George Uscatescu

George Uscătescu Profesor la Universitatea Complutense din Madrid și director al Departamentul de Estetică și Arte, Președinte al Societății Ibero-Americană de Filosofie, Laureat al Premiului Național de Literatură \"Menendez Pelayo\" (1970), George Uscătescu a publicat peste o sută de volume și mii de studii și articole în Europa și Statele Unite, tratând teme de filosofie, estetică, critică literară și de artă, teorie politică. Activitatea poetică a lui George Uscătescu ocupă un loc de excepție în opera sa vastă și fecundă. Varii cărți de poeme în română și spaniolă fac din universul poetic al lui George Uscatescu o experiență literară de mare originalitate. Lirica sa și opera dramatică aduc un repertoriu estetic în care elementele unei poezii metafizice se combină ideal cu o nouă percepție a peisajului și o nouă decantare a destinului omului supus unui permanent exil. Toate acestea într-un limbaj și un stil extrem de personal în care răsună ecourile unei experiențe poetice de...

0 poezii, 0 proze

Margareta Sterian

Margareta Sterian (n. 16 martie 1897, Buzău, România – d. 9 septembrie 1992) a fost o pictoriță, scriitoare și traducătoare româncă. A fost soția poetului Paul Sterian. Pictorița, poeta, romanciera, traducatoarea și scenografa, Margareta Sterian a lăsat o opera vastă și complexă, semn al autenticei vocații enciclopedice și al prea-plinului emoțional, care îi conturează un profil aparte in cultura națională. "În acest secol lumea a devenit un sat mare, se pictează și se inventează pretutindeni. Noile mijloace de comunicație au făcut un mare serviciu omenirii, dar nu știu dacă au favorizat descoperirea unor mari talente, de calibrul celor care s-au născut, au trăit și au creat în orașele renașterii italiene. Comunicațiile, aparatele, călătoriile au favorizat și pastișarea valorilor, imitațiile, pastișele de tot felul", mărturisea într-un interviu, spre sfârșitul vieții, iar opera Margaretei Sterian reflectă, în mod strălucit, spiritul său iscoditor, forța extraordinară de a nu se lăsa...

16 poezii, 0 proze

Lorenzo de Medici (zis il Magnifico)

1449-1492 Descendent al familiei de bancheri mecenați Medici, nepot al fondatorului Academiei neoplatonice din Florența, Cosimo, “Părintele Patriei”, fiu al lui Piero dei Medici și al Lucreziei Tornabuoni, Lorenzo de Medici, supranumit Magnificul, a moștenit mai mult de la bunic decât de la tată iscusința în conducerea treburilor de stat și receptivitatea față de artă și față de tot ce e frumos. De foarte tânăr a făcut studii cu iluștri învățați, împletind învățătura cu instruirea politică și călătoriile în peninsulă. După moartea tatălui său ajunge în fruntea statului florentin, pe care îl va conduce cu abilitate timp de 23 de ani. Acești ani constituie perioada cea mai strălucită din istoria Florenței pe care el a ridicat-o la nivelul de model al civilizației Renașterii și al culturii umaniste. Politician de geniu și diplomat neîntrecut, a fost totodată și un om de o vastă cultură și un mare protector al literaturii și artelor. De prețuirea și sprijinul său s-au bucurat cei mai mari...

2 poezii, 0 proze

Alexandru Busuioceanu

Alexandru Busuioceanu (n. 10 ianuarie 1896 Slatina – d. 1961, Madrid) a fost un critic de artă, critic literar, diplomat, eseist, istoric, pedagog, poet, scriitor și traducător român, care a trăit în Spania începând cu anul 1942, apoi de-a lungul celui de-al doilea război mondial și până la moartea sa. Opera lui Alexandru Busuioceanu este vastă și cuprinde domenii ale cunoașterii umane foarte diferite. Începuturile sale literare sunt în poezie, la care a adăugat treptat eseuri, studii literare, studii critice de literatură și arte plastice, prezentări de programe muzicale pentru concertele filarmonicii, cronici literare și de arte plastice, prezentări de artiști plastici și scriitori români, respectiv, mai târziu, de artiști plastici și scriitori spanioli. Ca traducător, a tradus în română și spaniolă din mari poeți ai literaturii universale. În calitate de istoric, domeniu în care a "intrat din întâmplare", cum o declara în corespondența sa din anii 1950 cu Mircea Eliade, a scris...

1 poezii, 0 proze

Andrea Vâță - Diénes

0 poezii, 0 proze