"Unor critici...si nu numai" – 20237 rezultate
0.04 secundeMeilisearchIoan Missir
Un scriitor adevărat: Ioan Missir Probabil că nimeni dintre cei ce trăiau la începutul deceniului al patrulea al secolului trecut în preajma avocatului Ioan MISSIR, aproape cinquagenar, fost ajutor de primar și primar al Botoșanilor, nu bănuia că, peste numai cîțiva ani, acesta va fi celebru nu datorită vreunui proces cîștigat ori încredințării vreunui portofoliu ministerial, ci unei cărți de război. Într-adevăr, Fata Moartă, cum se intitula ea, îl consacră pe autor fulgerător, îndată după apariția sa, la începutul verii anului 1937. Ea suscită elogiile unor importanți critici literari, cunoaște mai multe ediții (cinci în primii opt ani, alte două peste cîteva decenii), este încununată cu două premii mult rîvnite, unul al Societății Scriitorilor Români, altul al Academiei, iar autorul ei este admis, cu derogare de la statut, în Societatea Scriitorilor Români. O surpriză a fost cartea și pentru N. Iorga, care, botoșănean și el, îl știa pe Ioan Missir mai ales ca pe unul dintre adepții...
0 poezii, 0 proze
GPGeorge Pallady
Membru al "Academiei Bârlădene". "Activitatea societății literare "Academia Bîrlădeană" se înscrie în lanțul unor prestigioase manifestări care au dat contur vieții culturale a Bârladului de-a lungul anilor. Poate dacă acestă societate nu și-ar fi fãcut din tradiție un drapel și din localism o armă de luptă, locul ei în cultura românească ar fi fost altul. Totuși "Academia Bârlădeană" rămâne un foarte frumos moment de interes nu numai local, mostenirea ei, preluată critic, putând fi valorificată în realizarea scopurilor prezentului. Activitatea societății literare bârlădene se intensifică simtțitor - cantitativ , dar și calitativ - după 1920. Erau acum cunoscute sezătorile cu public (peste 60 la număr), la care coferențiau George Tutoveanu, Victor Ion Popa, G.G. Ursu, Mircea Pavelescu, George Pallady, George Tutoveanu, Ionel Teodoreanu, Anastasie Mândru, Tudor Vianu, I. A. Basarabescu."
1 poezii, 0 proze
GIGheorghe Istrate
Născut la Buzău,la 11 mai 1940,în satul Limpeziș,județul Buzău,România.Licențiat în Litere(1968),POET și jurnalist Nu se stiu prea multe despre acest scriitor, decat ca este stabilit in germania unde este membru al "Asociatiei Scriitorilor Români si Germani / Deutsch-Rumänische Schriftstellervereinigung ASRG/DRSV München / Bayern" - asociatie ce are drept scop dezvoltarea literaturii, apararea intereselor profesionale, sociale, economice ale membrilor Asociatiei, dezvoltarea relatiilor dintre scriitorii români si germani din Germania si România, promovarea literaturii române în Germania si a literaturii germane în România, în scopul unei mai bune întelegeri între cele doua natiuni europene. Deasemenea, Gheorghe Istrate a fost președinte permanent al juriului celor 13 ediții ale Concursului național de creație literară „V.Voiculescu” – Buzău. Publica articole de critica literara, impresii, creatii personale in numeroase editii ale unor reviste romanesti contemporane, cum ar fi...
4 poezii, 0 proze
SSilv
-Despre mine sätul de "Criticä profesionistä", de la tovaräsi de "breaslä", car, "fär de gresealä gramaticala", "filtreazä" arta aci in net, dupä propria matritä, cä darä la urma urmei a cui o fi Siteul Agonia? Asa cä eu mä duc un pic, sätul si amärät si i-mi iau si versurile cu mine. Un motiv de se va cäutä intrebati-o pe dna. invätätoare Marina Nicolaev,dnä. demnä de mentalitate strict comunistä färä deschideri laterale, sustinätoarea metodei "Dacä nu bati copilu nu faci om din el"! Da unu am sä las ca umbrä a problemelor mele. Min(i)a Domnului poezie [ ] Moartea viersului - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Silv [Fabian ] 2005-09-28 | | Se pare mai existä, un derivat de Zeu, Sau poate-i chiar acela, cel mare Dumnezeu. Vestit a tot puternic, ieri i-am simtit minia, Sint sigur, protejazä, din umbrä Agonia! Scrisesem doar in grabä, un vers usor German, Si fär´de memorare-l public, gest uman. Dupä un timp, ferice, vreau sä mi-l recitesc, Sä-mi savurez creatia si sä mä...
3 poezii, 0 proze
IPIoana Petcu
Anul nașterii: 1982 (octombrie) Educație și formare: 2006 - masterandă la Facultatea de Arte 'George Enescu', Iași, secția regie-teatrologie 2002-2006 – absolventă a Facultății de Litere, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iași Experiență profesională: Critică literară și de teatru: 2007 - volumul de critica si teorie literara "Semne ale teatralitătii în romanul medieval si postmodern", editura Junimea) 2005-2006 - colaborare permanentă cu revista “Oglinda literară” (Focșani) – rubrică de critică literară / teatrală; realizarea unor rubrici de critică teatrală / articole culturale în revistele “Cronica”, “Dialog” 1999-2003 – apariții cu proză scurtă în diferite reviste: “Cronica” (Iași), “Gracious Light” (New York), “Quanticipația” (revistă SF, Iași) Publicații: 2006 – includerea în cadrul Antologiei de proză ieșeană, la editura Cronica 2006 – scenarii publicate în suplimentul studențesc al revistei “Contrafort” (Chișinău, Republica Moldova) 2003 - publicarea romanului 'Ia-ți pălăria sau...
126 poezii, 0 proze
ABAlexandru Balaci
Alexandru Balaci (n.12 iunie 1916, Aurora (Mehedinți) - d. 7 martie 2002 ) a fost un italienist român, poet, critic și istoric literar, membru al Academiei Române. Biografie După absolvirea liceului la Craiova și a Facultății de Litere și Filosofie din București, își va lua doctoratul în anul 1943 cu teza Giovanni Pascoli în neoclasicismul italian. A fost, rând pe rând, redactor-șef la ESPLA, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, director al Școlii Române din Roma (Accademia di Romania), între anii 1981-1990, profesor și șef de catedră la Facultatea de Litere din București, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România și redactor-șef al revistei Viața românească. S-a consacrat studiului culturii italiene, elaborând numeroase lucrări de referință și traducând din opera unor mari personalități ale ei. A coordonat monumentală lucrare Istoria literaturii italiene și numeroase dicționare. A fost membru în numeroase academii, societăți europene și mondiale....
1 poezii, 0 proze
JSJohannes Sommer
Ioan Sommer, în latină Ioannes Sommerus, (n. Pirna, 1542 - d. Cluj, 1574) a fost un învățat umanist transilvănean, originar din Pirna (în Saxonia, pe malul Elbei). A fost directorul colegiului umanist înființat de Despot Vodă la Cotnari (1562 - 1563), apoi profesor și director (1565 - 1567) al școlii de la Brașov întemeiate de Honterus, iar din 1570 directorul școlii unitariene din Cluj. În scrierile sale polemice a demonstrat caracterul irațional al dogmelor catolice și luterane, sprijinindu-se pe critica filologică și istorică a Bibliei. A fost primul umanist european care a dezvăluit izvoarele filozofice păgâne ale unor noțiuni ale teologiei creștine (ex. logosul). Sommerus este și autorul unei biografii a lui Despot-Vodă („Vita Iacobi Despotae”, 1574, publicată în 1587) și al unor elegii latinești în stilul poeților antici („De clade Moldavica elegiae XV”), în care narează întâmplările legate de sfârșitul lui Despot și de propria lui fugă la Brașov, și cântă, în spirit umanist,...
1 poezii, 0 proze
MBMihai Beniuc
Mihai Beniuc (n. 20 noiembrie 1907, Sebiș, Arad - d. 24 iunie 1988) a fost un poet, prozator și psiholog român. Este fiul lui Athanasie Beniuc și al Veselinei. Urmează Liceul Moise Nicoară între 1921-1927 din Arad, unde îl are ca profesor de literatură pe profesorul Alexandru T. Stamatiad. Debutează în revista liceului, „Laboremus”. Participă la cenaclul lui Victor Papilian. Licențiat în psihologie, filozofie și sociologie al Universității din Cluj, în 1931. După o specializare la Hamburg cu J. von Uexkull în psihologia animalelor, a parcurs ierarhia universitară de la asistent la profesor universitar. După terminarea celui de-al doilea război mondial, este conferențiar la Facultatea de Psihologie din Cluj (ca specialist în psihologia animalelor) și autorul unor volume de versuri (Cântece de pierzanie, 1938, Cântece noi, 1940, Orașul pierdut, 1943), privite de public și de critica literară cu înțelegerea și simpatia cu care este privită arta naivă. Adevărata sa carieră literară începe...
16 poezii, 0 proze
AȘAlex Ștefănescu
Alex Ștefănescu (n. 6 noiembrie 1947, Lugoj) este un critic literar român, care și-a încercat, fără succes, șansele și în alegeri, ca reprezentant pe listele de candidați pentru Senat ai Partidului Național-Țărănesc Creștin și Democrat în alegerile din 2000, în județul Suceava. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Autor al unei controversate "Istorii a literaturii române contemporane (1941-2000)", criticată pentru lipsa de structură și metodă, ca și pentru absența unor criterii literare. Deși a debutat ca poet, în 1965, Alex Ștefănescu s-a afirmat în calitate de critic literar. Din 1970 (când i s-a încredințat o rubrică de Comentarii critice în revista ,,Luceafărul”, condusă – la acea vreme – de prozatorul Ștefan Bănulescu), a scris fără întrerupere despre literatura română contemporană. Este autorul a peste 5.000 de articole de critică literară, a scris – sporadic – poezii, dar și proză sau piese de teatru.
1 poezii, 0 proze
MMMarin Mincu
Marin Mincu (28 august 1944, Slatina - 4 decembrie 2009, București) a fost un poet, critic literar, istoric literar, semiolog și eseist român. Este considerat promotorul textualismului, implicându-se teoretic și practic în susținerea acestei importante mișcări literare postbelice. A petrecut mult timp în Italia, predând la universitățile din Torino și Firenze. A fost autor al unor volume de poezie, studii semiologice sau dedicate folclorului român, unei antologii a avangardei românești, și a unor romane. A fost director al editurii Pontica din Constanța unde publica volumele lui Umberto Eco dar și alte capodopere ale literaturii italiene din toate timpurile. A fost director al revistei culturale Paradigma, deținător al unei rubrici de critică literară în Ziua literară, coordonator al cenaclului Euridice din București, lansat la 8 mai 2002. A publicat peste 40 de volume, iar in 1996 a fost laureat cu Premiul Herder (Universitatea din Viena), unul dintre cele mai prestigioase premii...
5 poezii, 0 proze
Unor critici...si nu numai
de pop romeo
Graitul fara glas si vorba fara pas , aducatoarele nesocoteli de gand si umbrele lor , luate-n vant ti-au rascolit blajinul suflet si-ai bombonit cu tepi de vipera maiastra , cu inima-ti chircita-n...
Cine sunt cei care ne critica
de Roxana Gabriela Braniste
\"Despre cartea ta s-a scris, dupä câta am putut afla, în mai multe publicatii. În România Literarä, Alexandru Stefänescu nu a avut o pärere prea bunä despre textele tale, dar asta nu trebuie sä ne...
Nichita Stănescu, lovit încă o dată
de florian stoian -silișteanu
Poate va surprinde intenția mea.Voi fi scurt.În cotidianul Argeșul apare în fiecare marți un supliment literar.Săgetătorul! http://www.ziarulargesul.ro/poze/27m/07-10sagetatorul.pdf Mâine este 31...
(1) Preambul. Discute (virtuală). Partener: Criticul Postmodernismului
de Manolescu Gorun
(1) Despre PoMo și cu ce se mănâncă Către cititorii care mă urmaresc. În urmă cu câțiva ani am început, pe acest sit, să postez o serie de texte ce vizau «postmodernismul». Și aceasta în vederea...
Versasinii (Lecția 1)
de Vasile Munteanu
Motto: „Dacă maimuțele ar izbuti să se plictisească, ele ar putea deveni oameni.” - Goethe Am să îmi permit, pentru a sugera punctul meu de vedere acelora care au bunăvoința să parcurgă această...
Societatea Astronomica Romana de Meteori. Mișcarea astropoetică 1
de Dan Mitrut
~Andrei Dorian Gheorghe (director fondator al Festivalului de Cosmopoezie al SARM), Valentin Grigore, presedinte fondator SARM, Dan Mitrut (multiplu laureat pentru astropoezie si arte astronomice,...
\"Eminescu și bolile culturii românești\"
de Argeseanu Gabriel
Domnule Mihai Cimpoi de ce considerați că personalitatea axială a lui Eminescu este contestată? Acest lucru se întâmplă pentru că este o mare personalitate a culturii românești și a literaturii...
Idoli și Idealuri literare
de Maria Pilchin
Dacă am vorbi despre literatură așa cum se făcea acu douăzeci de ani, am spune: zei morți, idoli distruși, operele uitate, personalități eclipsate. Dar pare că epoca în care un scriitor era...
Impresii despre "Jurnalul șefei mele", scris de Helene Pflitsch
de Marian Malciu
Se spune tot mai des că nimic nu este întâmplător. Ei bine, împărtășesc această idee și am folosit adeseori expresia în diverse dialoguri, mai mult ori mai puțin oficiale. Nu am fost niciodată...
netimpul de sub tiraniile vanităților
de FLOARE PETROV
Foarte multi din actualii gânditori ai lumii au afirmat o completă răsturnare a valorilor a ideologiilor, itinerarele filozofice au ajuns nu doar în labirinturi gnozice, sunt copleșite de contraste...