"Univers Românesc XXL" – 9061 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
GBGeo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la "ciorchinul de negi" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele petrolului),...
70 poezii, 0 proze
GBGeo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la \"ciorchinul de negi\" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele...
0 poezii, 0 proze
Geo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la \"ciorchinul de negi\" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele...
0 poezii, 0 proze
APAndrei Pleșu
Absolvent al Academiei de Arte Frumoase, secția Istoria și Teoria Artei (1971). Doctorat în istoria artei (1980). Cercetător la Institutul de Istorie a Artei (1971–1979; 1984–1989). Lector universitar în domeniul arta românească modernă și istoria criticii de artă (1980–1982). Profesor la Facultatea de Filozofie (din 1992). SCRIERI: Călătorie în lumea formelor (Meridiane, 1974) Pitoresc și melancolie (Univers, 1980; Humanitas, 1992) Francesco Guardi (Meridiane, 1981) Ochiul și lucrurile (Meridiane, 1986) Minima morală (Cartea Româneascå, 1988) Jurnalul de la Tescani (Humanitas, 1993) Limba păsărilor (Humanitas, 1994)Despre îngeri, 2003 precum și numeroase articole în reviste din țară și străinătate.
6 poezii, 0 proze
CPCristian Tudor Popescu
CRISTIAN TUDOR POPESCU (nãscut în 1956, București), absolvent al Facultãții de Automatizãri și Calculatoare, București, promoția 1981, este redactor-șef al ziarului —Adevârul. În 1987 publicã, la Editura Albatros, volumul de nuvele SF Planetarium, pentru care primește premiul Congresului European de SF de la Montpellier. În 1991, apare romanul Vremea Mânzului Sec, la Editura Cartea Româneascã, iar în 1993, antologia SF Imperiul oglinzilor strâmbe, la Editura Societãții —Adevãrull,. În 1995, traduce Edificiul nebuniei absolute, de Stanislaw Lem, publicatã la Editura Univers. Cristian Tudor Popescu este redactor-sef la cotidianul “Adevarul” si unul dintre cei mai prestigiosi gazetari din Romania de dupa 1989. Este absolvent al Facultatii de Automatizari si Calculatoare din Bucuresti. A debutat ca prozator SF. Carti publicate: „Planetarium” (Albatros, 1987, Premiul Congresului European de SF, Montpellier); „Vremea minzului sec” (Cartea Romaneasca,...
2 poezii, 0 proze
GLGabriel Liiceanu
Gabriel Liiceanu – Născut în 23 mai 1942, la Rîmnicu Vîlcea. Studii universitare la București, Facultatea de Filozofie (1960–1965) și Facultatea de Limbi Clasice (1968–1973). Doctoratul în filozofie la Universitatea București (1976). Cercetător la Institutul de Filozofie (1965–1975) și Institutul de Istorie a Artei (1975–1989). Director al Editurii Humanitas din 1990. Profesor la Facultatea de Filozofie a Universității București din 1992. Scrieri – Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii (Univers, 1975; ed.revăzută Humanitas, 1994); Încercare în politropia omului și a culturii (Cartea Românească, 1981); Jurnalul de la Păltiniș. Un model paideic în cultura umanistă (Cartea Românească, 1983; Humanitas, 1991); Apel către lichele (Humanitas, 1992); Cearta cu filozofia (Humanitas, 1992). Traduceri din Platon, comentatori aristotelici și filozofi germani (Heidegger, Schelling). EDITÃRI – Epistolar (Cartea Românească, 1987), C.Noica, Jurnal de idei (Humanitas, 1990) ș.a. Mentionez...
5 poezii, 0 proze
PCPetru Cretia
Petru Cretia (21 ianuarie 1927 Cluj–14 aprilie 1997 Bucuresti). Studii universitare la Bucuresti, Facultatea de Limbi clasice. Din 1952 pana in 1971, cariera universitara: asistent, apoi lector la Sectia de limbi clasice a Facultatii de Litere din Bucuresti. Cercetator la Institutul de Filozofie intre 1971 si 1975. Din 1975 editeaza, alaturi de Dimitrie Vatamaniuc si un grup de auxiliari de la Muzeul Literaturii Romane, sub egida Academiei Romane, editia nationala a operei lui Mihai Eminescu. Din 1971 coordoneaza impreuna cu Constantin Noica editia Platon la Editura Stiintifica. Dupa 1989 conduce revista de istorie literara Manuscriptum. Scrieri originale: Norii (Cartea Romaneasca, 1979) Epos si logos (Univers, 1981) Poezia (1983) Pasarea Phoenix (1986) Oglinzile, (Humanitas, 1993) Luminile si umbrele sufletului (1995) Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare (Humanitas, 1997) In adancile fantini ale marii (1997)
12 poezii, 0 proze
Mirela Roznoveanu
Critic literar,eseist,romancier,poet.Stabilită din 1991 în Statele Unite ale Americii,unde este membru al Facultății de Drept de la New York University.Volume publicate: Lecturi moderne, eseuri,București, Editura Cartea Românească 1978;D.R.Popescu,Monografie critică,București,Editura Albatros, 1983;Civilizația romanului.Eseu despre romanul universal,București,Editura Albatros, vol I - 1983,Cartea Românească vol.II - 1991; Totdeauna toamna, roman, București,Editura Cartea Românească, 1988; Viața pe fugă, roman,București, Editura Sirius,1997;Învățarea lumii, poeme, București, Editura Fundației Luceafărul,1998; Platonia, roman,București, Editura Cartea Românească,1999; Timpul celor aleși, roman, București,Editura Univers, colecția Ithaca, 1999; Toward a Cyberlegal Culture (Către o cultură legală virtuală), eseuri, New York.Transnational Publishers (2001,ediția a doua 2002);Born Again in Exile,,poeme,New York, iUniverse,2004; The Life Manager and Other Stories, nuvele, New York,...
2 poezii, 0 proze
PEPaul Emanuel
Paul EMANUEL, pseudonim al lui Mircea Gh. Niculescu, poet, eseist. Data nașterii: 1940-02-14 Data morții: 1989-10-20 Localitatea nașterii: București Localitatea morții: Los Angeles Ioana Diaconescu - UN POET EMBLEMATIC: PAUL EMANUEL S-ar putea vorbi despre dificultatea explorării actuale a operei poetice a lui Paul Emanuel din cauza mult prea restrînsei ei publicări. Realitatea este, însă, că, recitind singurele sale volume de versuri apărute (Existența și cuvintele, Editura Cartea Românească, 1971 și Astă seară, Editura Cartea Românească, 1976 [și Solilocvii: Însemnări și aforisme (1972-1977), Editura Cartea Românească, 1978]), se poate spune că avem de-a face cu un univers îndeajuns de bogat în variantele lui lirice, cu o voce poetică formată, unică și neașteptat de actuală, poate depășind actualitatea limbajului liric, condusă cu luciditate și vocație de către un autor care știe să renunțe la tot ceea ce consideră a fi balast, nedemn de numele pur al Poeziei. O lume de...
5 poezii, 0 proze
EBEmanoil Bucuța
Emanoil Bucuța (Emanoil Popescu) (n. 27 iunie 1887, Bolintin-Deal, Giurgiu - d. 7 octombrie 1946, București) a fost un scriitor și biolog român, membru corespondent al Academiei Române. A fost preocupat de cercetări de etnografie și folclor, de istorie literară, și a scris poezie și romane poetice. Emanoil Bucuta este fondatorul și directorul revistei de epocă Boabe de grâu între anii 1930-1935, asigurând fotografiei etnologice prestigiul de document sociologic de certă valoare informativă. În "Istoria literaturii române de la origini și până în prezent", G. Călinescu l-a introdus la categoria poeților intimiști, alături de Gavril Rotică, Alexandru Claudian, Al. Rally sau Perpessicius. Poetul cântă micul univers casnic, "cultivând manufactura metalică, cu ceva din tehnica lui Heredia". Ale sale "Cântece de leagăn" au fost foarte imitate (de exemplu, de Emil Dorian). Proza sa este caracterizată de critic ca fiind "dioramatică". Opere * Florile inimei: Miniaturi: Oglinzi: Cântece de...
2 poezii, 0 proze
Univers Românesc XXL
de Florentina-Loredana Dalian
Când am gasit anunțul pe net, m-a intrigat denumirea. Adică de ce XXL? O fi numai pentru supraponderali? Ori trebuia să citesc literele ca pe cifre romane? M-am dumirit curând, intrând pe blogul...
George Nicolae Stroia, unul din copiii-speranță ai literaturii române de mâine
de Cristian Petru Balan
Dacă în majoritatea cazurilor zicala străbună care spune că "ziua bună se cunoaște de dimineață" este adevărată, tot atât de adevărat este faptul că niciodata nu a fost ușor să definești ce înseamna...
Ioan Florin Stanciu, un prozator viguros...
de Ioan Florin Stanciu
Ioan Florin Stanciu, un narator viguros, dăruit cu frâiele calofilului Valentin Sgarcea Literatura de sertar pare a-și fi trăit veacul, înainte de a se fi constituit ca segment cultural convingător...
Ciclul romanesc al calvarului fascist-comunist la E. Uricaru
de Dragoș Vișan
În volumul de eseuri “Navigare” (2001) al lui Eugen Uricaru găsim notate câteva impresii originale ale sale și despre “Universul nostru penitenciar”, între paginile 75-81, începând astfel:...
Tangenta la univers cu tricolor de curcubeu
de Adriana Marilena Stroilescu
Rosu canta fara nici o grija in aer crestele cocosilor maci infloriti rafale de-a lungul drumului pe obrazul caselor date cu var Galben moneda cap de zimbru se arunca rotund soarele zornaind lumina...
Odă satului românesc
de Camelia Oprița
Deşi se stinge de la o zi la alta în trecerea prin ceasuri străine lui, iubesc satul românesc. Fiecare formă de săracie provoacă suferinţe considerabile omului. Sărăcia este fenomenul degradant al...
Munca si viata in spirit romanesc
de Marius Marian Șolea
Munca și viața în spirit românesc Înainte de 1989, condiția principală a reușitei sociale sau cel puțin a unui trai decent era una comportamentală, de supunere, de participare la construcția...
Laureat al premiului românesc \"Ovidius\" 2004, prozatorul israelian Amos Oz a adăugat recent și prestigiosul premiu \"Goethe\" la bogatul lui palmares.
de marlena braester
Amos Oz (Amos Klauzner) s-a născut în 1939 în Israel, din părinți emigrați din Rusia și Polonia. La vârsta de 15 ani și-a părăsit casa părintească după o serie de confruntări cu tatăl său. A locuit...
Cred în viitorul țării
de Camelia Tripon
Cum arată viitorul neamului românesc? De vorbă cu poeta și eseista Camelia Tripon În vara lui 2002, poeta și eseista Camelia Tripon participă la Palatul Culturii din Târgu Mureș, la lansarea...
despre Universul Cunoașterii
de FLOARE PETROV
Acum la vârsta senectuții stăpânesc un Univers al cunoașterii prolific, mirific, nimeni și nimic nu mă poate face să renunț la proiectul de al extinde la infinit. Steaua mea generoasă a turnat în...