"Viziunile lui Cărtărescu" – 6363 rezultate
0.03 secundeMeilisearchVictor Jara
Victor Jara s-a nascut pe data de Septembrie 23, 1932 in Lonquen, un mic orasel din Chile. Parintii sai erau tarani. Tatal lui, Manuel, era un muncitor pe cand mama sa, Amada, facea tot felul de treburi marunte pentru bani. Tatal lui Victor avea probleme cu bautura si avea obisnuita sa o bata pe Amanda. Dupa cativa ani, Manuel se muta in alta parte sa lucreze ca fermier iar Amanda a ramane singura sa-si creasca copii. Mama lui Victor muncea din greu, avea o viziune foarte optimista in viata si credea in puterea educatiei. Ei ii placea sa cante la chitara ceea ce il invata si pe Victor. Amanda moare cand Victor avea varsta de 15 ani. Victor isi paraseste casa, abandoneaza studiile pentru a devenit preot, abandoneaza si preotia si intra in armata pentru putin timp. Se intoarce in Lonquen fara bani si proiecte de viitor. Incepe sa studieze muzica folclorica Chileana impreuna cu niste prieteni. Devine interesat de teatru si urmeaza Universitatea de Teatru din Chile. Devine din ce in ce...
0 poezii, 0 proze
Constantin Brâncuși
Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales postum membru al Academiei Române. Francezii îi pronunță numele Brancusi. Născut în data de 19 februarie 1876, Constantin este al cincilea copil al lui Nicolae și Maria Brâncuși. Prima clasă primară o face la Peștișani, apoi continuă școala la Brădiceni. Copilăria este marcată de dese plecări de acasă și ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi. După ce a urmat Școala de Arte și Meserii în Craiova (1894 - 1898) vine la București unde absolvă Școala de Belle-Arte în 1902. În timpul studenției, chiar în primul an, în 1898, lucrarea sa Bustul lui Vitellius obține "mențiune onorabilă", Cap al lui Laocoon din 1900 obține medalia de bronz, iar Studiu din 1901, câștigă medalia de argint. Timp de doi ani, între 1900 și 1902, cu...
4 poezii, 0 proze
Haralambie Grămescu
Haralambie Grămescu (18 ianuarie 1926, Plenița, județul Dolj - 2003) este un poet și traducător. Este fiul Elisabetei (născută Odinescu) și al lui Ionel Grămescu, țărani. Frecventează Facultatea de Medicină la Cluj (1945-1949), Școala de Literatură „M. Eminescu\" la București (1950-1952) și Facultatea de Filologie a Universității bucureștene (1964-1965). Între 1950 și 1972 este, pe rând, referent la Uniunea Scriitorilor, redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, „Gazeta literară\" și „Luceafărul\", lector la Editura Minerva. Debutează încă din 1949 în ziarul „Lupta Ardealului\", dar prima carte îi apare abia în 1969, în Elegii și egloge afirmându-se ca un poet matur în expresie și viziune. Grămescu urmează o linie neoclasică și parnasiană în formă, dar s-ar spune că e mai degrabă atras de experiența simbolistă prin apetența pentru inefabil și esențe. Multe poeme sunt concepute ca parodii și se intitulează Bacovia, Baudelaire, Rilke, Goethe, Apollinaire, Emil Botta,...
1 poezii, 0 proze
Max Jacob
Născut la 12 iulie 1876, la Quimper, Bretania, Franța, într-o familie de evrei. Se înscrie la Școala Colonială din Paris, pe care o abandonează pentru o carieră artistică. Pe bulevardul Voltaire, împarte o cameră cu Pablo Picasso, care i-l prezintă lui Guillaume Apollinaire, care, la rândul său, îi face cunoștință cu Georges Braque. Devine bun prieten cu Jean Cocteau, Cristopher Wood și Amedeo Modigliani. Jacob a trăit cea mai mare parte a vieții sale în sărăcie, prestând tot felul de slujbe umilitoare. S-a convertit la catolicism în 1915, la șase ani după ce a avut o viziune cu Cristos. În 1921 pleacă în sătucul Saint Bennoit-sur-Loire, unde se claustrează într-o mănăstire benedictină. Rămâne aici până la arestarea sa de către naziști, în februarie 1944. Moare din cauza unei bronhopneumonii, în următoarele luni (5 martie 1944), în lagărul de concentrare de la Drancy, aproape de Paris. A fost poet, prozator, critic și pictor.
5 poezii, 0 proze
Henry James
Henry James, OM (n. 15 aprilie 1843 — d. 28 februarie 1916), fiu al lui Henry James Sr., frate al filozofului și psihologului William James, respectiv al diaristei Alice James, a fost un romancier, critic literar, dramaturg și prozator american de la sfârșitul secolului al 19-lea și începutul secolului 20. James și-a petrecut cea mai mare parte a vieții sale în Europa, în special în Anglia, devenind spre sfârșitul vieții sale subiect al coroanei britanice. Deși Henry James este mai ales cunoscut pentru romanele, nuvelele și povestirile sale care sunt scrise din punctul de vedere al conștiinței personajelor sale, celebritatea sa literară se datorește opticii sale novatoare asupra literaturii, corelată cu evoluția filozofiei și psihologiei. James a contribuit semnificativ la analiza și critica operelor de ficțiune, insistând în mod cu totul particular asupra libertății tuturor scriitorilor de a prezenta propria lor viziune a lumii. Ideile sale novatoare asupra punctelor de vedere...
0 poezii, 0 proze
Voltaire (François-Marie Arouet)
Voltaire, pe numele său adevărat François-Marie Arouet, (n. 21 noiembrie 1694 la Paris - d. 30 mai 1778 la Paris), a fost un scriitor și filozof al Iluminismului francez. Fiind fiul unui notar avut, Voltaire a mers la colegiul iezuit Louis-le-Grand. Aici și-a descoperit spiritul critic. Unchiul său l-a introdus în cercul deiștilor. La rugămintea tatălui său, în 1711 a început Dreptul, pe care nu avea să-l termine, interesat fiind mai mult de discuțiile intelectualilor, scriitorilor și aristocraților, ce se desfășurau în palatele sau în cafenelele din Paris. Din pricina viziunilor sale critice, pe care le reda în batjocură, a fost întemnițat în 1717 pentru unsprezece luni la Bastilia. Fiind amenințat de o nouă arestare în Franța, a petrecut un timp (din 1726 până în 1729) în Anglia. Acolo, el a fost influențat de empirismul lui John Locke Empirismus și de nou-apărutul deism. În ale sale Lettres philosophiques, a detaliat liberalismul englez (1731). Ca deist și francmason, Voltaire a...
10 poezii, 0 proze
Ibn΄ Arabi
Abu-Bakr Muhyi ad-Din Muhammad bin 'Ali bin al-'Arabi(1165 - 1240), supranumit aș-Șaykh al-Akbar (în latină: Doctor Maximus) și al-Kibrit al-Ahmar (Sulful Roșu), este unul dintre cei mai mari mistici musulmani. Ibn ‘Arabi s-a născut pe data 7 august 1165 la Murcia, în Andaluzia într-o familie arabă. Tatăl său, mare erudit, era vizir al lui Muhammad bin Mardaniș, conducătorul cetății Murcia. În 1173, după înfrângerea lui Muhammad bin Mardaniș și ocuparea cetății Murcia de către armata distastiei almohade (al-muwahhiduna, 1130-1269, cu capitala la Marrakech), familia sa se mută la Sevilla unde Ibn 'Arabi, în vârstă de opt ani, își începe studiile. Învață Coranul, exegeza coranică, tradiția profetică, gramatica arabă, jurisprudența islamică și retorica. După terminarea studiilor, va lucra pe post secretar pe lângă conducătorii Sevilliei. În 1179, după primele sale viziuni mistice, tatăl său îl duce la celebrul Ibn Rușd (Averroes), pe atunci cadiu al Cordobei. După această dată, el începe...
3 poezii, 0 proze
Ayn Rand
Ayn Rand (născută Alissa Zinovievna Rosenbaum 2 februarie 1905, Petersburg, Rusia, d. 6 martie 1982, New York), a devenit celebră datorită filozofiei creată de ea, numită Obiectivism și pentru romanele sale We the Living, Anthem, The Fountainhead și Atlas Shrugged Familia ei locuia într-un apartament spațios și confortabil deasupra unei farmacii deținute de tatăl ei. Din primii ani de viață, Ayn Rand s-a simțit departe de atmosfera închistată din Rusia, visând la poveștile pe care le citea în revistele străine. La vârsta de nouă ani a luat decizia de a deveni scriitoare. În adolescență a descoperit lucrările marilor scriitori romantici, precum Victor Hugo și Edmond Rostand. Dar, pe măsură ce propria-i viziune cu privire la potențialul uman evolua, orizonturile sociale ale posibilităților umane se restrângeau. În februarie 1917 a fost martora primelor schimburi de foc din Revoluția Rusă. Curând, un grup de comuniști a naționalizat farmacia tatălui ei. Aproape peste noapte, familia lui...
1 poezii, 0 proze
George Dumitrescu
S-a născut la 22 aprilie 1901 în satul Cocioc-Ilfov. Face liceul la Ploiești. În ultima clasă liceală debutează și în volum, cu Poezii, 1915-1919. Absolvă Facultatea de Litere din București. A fost asistent universitar, profesor de liceu. Timp de patru ani (1925-1929), a condus revista \"Ritmul vremii\". Își ia doctoratul în litere cu o teză despre poezia lui Panait Cerna. S-a manifestat sporadic și ca istoric și critic literar, dar a publicat mai ales poezie, pentru care a și fost premiat de două ori, de către Academia Română și Societatea Scriitorilor Români. A murit în București, la 31 octombrie 1972. Lirica sa se înscrie în linia minoră a spiritului sentimental și intimist, în descendența lui Iosif și Anghel, fără contacte vizibile cu spiritul modern care bântuia literatura interbelică. Rămâne un elegiac confesiv și discret, dând naștere uneori unei sensibilități aparte, notabile. Dintre volumele sale de versuri amintim: Primăveri scuturate, București, 1924, Cântece pentru madona...
3 poezii, 0 proze
Lungu Angel Gabriel
Nascut la 10 august 1976 in orasul Adjud,unde am si crescut,invatat,muncit si iubit.Necasatorit inca,dar cu optiuni vizibile.Romantic,cu capul in nori uneori dar mai ating pamantul
1 poezii, 0 proze
Viziunile lui Cărtărescu
de Popescu Valentin
Îmi place Cărtărescu pentru lipsa de măsură și de realism, exact lucrurile care i se pot imputa, la o adică. Îmi place și extazul dureros din Orbitor care te poartă mereu dincolo de o descriere ca un...
Occidentul
de Mircea Cărtărescu
am văzut New-Yorkul și Parisul, San-Francisco și Frankfurt am fost unde n-am visat să merg vreodată. am venit înapoi cu un teanc de poze și cu moartea în suflet. crezusem că însemn ceva și că viața...
O trilogie mare, mijlocie și mică
de felix nicolau
Orbitorul lui Mircea Cărtărescu este reprezentativ pentru cum o operă literară poate să irite prin excesul de frumusețe. Exces constând în înlănțuiri de imagini cu încărcătură barocă, adesea chiar...
Orbitor!
de Gabriel Nita
“Poate că în miezul miezului acestei cărți nu se află altceva decât un urlet galben, orbitor, apocaliptic… Azi-noapte, secat de orice puteri, am adormit între cearceafurile fleșcăite și am zăcut ca...
Versurile lui Leonard Ancuța, o Cale Lactee în formare în poezia modernă românească
de Cristian Petru Balan
Pare destul de riscant să compari activitatea unui astronom cu aceea a unui critic literar, chiar dacă factorul comun al amândurora este cercetarea amănunțită a două cosmosuri diferite, făcută cu...
România va deveni Țara Oaspete la târgul de carte din Frankfurt 2028
de Berns Toni
Revista germană de specialitate pentru edituri și librării, BÖRSENBLATT, a anunțat la 20 februarie că România va fi Oaspete de Onoare la cel mai mare târg de carte din lume. Cea de-a optzecea ediție...
culture pub
de Adrian Firica
Zice-se că nu e bine să îți întemeiezi generalizările pornind de la cazuri individuale, disparate. Zice-se, dar eu am altă “viziune”! Cu un an și ceva în urmă, pe 1 aprilie, 2004, fără a fi o glumă,...
Nicolae Breban...
de holobaca gheorghe
Nicolae Breban, Jiquidi sau inconsistența logocrației la prima rostire „Ziua și noaptea, vol. IV”, după nota autorului de la sfîrșitul ultimei pagini (510) al romanului Jiquidi încheie doar în sens...
Poetica recluziunii
de Sitar-Taut Daniela-Monica
După o tăcere epică de aproape un deceniu de la ultimul său roman, Recviem pentru nebuni și bestii, perioadă în care autorul a abordat formula confesivă, memorialistică, dar și cea eseistică,...
Steluțe în genele ei
de Mircea Cărtărescu
Stelute în genele ei Ningea pe Colentina si erau stelute in genele ei. Tramvaiul patru cotea inzapezit la Sf. Dumitru si erau stelute, stelute, stelute in genele ei. Ningea, ningea, ningea peste...
