, ramanand sa le completeze acasa, singur, sau cu ajutorul vreunui profesor particular. Judecand dupa scrisul lui, avea ceva cunostinte de...

12 poezii, 0 proze

Thomas Aquinas

Nascut la Roccasecca, în apropiere de oraselul Aquino, într-o familie înstarita A fost încredintat spre educare calugarilor de la manastirea Monte Cassino 1239 pleaca la Neapole la universitate; dupa care hotarsate sa se calugareasca, intrînd în Ordinul calugarilor dominicani (reunea în sec.XIII “sofistii” medievali) – întelepti pelegrini care încercau sa lumineze oamenii Pleaca la Paris devenind discipol al lui Albert Magnus ( scolastic renumit, admirator al lui Aristotel) 1256 - obtine titlul de doctor în teologie si ramâne profesor la Universitate A calatorit mult, contribuind la raspândirea stiintei S-a angajat în dispute cu avveroistii ( si ei adepti ai lui Aristotel) si cu franciscanii (adepti ai Sf. Augustin) Opera sa însumeaza cca 18 – 19 mii de pagini, în care a sistematizat si sintetizat armonios dogmele bisericii cu Aristotel si Augustin ( un sistem care a rezustat pâna azi ca un model al filosofiei catolice); A scris trei categorii de lucrari: comentarii; “Summae” si...

1 poezii, 0 proze

Alexandru D. Ropalidis

Intre paradoxal si nefiresc se anunta vocea poetica, distincta, matura si profunda a lui Alexandru D. Ropalidis. Necunoscut pana acum, autorul are deja un discurs poetic autentic si individualizat. Amprenta lui stilistica oscileaza intre "nebunia inspirata" si greata sartriana proiectate pe un imens ecran al constiintei de sine. Versurile sale au intensitatea unei fotograme cinematografice si se propaga cu viteza rabdatoare a cuvantului tesut in mii de fire aidoma unei panze de paianjen. Realitatea este doar un pretext pentru punerea in scena a ceea ce, candva, Renee Magritte numea--dand umbrelor un contur sensibil si o semnificatie--"misterul si melancolia unei strazi". Alexandru D. Ropalidis produce prin versurile sale deopotriva misterul cat si secretul "alchimic" de ai da acestuia o forma sensibila. Traian T. Cosovei CONTEMPORANUL-Ideea europeana nr. 26,27,28,29(557-560),iulie 2001

30 poezii, 0 proze

a mii nimicuri

de Ștefan Petrea

a mii nimicuri gândul meu miroase şi mi-e-ntuneric când mi-e întrebare mirarea-n noapte-a vămi de umbre doare mă strigă sângele curgând pe oase. tu ai tristeţi de plumb de muritoare femeie care...

suflet batran

de Aniței Monica

Am colindat mii de clipe zi si noapte Si m-am pierdut de atatea ori in nimicuri! Apoi m-am regasit in cioburi de oglinzi Un chip cu cicatrici de amintiri stranii, Un eu ce parca s-a frant in mii de...

Dezastrul meu

de Clăpuci Radu

Iubit-am un copac de-o vârstă Și-l mai iubesc. Dar m-a uitat Căci l-am rănit, i-am luat o frunză. Aceasta-n sine l-a uscat. Secat de dor de șoaptă verde, De ură pe care el n-o vrea, Golit în ochiul...

Preroratie

de Felix Onofrei

Preroratie :am dat drumul la blesteme pentru acei oameni care...nu cunosc, nici suferinti si nici durere nici bucurii si fericiri... sunt impietriti la inima in suflet negrul e de pret :nu stiu ce...