"Veneția 1790 " – 878 rezultate
0.01 secundeMeilisearchVasile Dobrian
Vasile Dobrian (n. 1912, Sibiu - d. 1999, București) a fost un pictor, desenator, grafician și poet român asociat parțial cu avangarda. A absolvit, în 1934, Academia de Arte Frumoase din București. Este fondator, împreună cu Aurel Mărculescu, al Grupului grafic 1939-1947. Între anii 1949-1956 a fost profesor și director al Înstitutului de Arte Plastice din Iași. Operele sale au fost prezentate în expoziții personale la București între anii 1935-1945 la Saloanele Oficiale (pictură și grafică) și 1945-1977, Baia Mare 1962, Timișoara 1963, Leningrad 1963, Bacău 1964, Cluj-Napoca, Râmnicu Sărat, Galați, Ploiești, Brăila 1965-1967, în manifestari de artă românească organizate peste hotare, cât si expoziții internaționale organizate la: Lugano 1954, Veneția Bienala din 1960 și 1962, Ljubljana 1961, 1965, Sao Paulo Bienala din 1963, Tokio 1967, Berlin 1967, Florența 1968 și 1970, Pescia 1968, Linz 1968, Varșovia 1970. În decursul timpului expune alături de artiști plastici precum : Alexandru...
5 poezii, 0 proze
Paolo Ruffilli
Paolo Ruffilli è nato a Rieti nel 1949, ma è originario di Forlì. Si è laureato in lettere presso l’università di Bologna. Da più di vent’anni, collabora alle pagine culturali de \"Il Resto del Carlino\". Vive a Treviso dal 1972. Fa il consulente editoriale. Dirige la collana di poesia delle Edizioni del Leone di Venezia. Bibliografia Opere poetiche: Piccola colazione (1987. Diario di Normandia (1990), Camera oscura (1992), Nuvole (1995), La gioia e il lutto (2001), Le stanze del cielo (2008). Racconti: Preparativi per la partenza (2001) Saggi: Vita di Ippolito Nievo (1991), Vita, amori e meraviglie del signor Carlo Goldoni(1993).
2 poezii, 0 proze
Guido Ballo
S-a născut la 12 aprilie 1914 la Adrano, la poalele Etnei în Sicilia. Din 1939 trăiește la Milano unde este profesor la Institutul de istoria artei de la Academia di Brera. S-a ocupat de noile limbaje în artă și poezie. A publicat culegeri de poezie experimentală în italiană și în alte limbi, însoțite de ilustrații aparținând unor graficieni și pictori renumiți. Iată câteva titluri ale volumelor apărute în limba italiană: Delitto e Annunciazione (Schwarz, Milano, 1954); Poemetto del fiume (Maestri editore, Milano, 1958); Il groviglio (Edizioni del Triangolo, Milano, 1958); Posta per gli amici (Edizioni del Cavallino, Venezia, 1966); L'albero poeta (Galeria Schwarz, 1966); 7 magnetico (Guanda editore, Parma, 1969); Mâd (Guanda editore, Parma, 1970); Metràpolis (Società Italiana Fonografica, Milano, 1973); Alfabeto solare (Palazzi editore, Milano, 1973); Sicilia controcanti (Guanda, Parma, 1975); Spartito lessicale (Guanda, Parma, 1977). A publicat numeroase studii asupra...
1 poezii, 0 proze
Gino Pastega
Gino Pastega è nato e vive a Venezia. Medico, libero docente universitario. Membro dell\'\"Ateneo Veneto\" e de \"La Maison des Ecrivains de Paris\", presidente di \"Poezia Venetia\", socio del PEN italiano. Ha publicato numerosi saggi letterari e filosofici, i libri di poesia \"L\'Impossibile bersaglio\" Ed. del Leone 1993, \"Navegar co le stele\" Ed. Clessidra 1995, \"La morte inesistente\" Ed. Clessidra 1995, (ristampa 1997 tradotto in romeno e in francese), \"Straniero\" Ed. Grafic House 1998, I miei occhi nel mare, Campanotto Editore 2003, Poesie a Vilenica (in italiano e sloveno) Ed.I. Osojnik - B. Subert 2004, i libri di racconti \"La soffitta\", Ed<. Clessidra 1993 e \"Giochi della sorte\" Campanotto Editore 1999. Della sua opera hanno scritto molti critici letterari e poeti. Ha vinto numerosi premi letterari nazionali ed internazionali.
4 poezii, 0 proze
Gaspara Stampa
1523-1554 Poate cea mai însemnată poetă a Renașterii italiene, Gaspara Stampa se naște la Padova, într-o modestă familie de negustori. După moartea tatălui se mută cu familia la Veneția, unde face studii literare și muzicale temeinice, devine în scurtă vreme o poetă și o cântăreață dintre cele mai apreciate de societatea cultă a vremii. Admirată și pentru frumusețea ei, a dus, pare-se, viața rafinată și libertină a marilor curtezane ale vremii, nutrind însă o mare și constantă iubire pentru contele Collatino di Collalto, senior de Treviso și poet, amant necredincios, care i-a inspirat întregul canțonier. Rimele sale, elogiate în epoca Romantismului ca expresie spontană a talentului și a unei pasiuni mistuitoare realmente trăite, poartă totuși amprenta culturii literare a vremii, eliberată doar de excesele intelectualiste.
1 poezii, 0 proze
Lara Sanjakdar
Lara Sanjakdar, s-a nascut la Treviso (Italia) in 1976, a obtinut licenta in Filosofia la Universitate din Venetia Ca’ Foscari (teza de licenta “Timpul si eternitatea in opera lui Mircea Eliade. Receptarea critica doctrina yugalor”. A publicat: Storia religiosa dell’Europa e dell’Asia. Il Sesto Congresso Annuale della European Association for the Study of Religions (Notiziario), in “Studi e materiali di Storia delle Religioni”, 2007, XXXI, 1, vol. 73°; Mircea Eliade. Dialogul religiilor și modernitate la Accademia di Romania în Roma, in “Revista 22”, 13 (942), XIX, 25-31 marzo 2008, Bucuresti; Andrei Oișteanu, Il diluvio, il drago e il labirinto. Studi di magia e mitologia europea comparata (recenzie) in “Humanitas”, 63 (5/2008); L’immagine dell’India nella cultura romena moderna e contemporanea, in “Quaderni asiatici”, 88, dicembre 2009; Alcune note sul concetto di “ossessione del tempo”in Mircea Eliade e Mihai Eminescu, in “Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca...
1 poezii, 0 proze
Emil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța. Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană. Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul...
87 poezii, 0 proze
Giovanni della Casa
1503-1556 S-a născut la Mugello sau la Florența, s-a format în mediile intelectuale ale Florenței, Bolognei și Padovei, a cunoscut o carieră ecleziastică de mare prestigiu ca arhiepiscop de Benevento, comisar apostolic la Florența, nunțiu papal la Veneția, secretar de stat al lui Paul al IV-lea. A scris în latină și în italiană: orațiuni, versuri bernești, un epistolar diplomatic. A devenit celebru mai ales datorită micului tratat al manierelor elegante, "Galateo", în care idealul înalt al omului de lume din "Curteanul" lui Castiglione este coborât la nivelul unui șir de precepte seci menite să standardizeze comportamentele mărunte ale vieții. Publicate postum, "Rimele" lui, grave și neliniștite, dovedesc, dimpotrivă, un poet original și un stilist rafinat, atent la muzicalitatea cuvântului.
1 poezii, 0 proze
Giambattista Marino
Giambattista Marini (sau Marino, după alte surse; n. 18 octombrie 1569, Napoli — d. 25 martie 1625, Napoli), a fost un poet baroc italian, creator al mișcării artistice cunoscută inițial ca Marinism și ulterior, prin extindere la o mișcare literară ce a acoperit o bună parte a secolului al XVII-lea italian, ca Secentismo. După o tinerețe în care a devenit cunoscut mai ales sub porecla de Canzone de baci, și-a asigurat o stabilitate financiară datorită patronajului lipsit de griji al cardinalului Aldobrandini, pe care l-a acompaniat de la Roma la Ravenna și, mai apoi, la Torino. O ediție cunoscută a poemelor sale, intitulată La Lira (Lira în limba română), a fost publicată la Veneția, în perioada 1602 - 1614. În partea a treia a acestei grupării de poeme, La Lira, în ediția din 1614, Marini publică scrierea sa programatică intitulată Maraviglia, considerată actul de naștere al mișcării artistice marinism, care a devenit ulterior cunoscută sub numele de Secentismo. Giambattista Marini...
4 poezii, 0 proze
Ioan I. Mirea
Ioan I. Mirea (1912-1987) Studii de medicină la București. Medic chirurg la Spitalul Brâncovenesc din capitală (1939-1941). Debutează cu placheta Dus cu morții. Poem, București, 1939. Pictează și organizează expoziții personale. Pleacă din România în 1965, ca invitat al lui Giuseppe Ungaretti, pentru a expune tablouri la Veneția și la Roma. În exil colaborează cu versuri și articole în „Revista Scriitorilor Români”, „Drum”, „Micron” etc. În 1972 publică, la Madrid, volumul de versuri Calea pietrelor. (extras din ant. Poezia românească din exil, ICR, Buc., 2006, antologie de Liliana Corobca)
1 poezii, 0 proze
Veneția 1790
de Johann Wolfgang Goethe
Sarcofagii și urne împodobesc păgânul cu viață; Fauni dansează-mprejur; cu al bacantelor cor Fac un șirag colorat; grăsunul cu coapse de capră Smulge sălbatic un glas răgușit tunătorului corn. Surle,...
Veneția 1790 – 4
de Johann Wolfgang Goethe
Asta-i Italia pe care-am lăsat-o. Prafu-i la fel, Străinul la fel pungășit e, orișice-ar face. Cinstea germană zadarnic o cauți în toate ungherele; Viață, mișcare-i aici, nu rânduială și sârg. Insul...
Veneția 1790 – 8
de Johann Wolfgang Goethe
Gondola aceasta c-un leagăn lin clătinat o asemui, Iar umbrarul deasupra pare-un sicriu uriaș. Tocmai așa, clătinați, noi plutim între leagăn și moarte Nepăsători, pe-al vieții mare Canal. Traducere...
Veneția 1790 – 9
de Johann Wolfgang Goethe
Solemn îl vedem pe doge mergând alături de nunțiu; Pe Domnul îngroapă; unul pecetluie piatra; Dogele ce se gândește, nu știu; celălalt însă Sigur că-n sine zâmbește de pompa cea gravă. Traducere...
Veneția 1790 – 14
de Johann Wolfgang Goethe
Ca nicovala e țara, stăpânitoru-i ciocanul. Poporul cu tabla-l asemui, ce-n mijloc se-ndoaie. Vai de tabla sărmana, când lovituri nemiloase Cad la-ntâmplare și-n veci nu se mai gată căldarea....
Veneția 1790 – 36
de Johann Wolfgang Goethe
Viața omului ce-i? totuși cu miile pot Viața să-i judece: ce și cum făptuit-a. Și mai puțin un poem e; totuși cu miile-l gustă, Cu miile-l critică. Scrie poeme, trăiește! Traducere Maria Banuș
Veneția 1790 – 47
de Johann Wolfgang Goethe
Voios meșteșug, poezia; doar cam scump îl găsesc; Cărticica sporește, însă țechinii se duc. Traducere Maria Banuș
Veneția 1790 – 55
de Johann Wolfgang Goethe
Vremuri nebune-am trăit și am avut grijă Eu însumi nebun să mă port, cum vremea-mi cerea. Traducere Maria Banuș
Veneția 1790 – 57
de Johann Wolfgang Goethe
Prinții-și imprimă ades în aramă slab argintată Respectabilul chip; poporul, o vreme, se-nșeală. Șarlatanii-și imprimă pecetea gândirii-n minciuni și prostie. Cui piatra de probă-i lipsește, le ia...
Veneția 1790 – 73
de Johann Wolfgang Goethe
„O gospodină de-aș fi, la casa-mi, să am eu ce-mi trebui, Cinstită aș fi și voioasă, cu drag săruta-mi-aș bărbatul”. Așa îmi cânta, printre alte cântece proaste, o fetișcană, Mie-n Veneția; și n-am...
