"Viața ca un timbru judiciar" – 20914 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
RLRoxana Licu
Nume: Licu Prenume: Roxana Sunt un om simplu, de 30ani, cu experienţe modeste de viaţă, pe care le-am trăit la o intensitate maximă, exagerată poate. Scrisul a apărut în viaţa mea ca un prieten care mi-a ascultat confesiunile - confesiuni doar simţite, nu ştiu dacă se încadrează şi din punct de vedere corect literal sau artistic creat. email: licu.roxana@yahoo.ro
55 poezii, 0 proze
Serban George
Iubesc tot ce este legat de artă. Am profesat aproape o viață ca actor amator, compun muzică ușoară, scriu proză, pictez și îndrăgesc foarte mult poezia. Citind bloguri din Agonia am ajuns la concluzia că sunteți un site serios de unde pot învăța multe. Îmi doresc din inimă să scriu poezie. Versurile cântecelor mele sunt majoritatea personale. Am început să scriu și poezie. Dacă voi fi primit în rândul dumneavoastră , doresc atât proza cât și poezia să fie bine analizate și criticate căci doresc din inimă să scriu o poezie și proză de calitate. Cu stimă George Șerban (Gimi)
5 poezii, 0 proze
Tanasa Alina Loredana
sunt un suflet ca oricare altul...care a suferit,a iubit....care incerak sa treca prin lume ca un nor pe cer...care are o mie de intrebari cu raspuns neinteles shy alte o mie de intrebari fara raspuns...dar dak ma gandesc...intrega noastra viata e plina de intrebari...shy toate incep cu de ce.....shy nu numai intrebari...mai sunt shy regrete...Regret un cuvant nespus, regret o vorba aruncata cu rautate, regret un gest nefacut, regret o mangaiere neoferita, regret timpul pierdut, regret anticipat timpul pe care il voi pierde, regret cearta aceea stupida, regret ca nu spun "te iubesc" suficient de des unei persoane, regret ca nu am acum pe cineva langa mine, regret un telefon dat, regret un mesaj scris, regret o zi pierduta, regret o ocazie unica pierduta pentru totdeauna, regret ca am fost proasta cand nu trebuia, regret ca inca mai sunt, regret ca imi pasa cand ar trebui sa dau cu piciorul, regret ca vad mai mult decat ar trebui, regret ca nu sunt ignoranta si regret ca regret atat de...
1 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
IEIvanof Lucian Edmond
O viață ca oricare, împărțită între familie și muncă. Familist convins, toate lucrurile puse la punct, pregătit pentru bătrânețe. Căsătorit de douăzecișișapte de ani cu soția mea pe care o ador. Am un băiat de douăzecișicinci de ani, frumos, deștept și cu bani, cum se spune.
14 poezii, 0 proze
iaoan sabau
Admir viata di 1978... Incerc sa gandesc ca un psiholog, sa simt ca un poet.
3 poezii, 0 proze
tudose florin
Scapat in viata acum 20 de ani,pe fundul unui ocean de capete frematande,ma regasesc ca un ins ce se indragosteste de fiecare secunda mai nesatula de a sa faptura.O insiruire de ani sau fapte mi s-ar parea inutila.
1 poezii, 0 proze
AAAlin Avram
...sunt o amagire a mea pentru ca alerg in dreapta si in stanga printre carti,intocmai ca un copil printre jucarii..nu ma pot axa!...mi-am gasit domeniul, insa tot inot intr-o vastitate a posibilelor “sine”..cine sunt eu?, cum sunt eu?...sau pe unde voi fi?, cum voi fi?, cine voi fi?.....prea multe intrebari pt prezent…nu-i bine sa constientizez unde ma aflu, caci ma dezamagesc, insa in acelasi timp nu ma pot opri din a ma compara pe MINE cu cei din jur…ori mai bine zis PE CEI DIN JUR cu mine?......mai bine neg toate intrebarile si cu ochii inchisi, necontientizand deci, voi ajunge UNDEVA... Insa, in cine ma incred eu in drumul asta, cand nu ma cunosc nici macar pe mine atat de bine, incat sa ma indrept spre UNDEVA.. ..cea mai importanta persoana din viata mea voi fi EU..cand voi avea deosebita onoare de-a face cunostinta cu MINE! Iei in deradere intrebarile adresate mie personal? Da, da, tu- cititorule! Tie iti vine a rade? Dar tu prietene, intreaba-te in sinele tau, si-apoi rapid...
79 poezii, 0 proze
nicoleta amarandei
Am fost invatatoare timp de 10 ani si am crezut ca asta e menirea mea pe viata,ca apoi sa demisionez si sa-mi desfasor activitatea in productia de mobilier, unde am incercat sa invat totul de la A la Z.M-am regasit atat de bine in aceasta lume a tehnicii si a detaliilor de executie, incat am si uitat ca am fost cadru didactic. In septembrie 2008 am avut un accident de masina care mi-a schimbat viata...invat sa traiesc intr-un scaun cu rotile, incerc sa ma regasesc, ma caut pretutindeni si incet,incet imi adun faramele...
4 poezii, 0 proze
pana maria valentina
Nu sunt prea multe de spus.Sunt un om simplu caruia ii place sa citeasca,dar ceva bun care merita citit. Jebeleanu : "Nu stiu a cui sunt ; toti s-au preschimbat in mine . Nu stiu cine sunt , sunt insa Usoara sunt si grea ca un blestem , sunt piatra si viata neajunsa ! "
16 poezii, 0 proze
Viața ca un timbru judiciar
de Alexandru Manta
calitatea luminii a început să scadă se impune a fi vopsită a spus expertul în dimineți așa cum se vopsesc filmele vechi și lumea râde cu gura pe jumătate deschisă la filmele cu Stan și Bran sau...
George Pașa – « Atelierul albastru - reveria melancolică și reflexivă a poeziei »
de Nache Mamier Angela
Nu demult, poetul George Pașa a publicat volumul de poezie \"Atelierul albastru\", Ed. Premier, Ploiești, 2010. Profesorul de litere a debutat anul trecut la aceeași editură, cu volumul intitulat...
tableta agoniei
de Florin NEDELCU
s-a auzit doar un alt tipat scurt... sau o alta poezie... e doar chestiune discutabila in acest... ritual netulburat ajuns la limanul verii o izbanda prin iubire credinta si arta... ce poarta nume...
Stai, trenule! Confesiunile dogmatistei, între faliile păcatului și abisul sfințeniei
de florin caragiu
Volumul „postoi parovoz. Confesiunile dogmatistei” (ed. charmides, ninpress, 2009), al poetei Moni Stănilă cuprinde, după cum observă Claudiu Komartin, simultan o sinteză și o depășire a...
recenzie
de Bogdan Nicolae Groza
Adela NAGHIU EVADÃRI ÎN INTERIOR Motto: „azi las nebunia să-mi răsucească sângele până după delirul din vene” Fiecare nouă carte de poezie redeschide în planul discursului critic problema asemănării...
cauză și efect
de ioana negoescu
întrebările cresc în aer isterice. trecem unul prin altul inconsistenți. ne stă cumva straniu în orbirea aceasta lăptoasă. la ora 12 sufletul mi se zbate ca un câine în lesă nu mai simt nici o poftă....
mai există viață după fortral?
de emilian valeriu pal
*** nu-mi refuz niciodată o amintire. e ca o țigară bună. ca o țigară camel necartonat despre care se zicea că e făcută să traversezi deșertul cu ea și tot arde. astăzi în buzunare am o bomboană...
Cuvinte de la mine ..pentru oameni..
de Pana Georgeta
Ma uit pe geam si vad un glob ce se tot invarte, ma intreb daca oamenii ceilalti il vad, imi dau sema ca nu toti sunt cu capul in nori si pornesc razvratit spre glob, intind mana pe geam si nu-l...
Acolo unde...
de Ioan-Mircea Popovici
deasupra lumii, stelele stau de vorbă-ntre ele tu vezi mai bine ca mine pentru că ştii mai multe despre tot şi despre toate celelalte care nu mai au loc în carte acolo unde... ca un prag de fag pun...
tot ce atingeam se prefăcea în oameni
de emilian valeriu pal
încă o dimineață în care stau la coadă la luca nu cumpăr nimic doar caut dogoarea cuptoarelor cum două trupuri caută noaptea să se pătrundă unul pe altul vânzătoarea zâmbește și zâmbetul ei trece...